Rusia cere plecarea forţelor NATO din România

 

Administraţia Vladimir Putin argumentează, în solicitările privind garanţiile de securitate, că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

"Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi a armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", anunţă Ministerul de Externe de la Moscova, conform agenţiei Tass.

Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi "nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune". Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul. Administraţia Vladimir Putin cere Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice garanţii că nu vor instala echipamente militare ofensive în apropierea frontierelor ruse. De asemenea, Rusia se opune extinderii NATO spre est.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a respins ca fiind inoportună şi lipsită de fundament poziţia Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe flancul estic al NATO. MAE reaminteşte că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, "mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia", potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Ministerul Afacerilor Externe. "Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv", arată MAE.

"Solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianţa Nord-Atlantică atât public, cât şi în cadrul dialogului NATO cu Rusia şi, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare şi apărare este nemijlocit conectată cu, şi este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terţ nu poate avea drept de veto. Aliaţii au menţionat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii şi apărării colective, inclusiv prin prezenţa trupelor aliate pe teritoriul aliaţilor estici", subliniază MAE.

Ministerul Afacerilor Externe menţionează că, alături de aliaţii săi, România va continua să susţină ferm, cu argumente bazate pe evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanţa consolidării flancului estic al NATO. "În acest sens, autorităţile române au salutat anunţurile recente ale SUA şi Franţei privind intenţia de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare şi apărare aliate. Totodată, România îşi exprimă speranţa că procesul de dialog deschis cu Federaţia Rusă în această perioadă va continua şi va conduce la dezescaladarea situaţiei de securitate, spre beneficiul întregului spaţiu euroatlantic", potrivit MAE.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, în contextul situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT de miercuri, de la ora 13.00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO.

https://www.businessmagazin.ro/actualitate/este-stirea-momentului-in-lume-rusia-cere-plecarea-fortelor-nato-din-20473888?fbclid=IwAR1yPdsxPqZNjmGHyubwS1oCcqkAo7ri01SoIc4tiCoI_jJaieBzCdejfkY

Alexandru Rafila : „Vaccinarea nu opreşte transmiterea”

 

Ministrul Sănătăţii a făcut o schimbare radicală a mesajului transmis până nu demult de oficialii responsabili de campania naţională de vaccinare.

Medicul Alexandru Rafila a explicat că, din datele analizate până în prezent, vaccinarea împotriva COVID nu opreşte transmiterea virusului.

„E clar că vaccinarea nu opreşte transmiterea. Am avut o proporţie clară vaccinaţi vs. nevaccinaţi. La nivel naţional, avem 41% din populaţie vaccinaţi, 59% nevaccinaţi. Proporţia de cazuri noi în ultimele săptămâni a fost 43% la persoanele vaccinate şi 57% la cele nevaccinate. Se apropie aceste proporţii. Chiar dacă se apropie, la categoriile vulnerabile, mai ales e importantă vaccinarea pentru că previne cazurile grave”, a explicat dr. Alexandru Rafila, la Prima TV.

„Dacă ne uităm pe structura pe grupe de vârstă a persoanelor infectate, vedem că cei mai afectaţi sunt cei cu vârsta între 20 şi 59 de ani, adică populaţia activă, mobilă care se îmbolnăveşte mai uşor, în măsura în care reuşim să protejăm vârstnicii inclusiv prin vaccinare”, a precizat ministrul Sănătăţii.

De asemenea, Alexandru Rafila a subliniat că în următoarele două săptămâni România este posibil să atingă vârful valului cinci al pandemiei.

„În 10-15 februarie vom atinge vârful valului 5, în circa două săptămâni. Rata de producere a acestei infecţii a scăzut. Am avut o rată de reproducere de 1,87. Acum e 1,25. Este o scădere progresivă. E şi aceasta îngrijorător. Viteza de creştere a scăzut”, a mai spus Rafila.

Referitor la un posibil val şase al pandemiei, Alexandru Rafila a dat de înţeles  că în biologie nimic nu este imposibil.

„Eu niciodată nu mă hazardez să spun că din punctul de vedere al biologiei lucrurile sunt imposibile. Biologia este foarte surprinzătoare, câteodată”, a afirmat medicul, arătând că virusul poate suferi alte mutaţii.

„În aceste trei săptămâni am observat că procentul persoanelor care se internează a variat între 0,5 şi 3 la sută – deci mai mic decât analiza făcută de colegii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică – iar numărul de decese şi de persoane internate în secţiile de terapie intensivă a rămas scăzut”, a afirmat Alexandru Rafila duminică, în emisiunea Insider Politic difuzată de Prima TV.

Medicul precizează că această creştere rapidă a numărului de cazuri coroborată cu creşterea „discretă” a numărului deceselor şi cazurilor grave „ar putea să însemne, într-un fel, sfârşitul acestei pandemii, chiar dacă ne aflăm într-un val”.

Potrivit ministrului, România a ajuns la o rată de testare de aproape 100.000 de persoane zilnic, iar de săptămâna viitoare va exista o creştere a gradului de testare „substanţială”, care ar putea duce la realizarea a 150.000 de teste zilnic.