Ce restricţii se ridică de la 1 februarie DOCUMENT

 

Comitetul Național pentru Situații de Urgență anunţă ridicarea restricțiilor aplicate pe teritoriul României, iar ca urmare a schimbărilor, certificatul verde va mai fi util în special în străinătate.

Şedinţă de urgenţă a CNSU, s-a decis ridicarea de restricţii, deşi numărul cazurilor creşte cu fiecare bilanţ. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de astăzi, 31.01.2022, Hotărârea nr. 6.

Principalele prevederi ale CNSU:

– Instituirea măsurii carantinei cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România și nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară sau testarea negativă RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării/intrării în România;

– Modificarea excepțiilor de la măsura carantinei pentru anumite categorii de persoane care sosesc pe teritoriul României;

– Instituirea măsurii carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacții direcți ai unei persoane confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;

– Exceptarea de la măsura carantinei pentru contacții direcți, dacă se află în perioada de 90 de zile ulterioare izolării ca urmare a confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2;

– Abrogarea HCNSU nr. 2 din 07.01.2022.

– Dacă sunteți contact direct al unei persoane depistate pozitiv, dar  ați făcut boala în ultimele 90 de zile nu se mai stă în carantină, informează Romania TV.

Redăm textul integral al documentului:

HOTĂRÂREA nr. 6 din 31.01.2022

privind procedura de aprobare a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor.

Având în vedere propunerile Institutului Naţional de Sănătate Publică referitoare la regulile de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor, precum şi propunerile formulate în cadrul şedinţei de lucru organizate în data de 29.01.2022 la nivelul Guvernului României,

În scopul actualizării normelor legale aplicabile în materia instituirii carantinei cu privire la persoanele care sosesc în România precum şi cu privire la contacţii direcţi ai persoanelor confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 3 lit. a), art. 4, art. 7 alin. (1) lit. a), art. 11 alin. (1) şi art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 20 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:

Art.1 – Se instituie măsura carantinei cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatului digital al UE privind COVID-19 sau, în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 ori documente compatibile cu aceste certificate, dovada pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile anterioare intrării în ţară sau testarea negativă RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

Art.2 – Sunt exceptate de la măsura carantinei instituită în condiţiile art. 1 următoarele categorii de persoane care sosesc pe teritoriul României:

a) copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;

b) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul ţării;

c) lucrătorii transfrontalieri care intră în România, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

d) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care frecventează cursurile unor instituţii de învăţământ din România sau din afara ţării, fac naveta zilnic către acestea şi prezintă documente doveditoare;

e) conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane şi se deplasează în interes profesional;

f) persoanele predate autorităţilor române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;

g) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti şi posesori de paşapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu;

h) piloţii de aeronave şi personalul navigant al acestora, precum şi mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

i) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară cât şi de la bordul navelor şi elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum şi de la bordul celor care operează în zona economică exclusivă a

României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19;

j) personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport şi cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă;

k) personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe şi mobile de extracţie petrol şi gaze în zona exclusivă economică a României;

l) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activităţi desfăşurate în interes profesional în afara ţării.

Art.3 – (1) Se instituie măsura carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacţii direcţi ai unei persoane confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) măsura carantinei instituită cu privire la contacţii direcţi ai unei persoane confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu se aplică persoanelor aflate în perioada de 90 de zile ulterioare izolării ca urmare a confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2.

Art.4 – (1) Dovada administrării vaccinului, inclusiv data finalizării schemei complete de vaccinare, necesară pentru aplicarea excepţiilor prevăzute în prezenta hotărâre, se realizează prin intermediul certificatului digital al UE privind COVID-19, sau

în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada se realizează prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, prezentat în limba ţării unde a fost administrat vaccinul şi în limba engleză.

(2) Dovada confirmării pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, necesară în vederea aplicării excepţiilor prevăzute în prezenta hotărâre, se realizează prin intermediul certificatului digital al UE privind COVID-19, sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada se realizează prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic care să ateste rezultatul pozitiv al testului RT-PCR, prezentat în limba ţării unde a fost efectuat testul şi în limba engleză.

(3) Dovada testării pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, necesară în vederea aplicării excepţiilor prevăzute în prezenta hotărâre, se realizează prin intermediul certificatului digital al UE privind COVID-19, sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada se realizează prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic care să ateste rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul naţional (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) şi prezentat în limba ţării unde a fost efectuat testul şi în limba engleză.

Art.5 – (1) Pentru situaţii deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naştere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenţii/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare cum ar fi afecţiuni oncologice, insuficienţă renală cronică în program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea ţării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării în vederea vaccinării ş.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative.

(2) Analiza situaţiilor prevăzute la alin. (1) este realizată la nivelul centrelor judeţene de coordonare şi conducere a intervenţiei iar, cazurile considerate ca justificate, pot face obiectul suspendării temporare a măsurii de carantină, prin decizie cu caracter individual, emisă de Direcţia de Sănătate Publică.

(3) În decizia de suspendare se vor menţiona, în mod obligatoriu, intervalul de timp pentru care aceasta se aplică şi măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2.

Art.6 – (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare începând cu data de 01.02.2022, ora 00.00.(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 2/2022 privind procedura de aprobare a listei cu încadrarea ţărilor/teritoriilor în zonele de risc epidemiologic, criteriilor pe baza cărora se stabileşte încadrarea acestora şi a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor precum şi aprobarea Listei cu clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 7 ianuarie 2022, se abrogă.

Art.7 – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României Partea I şi se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora.

Începând cu data de 1 februarie, certificatul verde va expira pentru o parte dintre românii care nu au făcut și doza booster.

Este vorba despre certificatele verzi emise până în luna mai 2021, asta pentru că la nivelul UE s-a decis ca documentul să fie valabil doar 270 de zile, adică 9 luni de la vaccinarea cu schema completă.

România nu va adera la noua reglementare, însă cei care vor dori să călătorească în Uniunea Europeană vor fi nevoiţi să se supună noii măsuri şi să se vaccineze şi cu doza booster.

Rafila anunță că acesta ar putea fi ULTIMUL VAL. Când se dă LIBER la nunți

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, crede că nunțile vor putea fi reluate în condiții normale începând din luna mai. Este posibil să se impună, totuși, distanțarea sau folosirea măștilor.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost întrebat în cea mai recentă conferinţă de presă dacă a avut discuţii cu cei din industria nunţilor şi când ar putea românii să îşi programeze acest eveniment.

”Am avut discuţii nu numai cu cei din industria nunţilor, am avut foarte multe discuţii în ultima perioadă cu reprezentanţi ai diversele industrii, fie că discutăm de HoReCa, de organizatorii de evenimente, mă gândesc că nu sunt doar nunţi evenimentele la care asistăm, din HoReCa, din marii retaileri, din industria alimentară şi cred că în luna martie putem avea o discuţie aplicată despre un calendar pe termen mediu măcar, încât să existe predictibilitate”, a declarat ministrul Sănătăţii.   Totuși, ministrul Rafila anunță că, cel mai probabil, din luna mai vor fi reluate nunțile și alte evenimente asemănătoare.

”Toată lumea îşi doreşte predictibilitate, nu îşi doreşte o măsură pe care o luăm de azi pe mâine şi cred că în luna martie, când vom avea elemente concrete în ceea ce priveşte evoluţia pandemiei, putem să stabilim împreună programul. Cred că începând din luna mai aceste tipuri de evenimente se pot relua, probabil cu anumite limitări, nu ştiu dacă se referă neapărat la număr, dar trebuie păstrate elemente de siguranţă care înseamnă o oarecare distanţare sau în cazul unor evenimente publice, nu neapărat nunţi, utilizarea măştii la tulpina Omicron este cel mai important element pentru că este o barieră mecanică care previne transmiterea”, a mai afirmat Alexandru Rafila.

Ministrul spune că important este să trecem de acest val, despre care crede că va fi ultimul important din punctul de vedere al sănătății publice. „Mă bucur ca la nivelul CNCAV s-a luat decizia de schimbare a strategiei de vaccinare cu încercarea de a ajunge la categorii vulnerabile, era bine să se întâmple cu mult timp în urmă, dar e bine că se întâmplă şi acum. Important e să trecem de acest val despre care cred eu ca este ultimul important al acestei pandemii”, a declarat ministrul Sănătății.

Zero TVA la alimente în România - ÎN ANUL URMĂTOR, dar nimeni NU e obligat să și aplice 😅

România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor. În prezent, legislaţia comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA faţă de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse şi servicii.

Daniel Anghel, Partener şi Lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC Romania, informează că normele UE privind TVA urmează să fie actualizate în prima parte din 2022, având în vedere că modificările au fost adoptate de Consiliul miniştrilor de finanţe ECOFIN şi urmează să fie adoptate de Parlamentul European.

Legislaţia comunitară permite în prezent utilizarea cotelor reduse de TVA faţă de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse şi servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA. Prin procesul legislativ de actualizare a listei, intenţia este să li se ofere guvernelor mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, precum şi oportunitatea de a recupera mai bine pierderile economice generate de pandemie şi de a investi mai mult în transformarea verde şi digitală, potrivit Mediafax. 

În total, propunerea de modificare a directivei de TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării şi sănătăţii. O rată sub 5 % va putea fi aplicată pentru 7 dintre aceste 24 de produse şi servicii: livrarea de alimente, apa, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane şi bagaje, livrarea de carti, reviste, ziare şi livrarea de panouri solare.

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5% dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant / catering şi dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale certificate corespunzător.

De îndată ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta în mod oficial şi statele membre vor avea obligaţia de a o transpune în legislaţia naţională.

La momentul adoptării oficiale a directivei de către Consiliul UE, România va avea obligaţia de a transpune noile prevederi în legislaţia naţională, care ne aşteptam sa aibă loc în decursul anului 2022 – începutul anului 2023. Având în vedere că noile reguli oferă posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numără şi alimentele), România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevăzute, inclusiv alimentele, aşa cum s-a discutat public recent în contextul creşterii ratei inflaţiei la un nivel fără precedent în ultimii zece ani.

Deşi această măsură poate fi o gură de oxigen pentru consumatori, companiile nu sunt obligate să îşi reducă preţul odată cu reducerea TVA, neexistând garanţia că efectele vor fi resimtite direct de consumatori. La scăderile anterioare ale cotelor de TVA, transmisia lor în preţuri a fost de 70-80%, conform evaluărilor Băncii Naţionale. Totuşi, acest efect este limitat în timp, putând apărea alţi factori care să contribuie la majorarea preţurilor.

De aceea, este necesar ca legiuitorul să analizeze atent şi prin raportare la rezultatul măsurilor fiscale similare adoptate în trecut, dacă astfel de reguli ce prevăd adoptarea cotei 0% TVA pot sau nu sa fie benefice pentru economia naţională.

Reducerea TVA la 0% pentru alimente poate reprezenta doar o soluţie temporară care vizează o reducere „artificială” a inflaţiei şi, prin urmare, ar trebui însoţită de alte politici. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă acţiuni mai concentrate şi direcţionate, cum ar fi ajutorul pentru gospodăriile care sunt împinse în sărăcie.

Chiar şi în scenariul în care o astfel de măsură ar putea avea un impact pozitiv in lupta cu inflaţia, implementarea acesteia va genera o reducere de venituri la bugetul de stat, în condiţiile în care România ocupă locul fruntaş în ce priveşte decalajul de TVA înregistrat în anul 2019 (ultimele date disponibile). În acelaşi timp, România se află în procedura de deficit excesiv (din cauza depăşirii plafonului de deficit maxim admis prin tratatul de aderare, de 3% din PIB) şi va trebui să îl readucă sub acest prag până în 2024. De asemenea, atunci când au avut loc scăderi ale cotelor de TVA, nu s-a observat o diminuare semnificativă a evaziunii şi fraudei şi, implicit, o îmbunătăţire a veniturilor bugetare.

În funcţie de programul de guvernare, de politica fiscală stabilită şi de situaţia bugetară la acel moment, rămâne de analizat, atunci când directiva va fi transpusă, dacă o astfel de măsură de reducere a TVA la alimente ar putea sprijini politica antiinflaţionistă şi ar putea contribui pozitiv la conformarea voluntară a contribuabililor.