9.04.2022
”Medicina studiază azi bășina, fiindcă, biologic, a băși e-un lucru necesar” - ”Balada bășinii” de George Topârceanu -
Ati vazut prea bine ca la consultatii
Doctorii te-ntreaba despre emanatii.
Vor sa stie totul: abundenta, faze,
Unii le zic "vanturi", altii le zic "gaze".
Dar sa nu va mire daca medicina
Studiaza astazi foarte mult "basina".
Fiindca, biologic, pentru toti e clar,
A basi e-un lucru foarte necesar.
Toata lumea bese, asta-i axioma
Nu intereseazã sunet sau aroma.
in privinta asta toti santem la fel
Floarea nobilimii, preoti, printi, printese,
Papa de la Roma bese si iar bese.
ins-o chestiune trebuie-nteleasa
Fiecare bese, dar la el acasa!
Fara martori merge, tare sau incet,
Nimeni nu-ti dicteaza sa te besi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi sa sune
Treaba ta, esti liber, poti sa faci si spume!
Si chiar daca nimeni nu-ti sta imprejur,
Poti sa besi in lege, pana pici in cur.
Eticheta cere, insa, sa fii pudic
Bunul simt pretinde sa nu besi in public.
Ce-ar fi, bunaoara, s-auzi pe cutare
C-a basit in public doamna nu-stiu-care
Sau ca domnisoara, profesoara X,
S-a basit in clasa, ieri la 9 fix?
Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinte gratioase?
Ar fi socotite niste basinoase.
Dar ma-ntorc acuma iar la medicina
Sa-ti risti sanatatea pentru o basina?
Sa n-o lasi sa iasa daca esti in public,
Fiindca eticheta cere sa fii pudic
in privinta asta sant pareri mai multe,
Cine-ar sta pe toate sa le mai asculte?
Astfel, dupa unii poti sa besi oricat
Dar sa stii la vreme sa le strangi de gat.
Poti sa fii acelasi om cu demnitate
De le dai tacut drumu-n libertate
Asta-i o parere, una dintr-o mie
Dar morala spune ca-i ipocrizie.
Ce deosebire intre om si cal
Ar mai fi atuncea sub aspect moral?
Cand te-arati in lume demn, gras si frumos
Iar în realitate esti un basinos?
Cati nu sunt din astia care bes de zor,
Parca stii vreodata ce-i la curul lor?
Dar ramane lege ca e indecent
Sa slobozi la gaze pe esapament.
Fie, cu morala nu te poti certa
Dar mai vine gazul fara voia ta.
Suiera si geme, cu prelung ecou
Iar tu ai nesansa sa fii la birou.
in astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Sa recurgi la scuze sau sa te prefaci?
Din experienta eu va spun cinstit
Ca nici cand in viata nu am indraznit
Sa recurg la scuze, ar fi fost mai rau
Sa roseasca lumea toata-n jurul meu
Am tarsit un scaun, am facut ceva,
Ca sa nu se creada c-am basit cumva.
Si oricat s-ar spune ca sant ipocrit
S-au facut si altii ca n-au auzit.
Chiar si-ndragostitii cand admira luna,
Cu sau fara voie, scapa cate una
Dar cu-o tuse seaca, bine regizata
Sau cu-o melodie mai pe nas cantata
Fac sa se ascunda tot, a poezie,
Chiar si nedorita, scurta galagie
Ce-a trecut prin mate si s-a dus in vant
Si care ne-ncurca viata pe pamant.
Dar astfel de cazuri cand ipocrizia
E asociata chiar cu poezia,
Crime moralistii nostri le socot.
Caci morala-si baga nasul peste tot.
in final, tot omul se intreaba trist:
Sa asculti de medic sau de moralist?
Si mai e un lucru fara vorba multa
Ce te faci cu curul daca nu te-asculta?
https://www.georgetoparceanu.ro/opere/poezii/balada_basinii.html#.YxRlLXZBy00
Declarația Mondială în privința CLIMEI : ”NU există o URGENȚĂ CLIMATICĂ !” și NICI ”BĂȘINI” MULTE
În cele ce urmează vă supunem atenției „Declarația Mondială în privința climei” un document internațional semnat de 1.100 de oameni de știință de pe întreg nmapamondul, declarație care combate cu argumente științifice afirmațiile despre „Schimbările climatice” promovate de un a-toate-știutor a-de-toate-pentru-toți, dar mai ales pentru nimeni, o marionetă care se pricepe să silabisească sacadat de pe orice prompter… cu inevitabilele și frecventele poticneli de citire. Oare afirmațiile celor 1.100 de oameni de știință vor cântări mai mult în balanța științei decât parolele „anal-istului” schimbărilor climatice? Curat sfidare, Domn'le! Nepermisă sfidare din partea lor! (Ion Măldărescu, ART-EMIS)
1.100 de oameni de știință din întreaga lume au semnat o scrisoare deschisă, numită „Declarația Mondială în privința climei”, în care contestă viziunea predominantă prezentată în mass-media și în politică, în privința schimbărilor climatice. Conform acestei declarații[1] intitulată sugestiv, „Nu există nicio urgență climatică”, știința trebuie să fie mai puțin politizată, iar politicile climatice să fie bazate mai mult pe știință.
„Oamenii de știință ar trebui să discute deschis incertitudinile și exagerările previziunilor cu privire la încălzirea globală, în timp ce politicienii ar trebui să contorizeze, fără patimă, costurile reale și beneficiile imaginare ale măsurilor lor”, se arată în declarație.
Printre semnatarii declarației se regăsesc nume uriașe, precum laureatul premiului Nobel Ivar Giaever, expertul în fizica atmosferică profesorul Richard Lindzen Profesorul universitar Guus Berkhout, matematicianul francez Benoit Rittaud, etc. Lista celor peste 1.100 de semnatari, experți și oameni de știință din toată lumea[2]. Potrivit acestei declarații, știința climatică a degenerat într-o discuție bazată pe credințe, și nu pe o știință sănătoasă, autocritică.
Practic, declarația conține șase principii de bază, asupra cărora semnatarii s-au pus de acord și anume:
- Atât factori naturali cât și antropogenici cauzează încălzirea globală
- Încălzirea este mult mai lentă decât s-a prezis
- Politica în privința climei se bazează pe modele inadecvate
- CO2 este hrana plantelor, baza întregii vieți de pe Pământ
- Dezastrele naturale nu s-au înmulțit din cauza încălzirii globale
- Politica în privința climei trebuie să respecte realitățile științifice și economice
Un punct critic important al declarației este rezervat modelelor climatice. A crede într-un model climatic înseamnă a crede în presupozițiile celor care au făcut modelul. Modelele climatice sunt centrale în discuția despre climă de astăzi, iar pentru oamenii de știință aceasta e o problemă. „Trebuie să ne eliberăm de credința naivă în modele climatice imature. Pe viitor, cercetările climatice trebuie să pună mult mai mult accentul pe știința empirică”.
De la ieșirea din „Mica Epocă Glaciară”, în jurul anului 1850, lumea s-a încălzit mult mai puțin decât a prezis I.P.C.C. pe baza influențelor umane modelate. „Distanța dintre lumea reală și lumea modelelor ne arată că suntem departe de a înțelege schimbările climatice”, susține declarația.
În opinia semnatarilor Declarației, clima pământului variază de la începutul lumii, cu perioade calde și reci. „Nu e nicio surpriză că trecem printr-o perioadă de încălzire”. Pe de altă parte, modelele climatice au multe probleme și „nu sunt nici pe departe niște instrumente plauzibile cu care să formulezi politici globale”. Ele îngroașă dincolo de orice proporții efectul gazelor de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, dar ignoră orice efect benefic. „Dioxidul de carbon (gaz incolor, la om, numit popular bășină) nu e un poluant. E fundamental pentru viața pe pământ. Fotosinteza e o binecuvântare. Mai mult dioxid de carbon este benefic pentru natură, pentru înverzirea pământului; dioxidul de carbon suplimentar din aer a dus la creșterea globală a biomasei plantelor. E benefic de asemenea pentru agricultură, crescând productivitatea la nivel mondial”.
Mai mult, oamenii de știință afirmă că dovezile statistice nu indică faptul că încălzirea globală intensifică uraganele, inundațiile, secetele și alte dezastre naturale sau că le face mai frecvente. „Nu există nicio urgență climatică. Ne opunem categoric țintelor Zero Emisii de carbon până în 2050, distrugătoare și nerealiste”. Scopul politicii globale ar trebui să fie „prosperitatea pentru toți”, prin furnizarea de energie solidă și ieftină tot timpul. „Într-o societate prosperă, bărbații și femeile sunt bine educați, ratele natalității sunt scăzute, iar oamenilor le pasă de mediu”, conchide declarația.
Reamintim că întreaga politică a Uniunii Europene, prin care s-au închis mii de facilități destinate energiei ieftine, precum și interzicerea mașinilor cu combustie internă, băgarea viermilor în în meniul din farfurie, se bazează pe combaterea așa-ziselor „schimbări climatice”. Toate aceste schimbări, care sunt contestate de la cel mai ridicat nivel științific, au dus la o criză energetică și o criză alimentară în Europa.
https://www.art-emis.ro/jurnalistica/declaratia-mondiala-in-privinta-climei
Abonați-vă la:
Postări (Atom)