Revenirea economiei americane este în formă de K, adică bogații devin și mai bogați, iar săracii sunt striviți de pierderea slujbelor și de datorii imposibil de rambursat. ”Cei cu slujbe stabile cu normă întreagă, cu beneficii și cu o plasă de siguranță financiară sunt optimiști, când văd că indicii bursieri ajung la cotații tot mai mari. Șomerii sau cei cu slujbe part-time, în domenii cu valoare adăugată mică – noul ”precariat” – sunt înglodați în datorii, au puține resurse financiare și perspective economice tot mai sumbre”, scrie Nouriel Roubini, pentru Project Syndicate.
”Aceste tendințe arată o și mai mare deconectare între Wall Street și Main Street. Noile cotații bursiere record nu înseamnă nimic pentru cei mai mulți oameni. Distribuția bogăției pentru cei mai săraci 50% dintre americani nu înseamnă decât 0,7% din volumul acțiunilor tranzacționate pe bursă, în timp ce distribuția bogăției pentru cei mai bogați 10% dintre americani sau pentru primii 1% reprezintă 87,2%, respectiv 51,8% din volumul acțiunilor tranzacționate. Cei mai bogați 50 de americani dețin o avere egală cu cea a celor mai săraci 165 de milioane.
Inegalitatea crescândă a venit odată cu ascensiunea Big Tech. Fiecare loc de muncă creat de Amazon duce la pierderea a trei locuri de muncă în retail. În alte sectoare dominate de giganții tech avem o dinamică similară. Însă problemele economice de astăzi nu sunt noi. Vreme de decenii, clasa muncitoare nu a reușit să țină pasul cu progresul, ceea ce a dus la stagnarea venitului median și la creșterea costurilor zilnice.
Vreme de decenii, ”soluția” la această problemă a fost „democratizarea” financiară, astfel încât cei mai săraci să se poată împrumuta pentru a-și cumpăra case pe care nu și le permiteau și apoi să folosească aceste locuințe pe post de ATM-uri. Această expansiune a creditului de consum – credite ipotecare și alte forme de datorii – a creat bula care s-a spart în 2008, când milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă, casele și economiile.
Acum, aceiași oameni care au fost distruși în urmă cu un deceniu sunt prostiți din nou. Celor care se bazează pe slujbe part-time sau sunt freelanceri li se oferă o nouă funie cu care să se spânzure în numele ”democratizării financiare”. Milioane de oameni și-au creat conturi pe Robinhood și pe alte aplicații bursiere, unde să-și înmulțească de câteva ori micile economii, speculând niște acțiuni fără valoare.
Recentul episod legat de compania GameStop, în care un front unit de mici traderi este prezentat ca un erou care luptă cu răul reprezentat de fondurile speculative, nu face decât să mascheze realitatea urâtă a faptului că o mulțime de indivizi fără loc de muncă și fără abilități profesionale, împovărați de datorii sunt exploatați din nou. Mulți au fost convinși că succesul financiar nu este legat de o slujbă bună, de munca intensă, de economisire și investiții, ci de scheme de îmbogățire rapidă sau de active fără valoare precum criptomonedele (sau ”monedele de rahat”, cum îmi place să le numesc).
Să fim bine înțeleși: reprezentarea populistă în care o armată de mici David îl doboară pe Goliathul de pe Wall Street nu este decât o altă metodă de a-l jecmăni pe investitorul amator. La fel ca în 2008, rezultatul inevitabil va fi o altă bulă. Diferența este că, de această dată, membrii populiști și nesăbuiți ai Congresului au luat măsuri împotriva intermediarilor de pe piețele financiare pentru că nu le-au permis celor mai vulnerabili să obțină și mai multe profituri pe bursă.
Pentru ca lucrurile să fie și mai rele, piețele încep să se teamă de experimental masiv de monetizare a deficitului bugetar pe care îl fac acum Federal Reserve și Departamentul Trezoreriei prin relaxarea cantitativă (o versiune a Teoriei Monetare Moderne sau a „banilor din elicopter”). Tot mai mulți critici avertizează că această abordare va supraîncălzi economia, forțând Federal Reserve să ridice rata dobânzii mai devreme decât se estimează. Dobânzile obligațiunilor cresc deja.
Între timp, democrații din Congres au adoptat un pachet de 1,9 trilioane de dolari care include un sprijin suplimentar pentru cetățeni. Însă, având în vedere arieratele de milioane legate de chirii și utilități, având în vedere moratoriul pentru creditele ipotecare și alte împrumuturi, o mare parte din aceste ajutoare se vor duce către plata datoriilor, iar o altă parte va fi economisită. Doar o treime din acest stimul va ajunge să fie cheltuit pentru a pune economia în mișcare.
Asta înseamnă că efectele acestor măsuri asupra creșterii, inflației și a dobânzilor va fi mai mic decât s-a crezut. Pentru că economiile suplimentare ce vor fi făcute vor ajunge să fie investite în obligațiuni ale guvernului, ceea ce a fost gândit ca un împrumut pentru cetățeni va deveni în realitate un împrumut pentru bănci și alți creditori.
Inflația ar putea să crească, dacă efectele monetizării deficitelor se vor combina cu șocurile lanțurilor de producție și vor duce la stagflație. Riscul unor asemenea șocuri au cresut ca urmare a războiului rece sino-american, care amenință să ducă la un proces de deglobalizare și balcanizare, pe măsură ce țările vor urma linia protecționismului. Însă asta se va întâmpla pe termen mediu, nu în 2021.
Cât privește acest an, creșterea economica ar putea fi mai mică decât se așteaptă. Apar noi tulpini ale coronavirusului și sunt îngrijorări că vaccinurile existente nu vor fi suficiente pentru a pune capăt pandemiei. Pornirile și opririle repetate ale economiei subminează încrederea și crește presiunea politică pentru redeschiderea economiilor înainte ca virusul să fie învins. Multe întreprinderi mici și mijlocii riscă să dea faliment și foarte mulți oameni riscă să devină șomeri pe termen lung. Lista patologiilor care afectează economia este lunga și include creșterea inegalității, riscuri politice și geopolitice.
Piețele vor rămâne fragile – dacă nu de-a dreptul o bulă – pentru că sunt alimentate printr-o politică monetară adaptativă. Iar raportul de astăzi dintre prețuri și venituri este la fel de mare ca și în timpul bulelor ce au precedat crizele din 1929 si 2000. Pe lângă acest aspect, mania jocului pe piețele financiare cu acțiunile comapniilor tech, mania criptomonedelor sunt alte surse de îngrijorare.
În aceste condiții, se poate ca Federal Reserve să fie îngrijorată că piețele se vor prăbuși brusc, dacă renunță la relaxarea cantitativă. Având în vedere și că actuala creștere a datoriilor publică și privată împiedică normalizarea politicii monetare, este mai mare probabilitatea pe termen mediu a cresterii inflației, a șomajului, a decelerării economice și a prăbușirii piețelor și a economiilor.”
sursa:https://www.cotidianul.ro/roubini-bula-covid-se-va-sparge/
