Ministerul Apărării Naționale a ieșit din stadiul de negare și a recunoscut public că se pleacă pe capete din Armata Română. Din 2020 până în prezent, din MApN au demisionat aproape 4.000 de subofițeri și maiștri militari, în marea lor majoritate, lăsând un deficit care conduce la întârzierea reacției imediate la schimbările impredictibile din mediul de securitate. Totodată, numărul tinerilor școlarizați de minister a scăzut la mai puțin de jumătate, semn că atractivitatea profesiei militare este în cădere liberă.
Ministerul Apărării Naționale a cerut modificări legislative de urgență pentru a stopa valul de demisii în creștere din Armata Română. Pentru că familia ocupațională apărare și ordine publică a primit o lovitură grea de la Guvern, care a refuzat să aplice integral majorările salariale prevăzute în Legea 153/2017, MApN s-a gândit să apeleze la un subterfugiu. Astfel, printr-o modificare legislativă, se creează posibilitatea majorării salariilor prin trecerea soldaților în corpul subofițerilor și maiștrilor militari, după efectuarea unor cursuri profesionale.
”Soluția care se impune a fi adoptată de urgență pentru eliminarea deficitului major în rândul subofițerilor o reprezintă formarea acestei categorii de personal din rândul soldaților și gradaților profesioniști, care au absolvit, cu diplomă de bacalaureat, studii de nivel liceal. Adoptarea demersului prin ordonanță de urgență este determinată de necesitatea organizării imediate a cursurilor de formare a subofițerilor, luptători și specialiști militari, din rândul soldaților și gradaților profesioniști, în vederea diminuării deficitului foarte mare existent la nivelul acestei categorii de cadre militare. Neadoptarea de urgență a modificărilor legislative propuse determină scăderea gradului de operativitate a structurilor militare și produce disfuncții ale capacității de reacție în timp scurt și la un nivel adecvat riscurilor și amenințărilor actuale, precum și întârzierea reacției imediate la schimbările impredictibile din mediul de securitate”, susține MApN.
Demisii pe bandă rulantă
Numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 (peste 1.000) față de anul 2020 (aproximativ 500), iar în primele trei trimestre ale anului 2022, numărul demisiilor este de două ori mai mare față de cel din 2021 (peste 2.000), se arată în expunerea de motive a unui proiect de ordonanță de urgență emis de Ministerul Apărării Naționale. Astfel, deficitul de personal are un potențial ridicat de a afecta îndeplinirea misiunilor și obiectivelor specifice instituției militare, situație care trebuie stopată în condițiile în care exigențele sunt sporite sub auspiciul tensiunilor în creștere, determinate de războiul din Ucraina.
”Stratul de mijloc al organizației militare îl reprezintă corpul subofițerilor și al maiștrilor militari, categoria cea mai numeroasă a cadrelor militare, care asigură funcționarea structurilor combatante și a celor tehnice de suport logistic, structuri esențiale pentru îndeplinirea misiunilor armatei. Formarea acestui corp necesită timp și resurse financiare, iar performanța acestuia este dată, în special, de experiența dobândită în cadrul unităților militare. Având în vedere ritmul crescut al demisiilor în rândul personalului armatei, se impune reglementarea imediată a situației prezentate, orice întârziere determinând creșterea numărului personalului militar care va părăsi sistemul militar”, semnalează MApN. Ca măsuri imediate, ministerul mai propune și racolarea absolvenților de învățământ superior de la MAI, dar și a asistenților medicali civili, pe care să-i transforme în subofițeri sanitari și să-i lege de instituție printr-un contract de opt ani. Totodată, la înaintarea în grad a maiștrilor militari, se reduce cu un an stagiul minim în cazul claselor I și II.
Aceeași problemă ca la școlile de Poliție
Ministerul se mai plânge de faptul că atractivitatea profesiei militare ar fi scăzut dramatic, dar nu explică acest fapt prin salariile umilitoare de la MApN, ci prin teama că tinerii ar putea fi trimiși la război, în contextul de securitate actual. Ca și la școlile de Poliție, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la școlile militare de maiștri militari și subofițeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 față de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700, la 2.500, în condițiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal. ”Totodată, se manifestă diminuarea constantă a numărului de potențiali candidați cu vocație pentru profesia militară. Deși nivelul de exigență al testelor aptitudinale, fizice și psihologice a fost adaptat în funcție de nevoi și posibilități, între 25% și 35% dintre candidați nu îndeplinesc cerințele minime pentru desfășurarea activității în mediul militar. Oferta pentru atragerea forței de muncă mult mai atractivă a mediului privat a determinat tinerii militari, în special ofițerii ingineri și soldații și gradații profesioniști, să părăsească sistemul militar, în mare măsură din motive pecuniare”, mai precizează MApN.
