Ungaria își poate aplica propriile legi în „zonele gri” jurisdicționale în care normele UE nu au eficacitate completă, a decis instanța supremă a țării.
Vineri, Curtea Constituțională a Ungariei și-a pronunțat verdictul asupra unei moțiuni legale prezentate de guvernul prim-ministrului Viktor Orban la începutul acestui an.
Moțiunea contesta o hotărâre a Curții UE emisă anul trecut, care constata că politicile Ungariei cu privire la refugiații ilegali încalcă legile blocului.
Refuzând să efectueze o „analiză mai amplă privind primatul dreptului UE” sau o revizuire specifică a hotărârii instanței UE, instanța ungară a decis că Ungaria are dreptul constituțional „inalienabil” la suveranitate și autodeterminare. În această privinţa, judecătorii au hotărât că Ungariei i se permite să-și aplice propriile legi în domenii în care normele UE au „eficacitate incompletă”.
Vorbind la radioul public înainte de publicarea deciziei, Orban a spus că un verdict favorabil ar „însemna că un gard legal puternic va fi ridicat alături de cel fizic” și s-a angajat să determine UE să-și reformeze politicile privind imigraţia.
„Realitatea privind imigrația nu este la Bruxelles, ci la granița cu Ungaria, la granița poloneză și în porturile Italiei. Trebuie să rezolvăm problemele care au apărut și să schimbăm regulile”, a declarat Orban, citat de RT.
În decembrie anul trecut, Curtea Europeană de Justiție a decis că Ungaria nu poate reține pe termen nelimitat refugiații ilegali în zonele de tranzit de la granița sa cu Serbia sau să îi expulzeze fără audieri. Instanța a mai decis că cei care solicită azil au dreptul la revizuire judiciară a cererilor lor.
Totuşi, ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, a precizat, în contestația legală din partea guvernului, că forțarea acestuia să organizeze audieri pentru solicitanţii de azil creează posibilitatea ca refugiații să devină „de facto parte a populației țării”. Moțiunea menţionează că acest lucru ar încălca dreptul constituțional al Ungariei de a decide cui permite intrarea în țară.
În timpul unei vizite la Budapesta luna trecută, comisarul european pentru justiție Didier Reynders a descris moțiunea ca fiind „inacceptabilă”.
Decizia instanței ungare vine după o hotărâre luată în Polonia, la începutul acestui an, care a contestat primatul dreptului UE privind incompatibilitățile cu Constituția poloneză. Ambele decizii ar putea declanșa o criză de natură juridică în blocul din care fac parte 27 de state.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu