Vladimir Putin : SUA au organizat lovitura de stat în Ucraina în 2014

 

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că SUA au organizat lovitura de stat în Ucraina în 2014, iar țările europene au sprijinit-o involuntar, provocând o divizare în Ucraina și retragerea Crimeii din componența sa.

Statele Unite au orchestrat lovitura de stat din Ucraina în 2014, iar Europa a susținut-o, a scris președintele rus Vladimir Putin într-un articol „Să fim deschiși în ciuda trecutului” pentru ziarul german Die Zeit, dedicat celor 80 de ani de la Marele Razboi pentru Apararea Patriei.

El a menționat că multe țări s-au confruntat cu un ultimatum artificial - să fie cu Occidentul colectiv sau cu Rusia.

Potrivit acestuia, exemplul evenimentelor ucrainene arată consecințele unei astfel de „politici agresive”.

"De ce au organizat Statele Unite o lovitură de stat, în timp ce țările europene au sprijinit-o involuntar, provocând o divizare în Ucraina însăși și retragerea Crimeii din componența sa ?" - scrie Putin.

Anterior, șeful statului a comentat problema extinderii NATO către est în lumina discuției privind intrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică.

G7, după 4 zile s-a ”FÂSÂIT” - Putin contraatacă după anunțarea de posibile noi sancțiuni ale SUA împotriva Rusiei

 

Declaraţia lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Joe Biden, conform căreia SUA ar pregăti noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, 'nu este semnalul aşteptat după summitul de la Geneva', a declarat duminică ambasadorul Rusiei, Anatoli Antonov, la sosirea lui în SUA, informează TASS. 

'Acesta nu este semnalul aşteptat după summit. Cred că prin sancţiuni este imposibilă stabilizarea, restabilirea relaţiilor dintre ţări. În prezent obiectivul este de a restabili dialogul, de a restabili mecanismele de dialog distruse', a subliniat Antonov.

Ambasadorul rus a spus că intenţionează să lucreze la punerea în aplicare a 'acelor cuvinte cu caracter pozitiv care au fost spuse de preşedinţi' la summitul de la Geneva.

'Suntem pe cale să pregătim o altă serie de sancţiuni care să fie aplicate în această situaţie', a anunţat duminică Jake Sullivan la postul american CNN, la patru zile după summitul de la Geneva dintre preşedintele american şi omologul său rus Vladimir Putin.

În timpul summitului lor de miercuri, Joe Biden şi Vladimir Putin şi-au afişat dorinţa de a aplana tensiunile. Revenirea la posturile lor a ambasadorilor rus şi american a fost anunţată miercuri de Vladimir Putin după întâlnirea sa cu Joe Biden la Geneva, o decizie concretă a acestui summit care era foarte aşteptată. Ambasadorul rus la Washington, rechemat în martie pentru consultări, s-a întors duminică în Statele Unite, unde îşi va relua postul, scrie Agerpres.

Amintim faptul că preşedintele Vladimir Putin a încercat sâmbătă să ofere partidului la putere în Rusia un impuls preelectoral cu promisiunea de a cheltui mai mult pentru infrastructură, educaţie şi sănătate, notează Reuters.

Putin, în vârstă de 68 de ani, şi-a anunţat aliaţii cheie, miniştrii apărării şi cel de externe, că vor fi în fruntea campaniei partidului la guvernare Rusia Unită pentru alegerile parlamentare din septembrie. Aleksei Navalnîi, cel mai proeminent critic intern al lui Putin, şi aliaţii săi au interdicţie să se prezinte la alegeri după ce au fost declaraţi 'extremişti'.

Vorbind la congresul partidului său, Putin a lăudat Rusia Unită pentru 'capacitatea de reînnoire şi dezvoltare constantă'. Odată cu scăderea salariilor reale şi creşterea inflaţiei, ratingurile sale sunt la un nivel redus de mai mulţi ani, potrivit unui sondaj realizat de Centrul Levada, un pollster independent.

Acesta arată că doar 27% dintre ruşi au susţinut partidul în martie, în scădere de la 31% în august. Putin i-a propus pe ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful diplomaţiei Serghei Lavrov să conducă lista candidaţilor partidului la alegeri.

'Sunt sigur că Rusia Unită stabileşte cel mai înalt nivel în sine, pentru a-şi confirma poziţia de lider şi a obţine o victorie la alegeri', a spus el. Putin nu l-a numit pe Dmitri Medvedev, liderul partidului şi fost preşedinte şi prim-ministru, printre candidaţii de top. Sondajele de opinie au arătat că Medvedev are un rating de popularitate scăzut. Andrei Kolesnikov, expert la Centrul Carnegie din Moscova, a declarat că Lavrov şi Şoigu sunt cei mai populari miniştri.

Kim Jong Un : „Coreea de Nord să se pregătească mai ales de confruntare cu SUA”

 

Kim Jong Un consideră că ţara sa este necesar să se pregătească atât ”de dialog, cât şi de confruntare” cu Statele Unite - într-o primă reacţie faţă de politica coreeană a preşedintelui american Joe Biden.

Joe Biden, căruia Phenianul îi denunţă ”politica ostilă”, nu exclude să se întâlnească într-o bună zi cu Kim Jong Un, însă subliniază că nu va face acest lucru fără un angajament clar din partea acestuia din urmă. Negocieri între Statele Unite şi Coreea de Nord rămân blocate în continuare, după eşecul celui de-al doilea summit al lui Donald Trump cu Kim Jong Un, la Hanoi, în Vietnam, în 2019.

Kim ”a subliniat necesitatea de a ne pregăti atât de dialog, cât şi de confruntare, mai ales de a ne pregăti deplin de confruntare”, într-un discurs cu privire la strategia sa faţă de Washington, în a treia zi a unei reuniuni plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitorilor, potrivit agenţiei oficiale nord-coreene de presă KCNA.

El ”a îndemnat să se reacţioneze puternic şi rapid faţă de o o situaţie care evoluează rapid şi ca eforturile să se concentreze asupra unei preluări a unui control stabil asupra situaţiei în peninsula Coreea”, potrivit agenţiei.

Kim Jong Un a cerut menţinerea unei ”contraacţiuni strategice şi tactice adecvate” împotriva Statelor Unite şi a subliniat necestatea ”consolidării poziţiei strategice şi  a rolului activ” al Coreei de Nord şi creării unei ”atmosfere externe favorabile” iniţiativei sale, potrivit agenţiei, preluate de News.ro.

În mai, Joe Biden a criticat demersul precedesorului său Donald Trump, care s-a întâlnit cu „Chairman Kim” în două rânduri, la Singapore şi apoi la Hanoi, fără să obţină vreun rezultat tangibil. ”Eu nu i-aş oferi o recunoaştere internaţională” fără nimic în schimb, insista el.

Biden spunea atunci că nu-şi face ”iluzii” cu privire la dificultatea de a convinge Coreea de Nord să renunţe la arsenalul său nuclear, în urma unei întâlniri la Casa Albă cu omologul său sud-coreean Moon Jae-in. ”Nu avem nicio iluzie cu privire la dificultate, absolut niciuna. Ultimele patru administraţii nu şi-au atins obiectivul. Este un obiectiv incredibil de dificil”, declara el presei, anunţând că l-a numit pe un diplomat experimentat, Sung Kim, emisar specia pentru Phenian.

Coreea de Nord a efectuat şase teste de rachetă din 2006. Ea este vizată de mai multe serii de sanţciuni internaţionale, din cauza programelor sale de înarmare, interzise.

Însă Phenianul poate accepta o ”reducere treptată a arsenalului său nuclear şi o îngheţare a programului nuclear, în schimbul unei relaxări a sancţiunilor”, analizează Cheong Seong-chang, directorul Studiilor Nord-Coreene la Institutul Sejong.

Potrivit unui raport al unor experţi din cadrul serviciilor americane de informaţii, publicat în aprilie, Coreea de Nord şi-ar putea relua testele nucleare în acest an, cu scopul de a-l obliga pe Biden să revină la masa negocierilor.

Kim ”ar putea adopta un anumit număr de măsuri agresive şi potenţial destabilizatoare, în vederea unei remodelări a mediului securităţii regionale şi adâncirii unor prăpastii între Statele Unite şi aliaţii lor”, se arată în raport. Acest lucru ar putea presupune o reluare a testelor armamentului nuclear şi a unor rachete balistice intercontinentale.

Declarația prezidențială comună a Statelor Unite și a Rusiei : ”Astăzi, reafirmăm principiul că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată purtat”

 

Cu ocazia întâlnirii la Geneva, în cadrul Summit-ului G7, Joe Biden și Vladimir Putin au adoptat o declarație comună cu privire la stabilizarea strategică.

”Declarația comună prezidențială SUA – Rusia privind stabilitatea strategică”

”Noi, președintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, observăm că Statele Unite și Rusia au demonstrat că, chiar și în perioade de tensiune, sunt capabile să facă progrese în ceea ce privește obiectivele noastre comune de asigurare a predictibilității în sfera strategică, reducând riscul conflictelor armate și amenințarea cu războiul nuclear.

Recenta prelungire a noului tratat START exemplifică angajamentul nostru față de controlul armelor nucleare. Astăzi, reafirmăm principiul că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată purtat. În conformitate cu aceste obiective, Statele Unite și Rusia se vor lansa împreună într-un dialog bilateral integrat de stabilitate strategică în viitorul apropiat, care va fi deliberat și robust. Prin acest dialog, încercăm să punem bazele pentru viitoarele măsuri de control al armelor și de reducere a riscurilor”, conform traducerii Financial Intelligence.

De asemenea, Putin a mai adăugat că „Statele Unite și Federația Rusă poartă o responsabilitate specială pentru stabilitatea strategică în lume, provenind din faptul că acestea sunt cele două mari superputeri nucleare în ceea ce privește focoasele nucleare, vehiculele de reîncărcare și mijloacele de livrare, precum și calitatea și noutatea armelor”.

Televiziunea publică din Italia, Rai TV, a dat imaginile cu telecabina care se prăbușește (pe 23 mai 2021) luând viața a 14 persoane

 

Conform BBC, televiziunea publică din Italia, Rai TV, are parte de critici dure după ce a dat pe post imaginile de pe camerele de supraveghere în care se poate vedea cum telecabina prăbușită pe 23 mai se prăbușește, luând viața a 14 persoane. În imagini se putea vedea cum telecabina se ducea către stația finală, după care se oprește și deodată merge în sens invers. Imediat după, printr-o cursă extrem de rapidă pe linia muntelui, capsula se prăbușește pe pământ.

Procurorul de caz a spus că este vorba de despre „o indecență absolută” când vine vorba de publicarea imaginilor pe postul de televiziune public. Șeful Rai TV a spus că a fost „profund șocat” de decizia de a da pe post videoclipul morții a 14 persoane. De menționat este faptul că imaginile date publicității au fost filmate de pe un monitor, iar chipurile oamenilor prezenți la locul cu pricina au fost blurate.

Trei persoane au fost arestate în urma acestei tragedii, după mai multe audieri: Luigi Nerini (56 de ani), directorul companiei Ferrovie del Mottarone care administrează telecabina, Gabriele Tadini și inginerul Enrico Perocchio.

Singurul supraviețuitor este un copilaș de doar cinci ani

Eitan Moshe Biran, în vârstă de cinci ani, singurul supraviețuitor al masacrului din Stresa, s-a trezit din comă și a întrebat-o pe mătușa sa, Aya, unde este, scrie La Stampa. „Mă doare gâtul”, a spus apoi copilul și și-a salutat mătușa. Prognosticul medicilor este încă rezervat, însă copilul este treaz, conștient și monitorizat de o echipă de psihologi.

Copilului i se va spune treptat ce s-a întâmplat. Psihologii cred că „este o cale lungă și delicată”. Deocamdată, i s-a explicat că se află în spital și că doarme de câteva zile. În accidentul din zona Lacului Maggiore, unde o telecabină a liniei Stresa-Alpino Mottarone s-a prăbuşit în pădure, tatăl şi mama lui Eitan, Amit şi Tag, fratele Tom de doi ani şi străbunicii au murit, notează Mediafax.

Vladimir Putin şi Joe Biden, summit istoric la Geneva

 

Joe Biden şi Vladimir Putin s-au întâlnit  astăzi, la Geneva, întrevederea fiind una dintre cele mai importante din sfera geopolitică de anul acesta, după cum afirmă experţii în relaţii internaţionale.

Întâlnirea între Joe Biden și Vladimir Putin s-a încheiat, susțin surse de la Casa Albă citate de BBC, iar liderul american a plecat de la vila în care au avut loc convorbirile. Președintele rus va susține o conferință de presă, la fel ca și Joe Biden.

Prima rundă a summitului preşedinţilor american şi rus, Joe Biden şi Vladimir Putin, s-a încheiat miercuri la Geneva după aproape două ore, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenţia TASS, citată de Reuters. După o scurtă pauză, discuţiile s-au reluat într-un format cu prezenţa mai multor membri ai delegaţiilor.

Primele declarații făcute de Vladimir Putin la deschiderea summit-ului de la Geneva: „Domnule preşedinte, vreau să vă mulţumesc pentru iniţiativa de a ne întâlni astăzi. Ştiu că aţi avut o călătorie lungă şi foarte mult de lucru. Totuşi, avem multe probleme acumulate în relaţiile Rusia-SUA care necesită o discuţie la nivel înalt. Sper ca întâlnirea noastră să fie productivă”, a spus liderul rus. La rândul său, Joe Biden a remarcat: „Este întotdeauna mai bine să ne întâlnim faţă în faţă”.

Primul la vilă a ajuns Putin, urmat la scurt timp de Biden. Ambii au fost întâmpinaţi de preşedintele Elveţiei. „Elveţia este foarte onorată să vă găzduiască la acest summit şi este încântată – potrivit tradiţiei bunelor oficii – să susţină dialogul şi înţelegerea reciproce„, a declarat preşedintele Guy Parmelin, flancat de Putin şi Biden pe scările Vilei La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea, pe malul Lacului Geneva.

„Nu este nimic de reproșat oglinzii atunci când fața este strâmbă”

 

Cititorii ziarului chinez „Guancha” au apreciat foarte mult interviul lui Vladimir Putin pentru postul american de televiziune NBC.

În special, au apreciat proverbul menționat de președinte atunci când jurnalistul Kir Simmons a ridicat problema abuzurilor drepturilor omului în Rusia. Ca răspuns, Putin i-a reamintit de revoltele din Capitoliu și a adăugat: „Nu este nimic de reproșat oglinzii atunci când fața este strâmbă”.

"Uită-te la calmul lui Putin și apoi fii atent la fața îngrijorată și palidă a lui Biden. Dacă îi vei compara pe cei doi, va fi ca cerul și pământul !" – și-a exprimat opinia unul dintre cititori.

"Așa cum și era de așteptat de la Putin ! Minunat !" - a adăugat un alt comentator.

"Nu este nimic de reproșat oglinzii, dacă fața este strâmbă. Ce expresie bună" - a remarcat un alt utilizator.

„Acest incident arată din nou modul în care Occidentul accelerează pierderea moralei sale minuscule, astfel încât reporterii lor nu își pot demonstra influența decât înfuriindu-i pe intervievați”, au concluzionat cititorii.

Summitul Putin - Biden va începe pe 16 iunie la ora 13:00, ora Genevei (ora 14:00, ora Bucureștiului), la Villa La Grange, aproape toate punctele organizatorice și agenda au fost convenite. Negocierile vor consta în trei părți: una îngustă și două extinse cu pauze de cafea. Formatul tete-a-tete nu este încă preconizat.

Vladimir Putin consideră că este "grotesc" să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA

 

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că este "grotesc" să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, într-un interviu acordat canalului de televiziune NBC, ce a fost difuzat luni înaintea întâlnirii cu omologul său american Joe Biden la Geneva, relatează Agerpres, citând France Presse.

"Am fost acuzaţi de tot felul de lucruri", în special "ingerinţă în alegeri" şi "atacuri cibernetice", a spus Putin, susţinând că "nici măcar o dată, ei (cei care acuză) nu s-au obosit să prezinte vreo dovadă". "Sunt surprins că nu am fost încă acuzaţi că am provocat mişcarea Black Lives Matter", a exclamat ironic şeful statului rus, citat de publicaţia independentă rusă Meduza.

Mai multe mari companii, cum ar fi gigantul mondial al cărnii JBS sau operatorul celei mai mari conducte de petrol din SUA, Colonial Pipeline, au fost recent victime ale unor atacuri cibernetice de tip ransomware atribuite unor grupuri de hackeri cu sediul în Rusia.

Represalii împotriva Rusiei

La începutul lunii iunie, Joe Biden a declarat că nu exclude posibile represalii împotriva Rusiei după atacul cibernetic la adresa JBS, iar Casa Albă a afirmat că va aborda îngrijorările americane referitor la războiul hibrid dus de Moscova prin intermediul atacurilor informatice în cadrul întâlnirii din 16 iunie, prima dintre cei doi preşedinţi.

În acest interviu acordat, preşedintele rus a vorbit şi despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate. "Da, da, da, desigur", i-a răspuns Putin jurnalistului NBC care l-a întrebat despre un posibil schimb între doi americani încarceraţi în Rusia - Paul Whelan şi Trevor Reed - şi ruşi aflaţi în detenţie în SUA.

Fost subofiţer al Marine Corps, Paul Whelan era agent de servicii de securitate al unui grup american de piese auto de schimb când a fost arestat la Moscova în decembrie 2018, apoi condamnat în iunie 2020 la 16 ani de închisoare sub acuzaţia de spionaj.

El i-a cerut recent lui Joe Biden să organizeze un schimb de prizonieri pentru a obţine eliberarea sa, spunând că este victima "diplomaţiei ostaticilor" într-un interviu acordat CNN. Trevor Reed a fost condamnat în iulie 2019 la 9 ani de închisoare pentru agresarea, în stare ebrietate, a doi poliţişti.

Schimb de prizonieri

Familiile a doi ruşi încarceraţi în SUA - traficantul de arme Viktor Bout şi pilotul rus acuzat de trafic de cocaină, Konstantin Iaroşcenko - au cerut la rândul lor eliberarea acestora. Întrebat despre cazul opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, a cărui situaţie îngrijorează comunitatea internaţională, Putin a reiterat că acesta nu va fi "tratat mai rău decât oricine altcineva".

"Noi nu avem acest obicei de a ucide pe cineva", a răspuns Putin la întrebarea jurnalistului NBC, care l-a întrebat dacă a ordonat asasinarea lui Aleksei Navalnîi, criticul nr.1 al Kremlinului. Într-o anchetă comună efectuată de The Insider, Bellingcat şi CNN, cu participarea publicaţiei Der Spiegel, jurnaliştii au ajuns la concluzia că un grup de opt agenţi ruşi având legătură cu Institutul de criminalistică al FSB (Serviciul Federal de Securitate) s-ar afla în spatele otrăvirii lui Navalnîi. În anchetă sunt aduse probe concrete în această privinţă.

Putin, care în declaraţiile sale publice evită să-i spună pe nume lui Aleksei Navalnîi, a evitat să garanteze că acesta va ieşi în viaţă din închisoare, notează Meduza, o publicaţie de opoziţie declarată "agent străin" de autorităţile ruse. "Nu preşedintele ia astfel de decizii în această ţară", a spus Vladimir Putin, reiterând că "el" (Navalnîi) "va fi tratat nu mai rău decât oricine altcineva" în închisoare. 

Ce s-a stabilit la Summitul G7

 

Statele care fac parte din grupul G7 nu au reuşit să se înţeleagă în privinţa stabilirii unui calendar clar prin care să se elimine complet folosirea cărbunelui în scopul producerii energiei electrice, au declarat surse din cadrul UE pentru Politico.

Summit-ul G7 care are loc în Marea Britanie şi la care au participat liderii principalelor state industrializate ale lumii, s-a încheiat astfel fără semnarea unui angajament ferm cu privire la această problemă esenţială a luptei împotriva schimbărilor climatice.

Chiar premierul din Marea Britanie spune că ţările G7 sunt responsabile pentru producerea a 20% din totalul emisiilor globale de carbon.

Marea Britanie a promis eliminarea treptată a folosirii cărbunelui până în anii 2030. Draftul hotărârii care a ajuns pe masa liderilor G7 a conţinut însă doar o promisiune pentru accelerarea procesului de eliminare a combustibilor fosili folosiţi în producerea energiei electrice.

Astfel, în lipsa unui calendar clar de implementare a procedurilor, documentul final al reuniunii va avea o valoare mult mai scăzută comparativ cu acordul istoric la care ţările G7 au ajuns în luna mai, când s-a decis oprirea finanţării internaţionale pentru exploatarea cărbunelui.

„Ne este foarte clar că o astfel de acţiune trebuie să înceapă cu noi”, a declarat premierul britanic Boris Johnson.

Dar, deşi este ceva „fantastic” faptul că fiecare ţară din G7 s-a angajat să reducă emisiile de carbon, acest lucru trebuie făcut imediat şi, în acelaşi timp, ţările dezvoltate trebuie să ajute pe cele mai puţin dezvoltate să facă acelaşi lucru.

Liderii G7 au promis că vor renunţa complet la fabricile de cărbune, în cazul în care acestea nu dispun de tehnologii de captare şi stocare a emisiilor de carbon.

„Suntem pe punctul de a destabiliza întreaga planetă”, a declarat cunoscutul naturalist şi realizator TV sir David Attenborough.

Acordul de la Paris din 2015 vizează menţinerea încălzirii planetei sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius.

Pentru a spera în respectarea obiectivului de +1,5 grade Celsius, trebuie reduse emisiile cu 7,6% anual în perioada 2020-2030, potrivit ONU, obiectiv tot mai greu de atins în condiţiile în care planeta se încălzeşte mai repede decât se anticipase.

Beijingul reacţionează după ce Iohannis a promulgat Legea 5G

 

Ambasada Chinei în România a criticat, vineri, decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a semna legea 5G, susţinând că se opune ferm utilizării standardelor non-tehnice şi a dispoziţiilor discriminatorii pentru a exclude orice ţară sau întreprindere de pe piaţă şi promiţând că Guvernul comunist de la Beijing va continua să protejeze ferm drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze. Noua lege ar putea duce la excluderea gigantului Huawei, acuzat de spionaj cibernetic, de pe piaţa 5G din România.

„China respectă dreptul României de a legifera în domeniul securităţii cibernetice, în acelaşi timp, întrucât legislaţia 5G determină posibilitatea companiilor chineze de a se bucura sau nu de un mediu de afaceri echitabil, drept, deschis şi transparent, suntem extrem de preocupaţi de această lege. Ne opunem ferm utilizării standardelor non-tehnice şi a dispoziţiilor discriminatorii pentru a exclude orice ţară sau întreprindere de pe piaţă şi ne opunem ferm acţiunilor care subminează principiul concurenţei loiale şi spiritul statului de drept”, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei.

De asemenea, Ambasada a atenţionat că abaterea de la normele industriei şi standardele tehnice pentru a judeca securitatea cibernetică este „împotriva simţului ştiinţific şi este o negare a principiilor economiei de piaţă şi a concurenţei loiale, iar esenţa acesteia fiind abuzarea conceptului de ‘securitate naţională’ în vederea excluderii anumitor ţări şi companii, reprezintă un act tipic de discriminare şi suprimare politică”.

Regimul chinez, cunoscut pentru gravele abuzuri ale drepturilor omului şi utilizarea de practici şi politici comerciale care defavorizează şi discriminează companiile străine care activează pe teritoriul său, a susţinut că “esenţa spirituală” a statului de drept este “echitatea şi dreptatea”.

„China şi România se bucură de o prietenie tradiţională, iar realizările de cooperare acumulate de la stabilirea relaţiilor diplomatice de peste 70 de ani în urmă, nu au venit cu uşurinţă. Derularea cooperării bilaterale pe baza respectului reciproc, beneficiului mutual şi câştigului în comun corespunzând intereselor comune ale ambelor ţării. Adoptând o perspectivă pe termen lung, ar trebui să promovăm dezvoltarea continuă a parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre cele două ţări aflate în noua situaţie”, se mai arată în comunicat.

Totodată, Ambasada solicită Guvernului României să susţină ferm statul de drept, să trateze companiile chineze într-un mod echitabil, drept şi nediscriminatoriu şi să întreprindă acţiuni concrete pentru a menţine interesele generale ale cooperării pragmatice bilaterale.

Reamintim că, vineri, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G.

În ceea ce priveşte scopul acestui proiect, este vorba de adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G – reţele 5G, în vederea prevenirii, contracarării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

Proiectul de lege fusese adoptat, luni, în plenul Senatului, cu 117 voturi “pentru”, 13 “împotrivă” (din partea senatorilor AUR) şi o abţinere. Unul dintre amendamentele însuşite, luni, în plen şi care aparţine comisiilor juridică, economică, de apărare şi pentru comunicaţii din Senat, prevede că furnizorii care vor ajunge în situaţia de a rămâne fără autorizaţii vor putea folosi echipamentele pentru un termen de 7 ani în cazul reţelelor şi pentru un termen de 5 ani pentru zona de nucleu.

De asemenea, proiectul adoptat mai susţine că utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi.

Această autorizaţie este acordată printr-o decizie a premierului şi în baza unui aviz conform eliberat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în termen de 4 luni de la data solicitării. Avizul se fundamentează pe mai multe documente şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării. În cazul în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.

Totodată, furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.

Reamintim că parlamentarii români s-au trezit la finalul lunii aprilie cu un val de petiţii de la companii şi asociaţii chineze, toate fiind îndreptate împotriva Legii privind securitatea reţelelor 5G, potrivit unor documente obţinute de Hotnews.ro. Prima companie care a scris parlamentarilor era Huawei, care preciza că se simte direct ameninţată de forma iniţială a proiectului.

După Huawei, au intrat în jocul petiţiilor companii chineze din alte domenii şi asociaţii. Toate susţineau, chiar şi cele din alimentaţie şi construcţii, că vor fi afectate de Legea 5G şi cereau amânarea adoptării actului, pe motiv că trebuie introduse criterii tehnice privind riscurile cibernetice.

Putin a vorbit despre scopurile întâlnirii cu Biden

Înainte de întâlnirea cu omologul său american Joe Biden, președintele rus Vladimir Putin a declarat că ei ar trebui să restabilească contactele personale, să stabilească un dialog direct și să creeze mecanisme de interacțiune între cele două țări, există probleme în care Rusia și Statele Unite pot activa cu adevărat în mod eficient.

”Restabilirea contactelor noastre personale, a relațiilor, stabilirea unui dialog direct, crearea mecanismelor de interacțiune cu adevărat funcționale în acele domenii care prezintă interese reciproce – și acestea există, am vorbit deja despre acest lucru, mi se pare că nu mai este nevoie de repetat asta", a spus Putin într-un interviu pe platforma media ”Watch”, vorbind despre așteptările pe care le are de la întâlnirea cu Biden.

Președintele a menționat că despre acest lucru vorbește și partea americană: există o serie de probleme care prezintă interes reciproc. Acestea sunt stabilitatea strategică, conflictele regionale, măsurile de protecție a mediului, „preocuparea pentru ecologie în general, în sens global”, a spus Putin.

"Adică, există probleme în care putem lucra cu adevărat eficient", a adăugat el.

Vorbind despre reducerea retoricii negative împotriva Rusiei din partea Statelor Unite, Putin a menționat că nu ar trebui să existe iluzii în această privință deoarece înaintea unor reuniuni la nivel înalt ei se străduiesc întotdeauna să reducă gradul de negativitate.

Putin speră că Biden va fi mai puţin impulsiv decât Trump

 

Vladimir Putin şi-a exprimat, vineri, speranţa că omologul său american, Joe Biden, se va arăta mai puţin impulsiv decât predecesorul său Donald Trump, cu câteva zile înainte de un mult aşteptat prim summit între cei doi şefi de stat, notează AFP. 

Într-un interviu acordat canalului american NBC News, liderul de la Kremlin l-a descris pe Joe Biden drept un 'carierist' care şi-a petrecut viaţa în politică, iar pe Donald Trump, un 'individ talentat' şi 'original'.

'Sunt şi avantaje, şi unele dezavantaje, dar am mari speranţe să nu mai existe manevre impulsive din partea preşedintelui american în exerciţiu', a spus el, potrivit unui traduceri furnizate de NBC News.

Joe Biden ar urma să îi prezinte lui Vladimir Putin, în cursul summitului de la Geneva la sfârşitul primului său turneu internaţional, mai multe nemulţumiri americane, inclusiv suspiciunea de ingerinţă rusă în alegerile din SUA şi atacurile cibernetice.

Vladimir Putin a recunoscut deschis că l-a susţinut pe Donald Trump în 2016. Omul de afaceri republican şi-a exprimat în repetate rânduri admiraţia faţă de liderul rus şi a părut să accepte dezminţirile acestuia despre o eventuală ingerinţă electorală.

În ceea ce priveşte epitetul de 'ucigaş' ales de Joe Biden pentru a-l califica în lumina unei serii de asasinate, inclusiv a adversarului rus Boris Nemţov, liderul de la Kremlin a văzut-o ca fiind rezultatul 'comportamentului macho' specific Hollywoodului. Un astfel de discurs 'face parte din cultura politică americană unde este considerat normal. Dar nu aici. Aici nu este considerat normal', a spus el, potrivit Agerpres.

Referitor la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Joe Biden, analistul Bogdan Chirieac  a declarat că  aceasta:  „Ar putea să fie, eu nu spun că va fi, dar unii spun că ar putea să fie noua Malta. Atunci erau alți lideri, alți conducători, Uniunea Sovietică încă exista, acum urmaș este Federația Rusă. De asemenea, în Statele Unite atunci era George Bush sr., acum este Joe Biden. Totodată, Vladimir Putin deține puterea de 20 de ani și este vorba să rămână în funcție cel puțin încă 12 ani.

Cum s-a împărțit lumea atunci, acum s-ar putea împărți din nou. De data asta suntem în partea geografică bună, suntem în NATO, suntem în Uniunea Europeană, avem un parteneriat strategic cu SUA și sper ca securitatea țării noastre și zona de influență în care se află să rămână aceeași, adică zona occidentală. Cu bune, cu rele e mult mai bine în zona occidentală decât în orice altă zonă pe Planetă, cel puțin acum, la începutul secolului XXI“, a precizat  Bogdan Chirieac.

Ungaria, proiect prin care se interzice promovarea comunității LGBT în școli

 

Partidul ungar de guvernământ Fidesz a propus un proiect de lege care interzice diseminarea a ceea ce a numit conţinuturi care promovează schimbările de sex sau homosexualitatea în şcoli, relatează vineri Reuters. Unii analişti au comparat iniţiativa cu legea "împotriva propagandei homosexuale" din 2013 din Rusia, scrie Agerpres.

Amendamentul depus joi în parlament de deputaţi ai Fidesz la o lege care pedepseşte pedofilia stipulează ca tinerilor sub 18 ani să nu li se prezinte conţinuturi pornografice sau orice alt conţinut care încurajează schimbările de sex ori homosexualitatea. Proiectul, care ar urma să se aplice şi industriei publicităţii, mai prevede crearea unei liste a organizaţiilor autorizate să predea lecţii de educaţie sexuală în şcoli.

"Proiectul Fidesz poate limita drastic libertatea de exprimare şi drepturile copiilor, pune în pericol sănătatea mintală a tinerilor (din comunitatea) LGBTQI şi îi împiedică să aibă acces la informaţii şi susţinere", a avertizat într-un comunicat societatea pentru drepturile omului Háttér (Fundal), evocând o asemănare a proiectului cu legea împotriva propagandei gay din Rusia.

Háttér şi alte şase grupuri pentru drepturile omului au cerut Fidesz să retragă proiectul, care ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare. Legea din 2013 din Rusia interzice "propaganda în favoarea relaţiilor sexuale netradiţionale" în rândul tinerilor, aminteşte Reuters.

În Ungaria, căsătoria între persoane de acelaşi sex nu este recunoscută şi doar cuplurile heterosexuale pot adopta copii. Guvernul lui Orban, care şi-a intensificat retorica anti-LGBT după ce economia a fost lovită de criza coronavirusului, a redefinit în Constituţie căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie şi a interzis adopţiile de către cupluri de acelaşi sex. Guvernul a eliminat de asemenea statutul legal al persoanelor transgender, într-o decizie cu aplicare retroactivă despre care Curtea constituţională a afirmat că încalcă legea fundamentală.

Carte controversată

Anul trecut, o carte pentru copii, "Ţara minunilor este a tuturor", menită să-i ajute pe cei mai tineri să accepte minorităţile şi să combată ostracizarea socială, a stârnit controverse în politica ungară, guvernul afirmând că reprezintă "propagandă homosexuală" şi ar trebui interzisă în şcoli.

În afară de guvernul naţionalist al lui Orban, care se pregăteşte pentru alegerile din 2022 şi promovează o agendă puternic creştin-conservatoare, în Europa se situează pe poziţii similare de mai mulţi ani şi formaţiunea de guvernare din Polonia PiS (Lege şi justiţie), principalul aliat al Fidesz din Uniunea Europeană.

Bărbatul care l-a pălmuit pe Emmanuel Macron a fost condamnat la închisoare

 

Damien Tarel, bărbatul care l-a pălmuit marți pe Emmanuel Macron, a fost condamnat la 18 luni de închisoare, dintre care patru luni cu executare.

Bărbatul de 28 de ani a fost judecat în regim de urgență, la Valence, la două zile după gestul său.

Tribunalul din Valence a emis un mandat de reținere, prin care vinovatul este încarcerat încă de joi seara.

Damien Tarel a declarat în fața instanței din Valence că înainte de vizita lui Macron s-a gândit să arunce cu un ou sau o tartă în președintele francez.

„Cred că Macron reprezintă foarte bine decăderea țării noastre”, a afirmat acesta. „Dacă l-aș fi provocat pe Macron la un duel la răsărit, mă îndoiesc că ar fi răspuns”, a adăugat bărbatul.

Macron a catalogat ulterior atacul ca un incident izolat și a declarat că violența și ura sunt amenințări la adresa democrației.

Bărbatul care l-a pălmuit pe președintele francez Emmanuel Macron a fost administratorul unui club al pasionaților de lupte medievale, au declarat pentru Reuters surse familiare cu ancheta.

O sursă apropiată anchetei l-a descris ca pe un individ care e „cam pierdut, ciudat, agitat”. Contul său de Instagram îl arată purtând armură și mânuind săbii, pozând pe baloturi de fân în halate, purtând o beretă de catifea și o cască folosită în arta marțială japoneză din Kendo. El a fost preşedintele unui grup de entuziaști ai artelor marțiale, axaţi pe practica artelor marțiale europene istorice, inclusiv a sabiei tradiționale și a fondat un club de jocuri de societate numit „Cavalerii Mesei Pătrate”. O sursă a declarat pentru The Telegraph că trăiește „într-un fel de lume paralelă formată din reconstituiri medievale, simulări ale luptelor între cavaleri”.

Emmanuel Macron a început săptămâna trecută un turneu maraton în Franța, în perspectiva alegerilor regionale și a celor prezidențiale de anul viitor. În departamentul Drome a avut parte de o surpriză care i-a şocat şi pe opozanţii săi.

Le Figaro scrie că Emmanuel Macron se afla la un restaurant din centrul oraşului Valence pentru a lua masa, dar a luat o pauza pentru a saluta un grup de simpatizanţi veniţi să-l salute. Acolo, unul dintre oamenii prezenţi, care se definise mai devreme ca „anarhist” l-a lovit peste faţa pe preşedinte. Autenticitatea videoclipului, în care se aude „Jos cu Macronie”, publicat pe reţelele de socializare, a fost confirmată de anturajul lui Emmanuel Macron.

Este pentru prima oară când Emmanuel Macron este victima unei agresiuni fizice de la instalarea sa în funcţia de preşedinte al Franţei, pe 17 mai 2017.

Comisia Europeană, acționată în instanță de Parlamentul European

 

Parlamentul European se pregătește să acționeze în justiție Comisia, pentru că nu a luat măsuri, în condițiile în care există un risc tot mai mare ca statele membre să utilizeze în mod abuziv fondurile UE, informează un comunicat.

Deputații îl însărcinează pe Președintele PE să solicite Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să își îndeplinească obligațiile” în temeiul Regulamentului privind statul de drept, scrie Mediafax. 

Într-o rezoluție adoptată joi cu 506 voturi pentru, 150 împotrivă și 28 abțineri, eurodeputații notează că noul instrument de condiționalitate pentru protejarea bugetului UE este în vigoare de la 1 ianuarie 2021 și se aplică și fondurilor de redresare. Cu toate acestea, Comisia nu a propus nicio măsură în temeiul noilor norme și nu a respectat termenul de 1 iunie stabilit de Parlament în rezoluția sa din 25 martie pentru finalizarea orientărilor privind aplicarea regulamentului. Această situație „constituie un temei suficient pentru introducerea de acțiuni în justiție în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”, afirmă aceștia.

Bugetul UE, utilizat abuziv

Riscul ca bugetul UE să fie utilizat abuziv în țările UE a crescut, iar statul de drept se deteriorează, subliniază eurodeputații și îi încredințează Președintelui Sassoli sarcina de a solicita Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să își îndeplinească obligațiile” în temeiul noului regulament. Pentru a fi gata, Parlamentul va începe între timp „pregătirile necesare pentru eventuale proceduri judiciare în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”.

Eurodeputații îndeamnă Comisia să abordeze rapid încălcările grave ale principiului statului de drept în unele state membre, care pun în pericol în mod grav distribuirea echitabilă, legală și imparțială a fondurilor UE. Comisia ar trebui să utilizeze toate instrumentele necesare, inclusiv procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul UE, cadrul UE privind statul de drept și procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a aborda încălcările persistente ale democrației și ale drepturilor fundamentale în UE, inclusiv atacurile la adresa libertății mass-mediei, a jurnaliștilor, precum și a libertății de asociere și de întrunire.

Regulamentul aplicat de la 1 ianuarie 2021

Regulamentul referitor la condiționalitatea privind statul de drept, menit să protejeze fondurile UE împotriva posibilei utilizări abuzive a acestora de către guvernele UE, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în fața Curții de Justiție a UE (Polonia și Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) și până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.

Într-o rezoluție adoptată în martie 2021, Parlamentul European a reiterat faptul că concluziile Consiliului European cu privire la această chestiune nu au efect juridic și a stabilit data de 1 iunie ca termen limită pentru adoptarea orientărilor. Deputații au solicitat, de asemenea, Comisiei să consulte Parlamentul înainte de adoptarea acestora. În cadrul unei reuniuni a comisiilor competente din PE la 26 mai, Comisia Europeană a indicat că intenționează să se consulte cu Parlamentul în prima jumătate a lunii iunie.

Vladimir Putin ameninţă, dacă Ucraina va fi admisă în NATO: „Cum ar fi dacă Rusia ar desfăşura rachete la graniţa de nord a Mexicului ?”

 

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că cel puţin 50% dintre ucraineni nu doresc ca ţara lor să adere la NATO şi să devină "carne de tun", criticând de asemenea Kievul pentru nerespectarea acordurilor de la Minsk privind regiunea Donbass.

„Vorbim despre linii roșii. Statele Unite au fost de acord cu Polonia și România cu privire la desfășurarea sistemelor de apărare antirachetă în aceste țări. Dar aceste complexe pot fi echipate cu rachete de atac. Acest lucru echivalează cu desfășurarea rachetelor sovietice în Cuba în timpul crizei rachetelor cubaneze. Dacă Ucraina se va alătura NATO, timpul de zbor al rachetelor de la Harkov sau Nipru la Moscova va scădea la 7-10 minute. Dacă Rusia ar fi desfășurat rachete la granița de sud a Canadei sau la granița de nord a Mexicului, cum ar reacționa Statele Unite la acest lucru ?, a afirmat Vladimir Putin.

Preşedintele Rusiei i-a numit pe oponenții aderării Ucrainei la NATO drept oameni deștepți, deoarece nu vor să fie în linia de foc și să devină carne de tun. „Cel puțin 50% dintre ucraineni nu vor ca țara să adere la NATO și aceștia sunt oameni deștepți. Vorbesc fără nici o ironie, nu pentru că alții sunt proști, ci pentru că cei care nu vor să înțeleagă că nu vor să fie în linia de foc, nu vor să fie  o negociere și carne de tun„, a mai afirmat liderul de la Kremlin.

Putin a admis totuşi că nu există garanții că Ucraina nu va adera la NATO. „În ceea ce privește conversația lui Zelensky cu Biden, toată lumea înțelege după cum consideră potrivit. Un strigăt de la Washington că Biden a fost înțeles greșit la Kiev nu înseamnă nimic. Poate că acest lucru este pur și simplu pentru a nu strica fundalul discuțiilor de la Geneva”, a mai spus el. „Există restricții formale, dar nu există garanții că Ucraina nu va adera la NATO. Acum, partenerii americani spun că nu au promis nimic nici Ucrainei, nici conducerii ucrainene, inclusiv președintelui Zelensky. De unde știm asta? Ne putem imagina că se discută planul de aderare a Ucrainei la NATO, în orice caz, nimeni nu spune Nu”, a adăugat el.

Vladimir Putin a reamintit cele două valuri de expansiune NATO spre est care au avut loc atunci când „relațiile dintre Rusia și Occidentul colectiv erau perfect acceptabile”, dar toate preocupările Moscovei au fost ignorate. „Au existat două valuri de expansiune NATO spre est. Și erau atunci când nu exista nici Crimeea, nici Donbass. Relațiile cu Statele Unite au fost normale și uniforme. Însă poziția Rusiei a fost ignorată”, a mai spus el, preluat de Agerpres.

Biden, atacat de o insectă uriașă înainte de a pleca spre Europa

 

Preşedintele american Joe Biden a părăsit miercuri dimineaţă Statele Unite, îndreptându-se spre Marea Britanie, prima etapă a turneului său european şi unde va participa la un summit G7, înaintea unei foarte aşteptate întrevederi cu omologul său rus Vladimir Putin, la Geneva, relatează AFP.

Într-o scurtă declaraţie de presă înainte ca avionul Air Force One să decoleze de la baza aeriană Andrews, din apropiere de Washington, Joe Biden a afirmat că scopurile călătoriei sunt 'întărirea alianţei, să le arătăm clar lui Putin şi Chinei că Statele Unite şi Europa sunt sudate'.

Biden a mai spus că va prezenta, în foarte scurt timp, o strategie de vaccinare la nivel global spre a se pune capăt pandemiei de COVID-19. 'Am o strategie (de vaccinare globală), o voi anunţa', le-a spus el jurnaliştilor.

Washingtonul tocmai a anunţat că 75% din cele 80 milioane de doze de vaccinuri promise ţărilor până la sfârşitul lunii iunie vor fi distribuite prin mecanismul COVAX. Preşedintele american, care este însoţit de Prima Doamnă Jill Biden, va participa la summitul G7 din Cornwall, la care printre priorităţi se vor afla pandemia şi clima.

Exact înainte de îmbarcare, Biden i-a avertizat pe ziariştii prezenţi, pe un ton mai lejer, să 'fie atenţi la cicade', după ce una din insectele care invadează acum estul Statelor Unite i se aşezase pe gât cu câteva secunde înainte.

Prima oprire a turneului va fi la baza Mildenhall, din estul Marii Britanii, unde Joe Biden li se va adresa membrilor US Air Force. Joi este prevăzută o întrevedere cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, iar duminică, Joe Biden va fi primit la castelul Windsor de regina Elisabeta a II-a.

'Călătoria mea în Europa este ocazia pentru America să mobilizeze democraţiile din toată lumea', a subliniat cel care, de la accederea la Casa Albă, proclamă că Statele Unite au revenit ('America is back') pe scena mondială.

Summitul cu Vladimir Putin, programat să aibă loc pe 16 iunie la Geneva, va fi punctul culminant al acestei prime deplasări externe, ce intervine într-un moment în care Joe Biden se află în dificultate în ţară, pe fondul unor tensiuni în tabăra sa. Discuţiile cu Putin, ce vor viza Ucraina, Belarusul, soarta opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, atacurile cibernetice, se anunţă aspre şi dificile, mai ales asupra ultimului punct.

Cu o zi în urmă, un alt avion ce urma să transporte reporterii acreditaţi la Casa Albă a rămas la sol, după ce un nor de greieri i-a invadat motoarele, scrie Agerpres.

Premierul armean Nikol Pashinyan îşi dă fiul la schimb pentru prizonierii din Azerbaidjan

 

Premierul armean în exerciţiu, Nikol Pashinyan, a propus Baku să-l dea pe fiul său, Ashot, la schimb pentru toţi prizonierii armeni deţinuţi de Azerbaidjan de la încheierea violenţelor în Nagorno-Karabah în noiembrie trecut, relatează miercuri Agerpres, citând agenţiile de presă EFE şi RBC.

'Am dat ordin organismelor corespunzătoare să propună oficial părţii azere ca fiul meu să fie predat drept ostatic Baku în schimbul prizonierilor noştri', a spus Pashinyan la un miting electoral în regiunea Shirak, în nordul ţării.

Dincolo de contextul electoral, propunerea neobişnuită a lui Pashinyan pentru un tată, citată de portalul armean Mamul.am, intervine după ce fostul preşedinte Serj Sargsyan i-a adus critici premierului interimar pentru lentoarea eforturilor de eliberare a prizonierilor armeni deţinuţi de Azerbaidjan, sugerând că altfel ar fi fost situaţia dacă printre prizonieri s-ar fi aflat şi fiul acestuia.

Fiul premierului, luptător antrenat

Fiul lui Pashinyan însuşi, care a luptat anul trecut alături de voluntarii armeni în războiul din Nagorno-Karabah, s-a declarat dispus să fie predat Azerbaidjanului dacă Baku promite eliberarea tuturor celorlalţi prizonieri armeni.

'Sunt pregătit să fiu predat Azerbaidjanului în schimbul returnării prizonierilor de război armeni şi a celorlalţi cetăţeni armeni deţinuţi cu un alt statut', a scris Ashot Pashinyan pe pagina sa de Facebook.

În luna mai, peste 120 de europarlamentari, între care nouă spanioli din cinci grupuri politice, au trimis o scrisoare comună preşedinţilor Consiliului şi Comisiei Europene, Charles Michel, şi, respectiv, Ursula von der Leyen, cerându-le să contribuie la eliberarea prizonierilor de război armeni încă deţinuţi de Azerbaidjan.

Prizonierii de război armeni ar putea fi eliberați

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Peter Stano, a lansat un apel similar la 28 mai, cerând autorităţilor azere 'eliberarea imediată' a prizonierilor de război armeni. În aceeaşi zi, un apel asemănător a fost lansat de Ambasada SUA la Baku într-un mesaj publicat pe contul de Twitter al misiunii diplomatice.

Eliberarea prizonierilor armeni se înscrie printre temele actualei campanii electorale în Armenia, unde alegeri legislative anticipate sunt preconizate pentru 20 iunie, primul scrutin după înfrângerea suferită de Erevan în conflictul reizbucnit în Nagorno-Karabah în toamna trecută.

La alegerile parlamentare participă 22 de partide şi patru blocuri electorale.

Potrivit unui recent sondaj, formaţiunea lui Pashinyan, Pactul civic, este creditată cu 22,4% din intenţiile de vot, în timp ce principalul rival al acestuia, blocul 'Armenia', condus de fostul preşedinte Robert Kocearian, ar obţine 20,6%. Spre deosebire de Pashinyan, fost ziarist venit la putere în 2018 pe valul unor proteste antiguvernamentale la Erevan, Kocearian este considerat un politician apropiat de Kremlin şi prieten al preşedintelui Vladimir Putin, potrivit presei ruse.

Cetatea Eternă înecată sub ape

 

O furtună violentă a făcut ravagii pe străzile Romei marți după-amiază, producând inundații pe scară largă, în special în partea de nord a capitalei Italiei.

Una dintre cele mai afectate zone a fost Ponte Milvio, unde a fost inundată o școală locală, pompierii intervenind pentru salvarea a 40 de copii și șase aflați în interior. Canalizarea din Roma nu a mai făcut faţă, iar apa s-a revărsat pe străzi, astfel că maşinile au rămas în mijlocul bălţilor imense, iar pubelele de gunoi au fost purtate de ape.

Au fost raportate inundații severe în mai multe districte, printre care Corso Francia, Prati, Monte Mario și Nomentano. Au afectat mai multe linii de autobuz și stații de metrou din centrul capitalei Italiei.

O persoană cu dizabilități care conducea Ford Fiesta a fost blocată în pasajul subteran inundat al stației San Paolo și a fost salvată de carabinieri, scrie Corriere della Serra. „În câteva minute, au căzut 80 mm de apă, în special în zona de nord a Romei, de trei ori mai mult decât ceea ce fusese estimat de alerta meteo„, a spus un consilier din cadrul primăriei Romei.

Apa a inundat şi centrul istoric al oraşului, inclusiv zona Foro Italico și Farnesina, până la Prati.

150 de intervenții ale pompierilor au fost consemnate în numai câteva ore, iar cea mai mare a acestora a implicat inundații, copaci căzuţi, alunecări de teren și asistență pentru șoferii rămaşi mașinile lor.

Medic din Germania, judecat pentru vaccinarea cu Pfizer a unui copil de 9 ani

 

Un doctor din oraşul german Augsburg a fost concediat de la un centru de vaccinare şi a fost adus în faţa instanţei după administrarea unui vaccin împotriva coronavirus la un copil cu vârsta de 9 ani.

Poliţia bavareză a declarat marţi că au fost deschise proceduri împotriva unui medic din Germania sub suspiciunea de vătămare fizică rezultată din neglijenţă şi membrii personalului la centru vor fi interogaţi cu privire la incident.

Fata de 9 ani şi-a însoţit tatăl la centru pentru vaccinare. Un avocat de la centrul de vaccinare a declarat că respectivul medic a apreciat în mod greşit că copilul era un pacient cu risc ridicat care avea nevoie de vaccin şi că incidentul a fost un eşec individual din partea medicului, fapt ce a stârnit polemici în Germania.

Potrivit tatălui, copilul nu a avut până acum niciun efect advers. ”Nu este nimic în neregulă cu ea”, a spus el, potrivit publicaţiei Augsburger Allgemeine.

În Germania, numai copiii cu vârste de peste 12 ani pot fi vaccinaţi cu BioNTech /Pfizer. Producătorul vaccinului efectuează în prezent studii clinice cu privire la limita vârstei de vaccinare. Anterior, la finalul săptămânii trecute, Comisia Permanentă pentru Vaccinare din Germania (STIKO) a transmis că argumentele în favoarea vaccinării copiilor de peste 12 ani nu sunt suficiente şi ezită să dea o recomandare în acest sens. „Toate rezultatele sunt de așa natură încât cu siguranță nu se poate obține un argument în favoarea unei vaccinări generale a tuturor copiilor sănătoși„, spunea Thomas Mertens, directorul acestei autorităţi.