Un val de aer saharian a pus stâpânire pe România de câteva zile, astfel că după zilele ploiase şi răcoroase, vremea a devenit brus caniculară. Doar că valul de aer cald a adus în țara noastră din nordul Africii și praf saharian.
Praful saharian adus din Africa de curenții de aer din atmosferă a intrat pe teritoriul României încă de joi şi se va face simțit mai ales vineri, 25 iunie și sâmbătă, 26 iunie. Joi, vestul ţării s-a confruntat cu temperaturi de până la 41 de grade la umbră. Canicula va fi resimțită şi astăzi.
Vineri, 25 iunie, praful saharian se va extinde în restul țării, mai ales în jumătatea de vest a țării și va fi deosebit de mult cantitativ în sud-vest.
Sâmbătă, 26 iunie, întreaga țară va fi acoperită de praf saharian, îndeosebi sudul țării, urmând ca duminică să iasă de pe teritoriul României.
Profesorul de fizică Silviu Gurlui a explicat că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o “mai blândă” și este un bun fertilizant. Praful fertilizează solul și oceanele cu fier și diverse minerale de care plantele și fitoplanctonul au nevoie pentru a crește.
Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.
„Pina maine dupa amiaza avem praf saharian. Valul a intrat de astazi prin vestul tarii. Timisoara pare cea mai acoperita. Moldova si Dobrogea, de aceasta data, sunt mai putin maturate de val. Praful saharian are parti bune dar mai ales parti neplacute.
Praful ridicat in aer perturba dinamica norilor si a precipitatiilor. Uneori, in conditii date, tempereaza fenomenele meteo, adica devin mai blinde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci cind acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful contine particule micrometrice. In aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficienta energetica a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiatiei ce ajunge pe panouri.
Praful are si un efect vital pentru viata plantelor din sol, din mari si oceane. Continutul mare de fier si fosfor asigura hrana acestor plante. Cele din apa, fitoplanctonul, reprezinta rezervorul principal de oxigen pentru noi toti, pentru toate vietuitoarele.
Este asadar un bun fertilizant al solului si util/hrana pentru fauna acvatica dar contribuie in aer la poluare, produce o reducere a radiatiei solare care ajunge la sol, modifica caracteristicile aerosolilor (modificari fizico-chimice, adica pot induce modificari in varii procese meteorologice), incalzeste gheata (topindu-se mai repede sub radiatia solara) si, mai important, in drumul lor lung prin aer, poate culege agenti patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetatie, etc ) sau particule nocive ce sint culese din zonele din Sahara unde cu ani in urma au fost facute teste complexe”, a explicat conf. univ. dr. Silviu Gurlui într-o postare pe Facebook.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu