Zelenski acuză NATO: „Unii membri ai Alianţei susţin poziţia Rusiei, care se opune aderării Ucrainei”

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns faptul că procesul de aderare a ţării sale la NATO, aflat în centrul crizei cu Moscova, "nu evoluează".

‘Noi, ca ţară, dorim să aderăm la NATO, ne apropiem (de acest obiectiv) de mai mulţi ani. Dar procesul nu evoluează’, a declarat Zelenski pentru cotidianul german Bild. „Există cauze şi motive pentru aceasta’, iar ‘Rusia nu este singura care se opune aderării Ucrainei„, a continuat el.

„Anumiţi membri ai NATO susţin la rândul lor Moscova în această poziţie. Este un secret al lui Polichinelle„, a adăugat Zelenski, reticent totuşi, potrivit Bild, să numească aceste state în speranţa că, în cele din urmă, ele vor susţine Kievul. „Nu avem viaţă uşoară cu aceşti vecini şi nu dorim să ne asumăm riscuri, nici conflicte diplomatice„, a mai spus preşedintele ucrainean.

El a menţionat că ‘există, desigur, o invitaţie (de aderare) la NATO, însă nu o perspectivă de timp’, şi a apreciat că ‘drumul spre NATO şi UE este foarte lung’.

„NATO este garanţia de securitate, acolo dorim să ajungem. Această garanţie înseamnă pentru noi să nu ne pierdem independenţa„, a concluzionat el.

La rândul său, ministrul apărării al Georgiei, Juanşer Burciuladze, a declarat joi, după participarea ca invitat la reuniunea pe care omologii lor aliaţi o desfăşoară la Bruxelles, că aderarea la NATO este singura cale prin care ţara sa îşi poate păstra integritatea teritorială, a transmis Reuters.

Joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa va continua să ofere sprijin „politic şi practic” Ucrainei şi Georgiei.

„Aliaţii din NATO au depus eforturi neobosite pentru a acţiona în vederea unei soluţii politice şi diplomatice. Am făcut aceasta în colaborare strânsă cu Georgia şi Ucraina. Şi sprijinul puternic politic şi practic al NATO continuă în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina„, a declarat Stoltenberg, citat de EFE, la începerea celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din NATO.

Publicația suedeză Svenska Dagbladet afirmă că armata rusă are acum cea mai bună capacitate de luptă din ultimele decenii

 

Presa suedeză a evaluat pregătirea pentru luptă a mai multe armate din regiune, inclusiv a armatei ruse.

Publicația suedeză Svenska Dagbladet afirmă că armata rusă are acum cea mai bună capacitate de luptă din ultimele decenii.

Rusia a creat cele mai puternice forțe armate din Europa. Această concluzie, bazată pe un sondaj realizat între experți în domeniul militar, aparține publicației suedeze Svenska Dagbladet, care este citat de RIA Novosti.

„Acum Rusia se află la cel mai înalt nivel de pregătire de luptă din multe decenii – atât în ​​ceea ce privește operativitatea și mobilitatea, cât și în ceea ce privește potențialul tehnic”, scrie publicația.

Astăzi, Rusia are o armată pe deplin funcțională, capabilă să desfășoare operațiuni chiar și foarte departe de propriile granițe. Țara, notează articolul, construiește nu numai portavioane, ci și arme de ultimă generație, cum ar fi arme antisatelit și supersonice. Ea a inițiat o cooperare de anvergură cu China pentru a dezvolta și fabrica noi arme și a desfășura exerciții militare comune.

În timp ce Statele Unite, dimpotrivă, nu au acordat de multă vreme atenția cuvenită unei astfel de modernizări, conchide publicația Svenska Dagbladet.

Anterior, editorialistul Chris Osborne, într-un articol pentru revista The National Interest, spunea că Forțele Armate Ruse, datorită modernizării lor, reprezintă un nou pericol pentru Statele Unite și NATO. Expertul a reamintit că Rusia nu numai că creează noi arme, ci le întreține și le modernizează în mod reușit pe cele vechi.

Austria, ridică aproape toate restricţiile anti-COVID

 

Autorităţile din Austria au anunţat că urmează să anuleze aproape toate restricţiile menite să limiteze răspândirea COVID-19, cu excepţia purtării măştii de protecţie în anumite spaţii.

Austria ridică aproape toate restricţiile anti-COVID începând cu data de 5 martie, au anunţat miercuri reprezentanţii Guvernului de la Viena.

Regula privind închiderea mai devreme a barurilor şi a restaurantelor a fost anulată, cluburile de noapte primesc permisiunea de a se redeschide, iar limitarea numărului de participanţi la evenimente ample a fost anulată, a anunţat cancelarul austriac Karl Nehammer, conform agenţiei Reuters.

Şeful Guvernului de la Viena le-a transmis austriecilor că „nu am învins încă pandemia”. Nehammer a subliniat faptul că situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit, cu precădere în spitale, pentru a putea relaxa considerabil restricţiile anti-COVID.

Totodată, Austria face modificări şi în privinţa reglementărilor sanitare care vor intra în vigoare cel mai devreme sâmbătă. Obligativitatea de prezentare a unei dovezi a vaccinării anti-COVID-19 sau a trecerii prin boală pentru a avea acces în restaurante, baze sportive şi pentru a participa la evenimente ample va fi anulată, a anunţat ministrul austriac al Sănătăţii, Wolfgang Muckstein.

Vaccinarea împotriva noului coronavirus a devenit obligatorie pentru populaţia adultă din Austria la începutul acestei luni – cea mai strictă măsură de acest tip adoptată în Europa.

În prezent, Austria are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 76,2%, o rată de vaccinare cu schemă completă de 73,3% şi o rată de vaccinare cu doze ‘booster’ de 55,6%, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

De asemenea, Franţa ar putea renunţa, în curând la permisul vaccinal. Autoritățile franceze estimează că există „motive de a spera” că „la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie, am putea ridica permisul vaccinal”, datorită ameliorării situaţiei sanitare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal, relatează Agerpres, citând AFP.

„Nivelul persoanelor spitalizate rămâne foarte ridicat, superior recordului cu care ne-am confruntat în primăvara lui 2020, dar în proiecţiile pe care le facem (…) există motive de a spera că în acest orizont de timp situaţia se va ameliora suficient pentru ca noi să fim în măsură să ridicăm aceste ultime măsuri”, a estimat el.

Preşedintele Consiliului de orientare strategică vaccinală Alain Fischer a estimat miercuri, în faţa Senatului, că o renunţare la permisul vaccinal poate fi luat în calcul „la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie”, dacă o serie de condiţii sunt îndeplinite.

„Din punct de vedere ştiinţific şi medical, este necesară o rată de incidenţă redusă, acum suntem la 2.500. Redusă vrea să însemne mult mai mică, cel puţin de 10 sau 20 de ori, dar există elemente de context, să vă dau o cifră nu ar avea sens”, a spus el.

O parte din trupele ruse părăsesc Belarusul după încheierea exercițiilor militare

 

Rusia a început retragerea unei părți a trupelor și tehnicii militare din Belarus după încheierea parțială a exercițiilor.

O parte din trupele ruse se întorc la locurile lor de dislocare permanentă după exercițiile comune „Allied Resolve 2022” cu Belarus, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din regiunile militare de Sud și Vest, după ce și-au îndeplinit sarcinile, au început deja a fi încărcate pe transportul feroviar și rutier și astăzi va începe mutarea în garnizoanele lor militare. unele unități vor defila pe cont propriu, ca parte a coloanelor militare” a precizat el.

Cu o zi înainte, a avut loc o întâlnire între președintele Vladimir Putin, ministrul de Externe Serghei Lavrov și ministrul Apărării Seghei Șoigu. Aceștia au discutat despre manevrele militare ale Rusiei și Belarusului, precum și despre progresul negocierilor privind garanțiile de securitate.

Federația Rusă a început redislocarea de trupe la locurile lor de desfășurare permanentă după exercițiile din Belarus, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din districtele militare de sud și vest, după ce și-au finalizat sarcinile, au început deja operațiunile de încărcare pe transportul feroviar și rutier, iar astăzi vor începe să fie mutate în garnizoanele lor militare. Anumite unități de tehnică vor defila de sine stătător, ca parte a armatei. coloane”, a spus Konașenkov.

Astăzi, Ministerul rus al Apărării a publicat videoclipuri cu încărcarea unei părți din tehnică pe platformele feroviare. Videoclipul prezintă tancuri, vehicule de luptă de infanterie și sisteme de artilerie autopropulsate, precum și imagini cu mișcarea coloanei modernizate T-72B3.

https://ro.sputnik.md/20220215/o-parte-din-trupele-ruse-parasesc-belarusul-dupa-incheierea-exercitiilor-militare-48940810.html

Duma de Stat din Rusia va dezbate două rezoluţii asupra recunoaşterii republicilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk

 

Consiliul Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului din Rusia, a pregătit luni două proiecte de rezoluţie asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, pe care deputaţii ruşi le vor analiza în sesiunea de plen mai târziu în aceeaşi zi sau marţi.

Primul proiect de rezoluţie este un document pe care l-au prezentat anterior, pe 19 ianuarie, în faţa Dumei, şi care prevede transmiterea direct către preşedintele Putin a deciziei cu privire la recunoşterea celor două republici din Donbas de către Rusia.

Al doilea proiect de rezoluţie, propus de mai mulţi deputaţi din partidul lui Putin, formaţiunea Rusia Unită, prevede trimiterea acestui apel de recunoaştere a celor două republici mai întâi către Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii pentru emiterea unei opinii. Votarea acestui proiect ar însemna o amânare a transmiterii apelului către preşedintele rus.

”Se aşteaptă prezentarea de către Consiliul Dumei în sesiunea plenară a două proiecte de rezoluţie asupra apelului adresat preşedintelui (Vladimir Putin) de recunoaştere a Doneţk şi Lugansk”, a declarat o sursă a agenţiei ruse Interfax, citată de Agerpres.

Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că propunerea avansată de comunişti se bucură de sprijinul numai a altor două grupuri parlamentare, respectiv cel al partidului Rusia Dreaptă şi al formaţiunii naţionaliste Partidul Liberal Democrat, astfel că nu există o susţinere majoritară în favoarea acestuia. Cât despre partidul Rusia Unită, formaţiunea preşedintelui Vladimir Putin şi care dispune de o largă majoritate în Dumă, şi acesta este preocupat de apărarea cetăţenilor ruşi care trăiesc în Donbas, a mai spus Viaceslav Volodin.

”Vedem că preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas – n.r.). NATO vrea să ocupe Ucraina. Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru”, a adăugat preşedintele Dumei. Conform acestuia, ”trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte.

Ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu : ”O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei e deja finalizată”

 

O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei este deja finalizată, iar o parte urmează să se încheie în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu la o întrevedere cu președintele Vladimir Putin care a avut loc luni.

"Unele dintre aceste exerciții se apropie de sfârșit, altele vor fi finalizate în viitorul apropiat. <...> Pe toate direcțiile [militarii] exersează cele mai diverse acțiuni ale inamicului", a spus ministrul rus al Apărării.

Exercițiile comune ruso-belaruse „Allied Resolve-2022” se desfășoară în perioada 10-20 februarie. În cadrul acestora sunt exersate acțiuni de respingere a agresiunii externe, precum și măsuri de combatere a terorismului și de protejare a intereselor Statului Unional.

Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, în timpul exercițiilor au loc acțiuni de întărire a protecției frontierei de stat și de prevenire a invaziei grupurilor armate ale inamicului. De asemenea, este exersată blocarea canalelor de livrare a armelor și munițiilor, precum și identificarea și distrugerea grupurilor armate ilegale și a grupurilor de diversiune ale inamicului.

Aplicațiile se desfășoară pe terenurile de antrenament Domanovski, Gojski, Obuz-Lesnovski, Brest și Osipoviciski și pe aerodromurile Baranovici, Lunineț, Lida și Maciulișci.

În conformitate cu planul de pregătire al forțelor armate ruse pentru anul 2022, în ianuarie-februarie se desfășoară o serie de exerciții navale în toate sectoarele de responsabilitate ale flotelor sub supravegherea generală a comandantului-șef al Marinei Ruse, amiralului Nikolai Evmenov.

Obiectivul principal al aplicațiilor este de a exersa acțiunile forțelor marinei și ale forțelor aerospațiale pentru a proteja interesele naționale rusești în Oceanul Planetar, precum și pentru a contracara amenințările militare la adresa Rusiei.

https://ro.sputnik.md/20220214/soigu-o-parte-din-exercitiile-militare-ale-fortelor-armate-ale-rusiei-e-deja-finalizata-48917043.html

Proteste împotriva restricţiilor sanitare și Convoiul Libertăţii la Paris

 

La Paris și în alte orașe din Franța au fost organizate demonstrații împotriva permiselor sanitare. Convoaiele pentru libertate se îndreaptă spre capitală, în ciuda interdicției de a bloca drumurile. Au avut loc tensiuni, polițiștii au folosit gaze lacrimogene.

Manifestând împotriva vaccinării și a restricțiilor sanitare, mai multe persoane s-au mobilizat la Paris în această sâmbătă, 12 februarie. Sputnik France prezintă LIVE de la Paris.

De asemenea, şoferii de camioane se îndreaptă spre capitală pentru a se alătura Convoiului libertăţii, deşi prefectura a interzis blocarea drumurilor.

Câţiva zeci de demonstranți și vehicule au reușit să ajungă în sensul giratoriu Étoile și pe Champs-Élysées și au încercat să blocheze traficul.

Pe Champs-Élysées, poliția a folosit gaze lacrimogene.

Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare arată că ofiţerii de poliție au folosit gaze lacrimogene în Place d'Italie.

Poliția s-a mobilizat masiv la Paris. Vehiculele pentru menţinerea ordinii sunt prezente în număr mare.

De asemenea, au fost dislocate camioane de tractare pentru a îndepărta vehiculele protestatarilor.

Trei vehicule blindate de poliție se află în apropierea Arcului de Triumf, iar poliția blochează Champs Élysées, a relatat de la fața locului un corespondent Sputnik. Cu o zi înainte, alte trei vehicule fuseseră staționate lângă Petit Palais. Aceste echipamente speciale au fost desfășurate pe străzile Parisului şi în timpul protestelor Vestelor Galbene din decembrie 2018.

Poliţia a anunțat pe Twitter că dispozitivul său a efectuat 337 de procese verbale la ora 14.30. De asemenea, potrivit RATP, gara Charles de Gaulle-Étoile a fost închisă publicului pentru măsuri de securitate.

Pentru această sâmbătă, 12 februarie, au fost planificate demonstrații în mai multe orașe din Franța, printre care Bordeaux, Lille, Dijon, Angers, Lyon, Colmar, Strasbourg, Grenoble, Marsilia și Ajaccio.

Facebook a blocat în această sâmbătă, 12 februarie, grupul „The Freedom Convoy”, precum şi pe unii dintre administratorii săi, motivând încălcarea condițiilor sale de utilizare.

VIDEO

https://ro.sputnik.md/20220212/48863652.html

MARIA ZAHAROVA : „Anglo-saxonii au nevoie de război cu orice preț”

 

Rusia spune că „o brigadă de propagandă condusă de Bloomberg” a contribuit la amplificarea tensiunilor militare.

Moscova a acuzat vineri seara instituțiile de presă americane și occidentale că au alimentat tensiunile militare, respingând afirmațiile potrivit cărora Rusia se pregătește să atace Ucraina la începutul săptămânii viitoare.

„Isteria de la Casa Albă este revelatoare mai mult ca niciodată. Anglo-saxonii au nevoie de război. Cu orice preț. Provocările, dezinformarea și amenințările sunt metoda [lor] preferată de a-și rezolva propriile probleme”, a scris purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe rețelele de socializare.

„Întreaga lume urmărește cum militarismul și ambițiile imperiale îi deconspiră pe ei înșiși”, a scris Zaharova, adăugând că „brigada de propagandă condusă de Bloomberg” este complice la escaladarea în curs.

Declarația a venit după ce agenția de presă din New York a citat surse americane spunând că Moscova ar putea invada Ucraina deja marți. Săptămâna trecută, Bloomberg a publicat din greșeală și apoi și-a retras un titlu: „Rușii invadează Ucraina”.

Politico și Der Spiegel au publicat istorii similare în care oficialii americani i-au avertizat pe aliații europeni cu privire la o potențială invazie rusă a Ucrainei pe 16 februarie. Acest lucru a coincis cu un discurs al consilierului pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan, care a spus reporterilor că Moscova ar putea lansa rachete și lovituri aeriene spre Ucraina înainte de a o invada cu trupe terestre.

Anatolii Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, a respins declarațiile lui Sullivan ca parte a unei „campanii de propagandă”. El a reiterat că Moscova nu are de gând să atace pe nimeni.

https://ro.sputnik.md/20220212/anglo-saxonii-au-nevoie-de-razboi-cu-orice-pret--zaharova-48859345.html

20 de ţări şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Ucraina. România nu le-a făcut nicio recomandare compatrioţilor

 

În special, apelul de a părăsi Ucraina a fost făcut de autoritățile din Australia, Marea Britanie, Letonia, Israel, Canada, Grecia, Noua Zeelandă, Țările de Jos, Norvegia, Statele Unite, precum și din Macedonia de Nord, Finlanda, Muntenegru, Estonia , Coreea de Sud, Japonia, Belgia, Germania și Lituania.

SUA le-a cerut cetăţenilor săi să părăsească Ucraina într-un termen de 24-48 de ore.

Reprezentanții ministerelor de externe ale acestor state le-au cerut cetățenilor lor să plece de urgenţă din Ucraina, din cauza situației de securitate „grave și imprevizibile”.

În ceea ce priveşte România, Ministerul Afacerilor Externe nu le-a făcut nicio recomandare cetăţenilor aflaţi în Ucraina, dar a emis joi o alertă de călătorie, în care compatrioţii noştri sunt sfătuiţi să evite călătoriile în această ţară. În schimb cei aflaţi deja pe teritoriul ucrainean nu au primit niciun îndemn din partea autorităţilor de la Bucureşti de a părăsi ţara.

Cu o zi mai devreme, vineri, președintele american Joe Biden a anunțat data de 16 februarie ca fiind ziua în care va începe invazia rusă a Ucrainei. El a avansat această dată în timpul discuţiilor cu liderii țărilor occidentale, din Uniunea Europeană și NATO. Totuși, aproape simultan cu știrile despre Biden, pe site-ul Bloomberg a fost publicat un articol în care data începerii presupusei invazii este 15 februarie. Potrivit unor surse anonime „familiarizate cu chestiunea”, acțiunile Rusiei pot include o provocare în Donbass sau un atac asupra Kievului.

De asemenea, despre subiectul invaziei a vorbit și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, care a spus că Rusia ar putea lua măsuri agresive împotriva Ucrainei chiar în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing.

https://www.romaniatv.net/20-de-tari-si-au-indemnat-cetatenii-sa-paraseasca-ucraina-romania-nu-le-a-facut-nicio-recomandare-compatriotilor-aflati-in-zona-de-potential-razboi_6231368.html

RUSIA anunţă condiţiile pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina

 

Federaţia Rusă doreşte ca Ucraina să scoată în afara ţării armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii ei, a anunţat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, ca noi condiții pentru dezescaladarea tensiunilor create în ultima perioadă în apropierea graniței dintre cele două țări.

Se poate ajunge la o dezescaladare cu Rusia prin satisfacerea câtorva condiţii, a spus Zaharova, menţionând printre acestea plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina, scoaterea armelor şi a echipamentului primite de Kiev, în ultimul an, din străinătate în afara teritoriului Ucrainei şi renunţarea participării acesteia la orice fel de exerciţii militare împreună cu NATO.

„Suntem convinşi că este posibilă o dezescaladare legată de Ucraina şi încă destul de repede, dar pentru aceasta este nevoie să fie suspendate livrările de arme către Ucraina, să fie rechemaţi instructorii şi consilierii militari occidentali de pe teritoriul ucrainean, să înceteze orice exerciţii comune între forţele armate ucrainene şi NATO, precum şi să fie scoase în afara Ucrainei toate armele şi echipamentele primite până acum de Kiev”, a declarat Maria Zaharova, potrivit Agerpres.

Reprezentanta Ministerului de Externe rus s-a referit şi la exerciţiile tactice ale armatei ucrainene, preconizate să aibă loc între 10 şi 20 februarie, concomitent cu manevrele comune ale Rusiei şi ale Belarusului. „În cursul acestor exerciţii se va exersa utilizarea sistemelor de rachete antitanc Next Generation Light Anti-tank Weapon şi Javelin, primite de Ucraina de la Regatul Unit şi SUA, precum şi a dronelor turceşti Bayraktar”, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Evocând numele de cod al exerciţiilor ucrainene ”Snowstorm-2022”, Zaharova a comentat ironic că speră ca acestea să nu se termine ca faimoasa povestire a lui Puşkin, cu acelaşi nume. La celebrul poet rus Aleksandr Puşkin, personajul principal se rătăceşte din cauza viscolului şi nu mai ajunge la biserica unde îl aştepta iubita sa, care fugise de acasă.

„Dacă vorbim despre securitate regională într-un context mai larg, atunci pentru consolidarea ei, NATO ar trebui, între altele, să anunţe că renunţă la politica ”uşilor deschise”, iar Ucraina să revină la statutul său de ţară neutră, în afara blocurilor militare, statut proclamat în Declaraţia privind suveranitatea Ucrainei din 16 iulie 1990”, a susţinut reprezentanta MAE rus în aceeaşi conferinţă de presă.

Vladimir Putin a rezumat rezultatele negocierilor cu Macron. Pericolul unui război cu NATO

 

Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu Emmanuel Macron despre Ucraina, garanțiile de securitate și extinderea NATO

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat întâlnirea cu liderul francez Emmanuel Macron, care a avut loc la Moscova și a durat puțin peste cinci ore, ca fiind semnificativă și utilă.

Șeful statului rus a remarcat nerespectarea de către Kiev a acordurilor de la Minsk, a criticat politica NATO și a avertizat cu privire la amenințarea unui război dacă Ucraina încearcă să recucerească Crimeea prin forță.

Despre garanțiile de securitate

În cadrul discuțiilor, potrivit lui Putin, s-au discutat aspecte legate de garanțiile de securitate.

„Suntem foarte conștienți că domnul președinte a venit în Rusia, în primul rând, pentru a discuta probleme stringente legate de asigurarea securității europene și globale, pentru menținerea cărora țările noastre, în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, au o responsabilitate specială”, el a spus.

Părțile, așa cum a spus președintele Rusiei, au făcut schimb de opinii cu privire la inițiativele rusești adresate SUA și NATO. Preocuparea Moscovei cu privire la această problemă este dictată de securitatea europeană în ansamblu, a remarcat Putin.

Liderul de la Kremlin a subliniat că nu există un singur punct în propunerile Moscovei care să nu poată fi pus în aplicare. Dialogul cu SUA și NATO privind garanțiile de securitate pentru Rusia nu s-a încheiat, a mai spus președintele rus.

După cum a remarcat Putin, în răspunsul SUA cu privire la toate problemele cheie, cum ar fi neproliferarea NATO, nedesfășurarea sistemelor de lovitură în apropierea granițelor ruse, revenirea infrastructurii Alianței la starea de până în 1997, nu doar că nu există nicio poziție pe oricare dintre aceste puncte, acestea „au fost pur și simplu ocolite”.

Șeful statului rus a adăugat că l-a informat pe Macron asupra fondului răspunsului pe care Rusia îl va trimite SUA și NATO cu privire la propunerile de garanții de securitate.

Despre Ucraina și azilul pentru Poroșenko

Vladimir Putin a spus că i-a atras atenția lui Macron asupra refuzului Kievului de a respecta acordurile de la Minsk.

„Desigur, din partea mea, i-am atras atenția domnului președinte asupra lipsei de voință a actualelor autorități de la Kiev de a respecta obligațiile din pachetul de măsuri și acorduri de la Minsk în format Normandia, inclusiv cele la care s-a ajuns la summit-uri”, a spus el. .

Kievul, a declarat liderul de la Kremlin, s-a îndreptat spre demontarea acordurilor de la Minsk.

"Nu există progrese în chestiuni atât de fundamentale precum reforma constituțională, amnistia, alegerile locale, aspectele juridice ale statutului special al Donbasului. Cunoscuta formulă Steinmeier, cel puțin pentru specialiști, nu a fost încă consacrată în legislația ucraineană", a spus președintele Rusiei.

Totodată, Putin a subliniat că nu există nicio alternativă la acordurile de la Minsk.

"Repet încă o dată, Kievul fie spune că se va conforma, fie spune că acestea le vor distruge țara. Actualul președinte a spus recent că nu-i place niciun punct din aceste acorduri de la Minsk. Îți place - nu-ți place, rabdă, frumoasa mea. Trebuie îndeplinite, altfel nu iese”, a spus liderul rus.

Vladimir Putin a mai declarat că i-a oferit azil politic lui Petro Poroșenko dacă avea dificultăți, când acesta era încă președinte al Ucrainei, iar Rusia este pregătită să facă acest lucru acum.

Potrivit lui, Poroșenko „a ironizat mult în această problemă”. „Dar astăzi vreau să-mi confirm propunerile, în ciuda diferențelor de opinii serioase cu privire la problema reglementării în Donbas, și cred că (Poroșenko - n.red.) a făcut multe greșeli în această direcție, dar totuși, urmărirea lui ca infractor de stat, în opinia mea ", este, de asemenea, o declarație de succes excesivă a actualei conduceri. Suntem pregătiți să acordăm azil politic în Rusia unor oameni precum domnul Poroșenko", a spus Putin.

Despre NATO

Vorbind despre strategia NATO, șeful statului rus a amintit că Rusia este desemnată ca adversar în aceasta. Încă mai sunt încercări de a liniști Moscova prin argumentele conform cărora Alianța Nord-Atlantică este o alianță pur defensivă, dar cetățenii multor țări au văzut din propria experiență cât de adevărat este acest lucru, a subliniat Putin, citând drept exemple Irakul, Libia și Afganistanul.

Membrii NATO, a mai amintit Putin, continuă să furnizeze arme Ucrainei.

"Țările membre NATO însele continuă în acompaniament să pompeze în Ucraina arme moderne, alocă resurse financiare importante pentru modernizarea armatei ucrainene. Trimit specialiști și instructori militari", a spus el, menționând că a discutat această problemă cu Macron.

Rusia este categoric împotriva extinderii NATO prin noi membri în Est, a subliniat președintele Federației Ruse.

„Pentru că aceasta: a) reprezintă o amenințare comună pentru noi - extinderea în continuare a NATO spre granițele noastre, doar nu noi ne îndreptăm spre NATO, ci NATO se îndreaptă spre noi. Prin urmare, să spunem că Rusia este agresivă - cel puțin nu corespunde unei logici sănătoase”, a spus el.

„De 30 de ani încercăm să convingem să nu facă una, a doua sau a treia, dar este, pur și simplu, o ignorare completă a preocupărilor, cererilor și propunerilor noastre”, a mai spus Putin.

Pericolul unui război cu NATO

Putin a avertizat că admiterea Ucrainei în NATO va avea ca rezultat pericolul unui război între Alianța Nord-Atlantică și Rusia, care nu va permite încercări ale Kievului de a întoarce Crimeea pe cale militară.

„De ce este atât de periculoasă posibila admitere a Ucrainei (în NATO - nota red.)? Există o problemă: țările europene, inclusiv Franța, cred că Crimeea, de exemplu, este Ucraina, iar noi credem că face parte din Rusia. Și dacă se încearcă schimbarea acestei situații pe cale militară, iar documentele doctrinare ale Ucrainei afirmă că: a) Rusia este un adversar, b) întoarcerea Crimeei pe cale militară este posibilă. Imaginați-vă că Ucraina este membru NATO - articolul 5 nu a fost abrogat, dimpotrivă, domnul Biden a spus recent că al cincilea articol este absolut imperativ și va fi implementat. Deci va exista o confruntare militară între Rusia și NATO... Noi trebuie să luptăm cu NATO?", a remarcat președintele rus.

Țările europene, a avertizat Putin, într-o astfel de situație vor fi automat atrase într-un război în care nu vor exista învingători. El a remarcat că, desigur, potențialul NATO și al Rusiei este incomparabil.

"Înțelegem acest lucru. Dar înțelegem și că Rusia este una dintre principalele puteri nucleare. Și după unele componente și tehnică militară modernă suntem chiar înaintea multora. Nu vor fi câștigători. Și vă veți trezi atrași de acest conflict împotriva voinței dvs. Nici măcar nu veți avea timp să clipiți din ochi, că veți respecta paragraful cinci din Tratatul de la Roma. Domnul președinte, desigur, nu vrea această evoluție. Nici eu nu vreau. Nici eu nu vreau. De aceea este aici și mă chinuie de șase ore la rând cu întrebări, garanții, variante la soluții", a spus Putin.

„Ne auzim la telefon”

Liderul rus i-a mulțumit lui Macron pentru eforturile acestuia de a reglementa relațiile dintre Moscova și Bruxelles, asigurând securitatea și stabilizând situația din sud-estul Ucrainei.

„Ne-am adunat deja la Paris și acum, știu, în ciuda problemelor pe care le are cu vârf și îndesat fiecare șef de stat, în special al unui stat european major, domnul președinte a considerat totuși necesar să vină în Rusia pentru a face schimb de opinii asupra modului în care ar trebui să acționăm în continuare”, a spus Putin.

Unele dintre ideile lui Macron pot fi folosite ca bază pentru pașii următori în Ucraina, a menționat șeful statului rus. Totodată, el și-a exprimat opinia că președintele Franței „va avea dificultăți” în negocierile cu conducerea Ucrainei.

„Acesta este un set complex (de întrebări - nota red.), de aceea am și vorbit atâtea ore... și mâine domnului președinte <...> nu-i va fi deloc ușor nici la Kiev. Dar am convenit că după consultările cu conducerea Ucrainei ne vom auzi la telefon și vom primi un fel de feedback, ce consideră actuala conducere ucraineană acceptabil și ce este inacceptabil, cum are de gând să acționeze. Și, în funcție de asta, ne vom construi propriii pași mai departe", a spus Putin.

El a adăugat că consideră aceasta o misiune nobilă și îi este recunoscător lui Macron pentru un asemenea efort. „Ce ține de noi, vom face totul pentru a găsi aceste compromisuri care să fie convenabile tuturor”, a asigurat președintele rus.

https://ro.sputnik.md/20220208/noi-trebuie-sa-luptam-cu-nato-putin-a-rezumat-rezultatele-negocierilor-de-5h-cu-macron-48684276.html

Putin se va întâlni la Moscova cu Macron și Scholz

 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, vor purta negocieri cu Vladimir Putin la Moscova, pe 7, respectiv, 15 februarie.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va avea luni, 7 februarie, o întrevedere la Moscova cu președintele Franței, Emmanuel Macron, iar pe 15 februarie este planificată o întrevedere cu Olaf Scholz în capitala rusă, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Da, într-adevăr, Putin și Macron au convenit că Macron va fi prezent luni la Moscova, luni vor avea loc negocieri ruso-franceze, va fi susținută o conferință de presă comună”, a spus Peskov.

În cadrul negocierilor, șefii celor două state vor discuta la Moscova, în primul rând, subiectul garanțiilor de securitate.

“Există mai multe subiecte pe agenda de discuții, în primul rând, desigur, e vorba de situația legată de garanțiile de securitate”, a spus Peskov.

Vladimir Putin va expune lui Emmanuel Macron îngrijorările sale și viziunile față de răspunsurile SUA și NATO la inițiativele cu privire la garanțiile de securitate, potrivit reprezentantului Kremlinului.

“Putin va propune omologului său francez continuarea acelei discuții, inițiate în cadrul conversațiilor telefonice, care au avut loc în ultimele zile, își va expune îngrijorările și viziunea și înțelegerea noastră asupra răspunsurilor obținute din partea SUA și NATO”, a declarat Peskov.

De asemenea, oficialul rus a menționat că aceste negocieri vor fi un bun prilej de a “spune câteva cuvinte în privința relațiilor bilaterale, care sunt foarte importante pentru noi”.

Ulterior, pe 15 februarie, la Moscova va avea loc și o întrevedere între cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și președintel Vladimir Putin, a mai informat Peskov.

“Da, într-adevăr, s-a convenit asupra acestei vizite a domnului Scholz la Moscova pe 15 februarie, care vor fi, la fel, niște negocieri bilaterale substanțiale, urmate de o conferință de presă comună”, a spus Peskov.

https://ro.sputnik.md/20220204/putin-se-va-intalni-la-moscova-cu-macron-si-scholz-48594824.html

Germania surprinsă și furioasă : Rusia a închis „Deutsche Welle”

 

“Unda Germană” (Deutsche Welle, DW), instituția de stat din Germania și-a început transmisiunea în URSS în 1962.

În perioada sovietică, semnalul radio cu unde scurte ba era bruiat, ba nu, iar în epoca post-sovietică, emisia prin vechile tehnologii a încetat, fiind înlocuită de internet și satelit.

Astăzi, la cea de-a 60-a aniversare, șeful reprezentanței de la Moscova a “Undei Germane” a primit din partea MAE al Rusiei o notificare oficială prin care urmează să închidă biroul până vineri, ora 09:00 și să returneze acreditările jurnaliștilor.

Se pare că hotărârea părții care a oferit acreditare pentru angajații germani (de fapt, majoritatea sunt ruși) ai DW a fost o surpriză. “Autoritățile ruse nu vor îndrăzni să ne închidă”. Însă, miercuri, MAE al Rusiei a publicat un comunicat care nu lasă loc de iluzii. În replică la interzicerea în Germania a postului de televiziune RT DE, partea rusă a anunțat următoarele:

1.Închiderea biroului DW;1.

2.Retragerea acreditărilor pentru toți colaboratorii biroului DW;2.

3.Încetarea transmisiunilor prin satelit și alte mijloace a DW pe teritoriul Rusiei;3.

4.Inițierea procedurii de recunoaștere a DW în calitate de presă străină, care îndeplinește funcțiile de agent străin;4.

5.Lansarea procesului de formare a unei liste care nu este destinată publicării în spațiul public a reprezentanților structurilor de stat și publice din Germania, care au fost implicați în restricționarea emisiei RT DE, cărora li se va interzice intrarea pe teritoriul Rusiei.5.

Acest gest nu poate fi considerat un atac prin surprindere. Pe 18 ianuarie a acestui an, în timpul vizitei ministrului Afacerilor Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la Moscova, i s-a comunicat că măsurile vor fi simetrice – așa cum veți proceda cu RT DE, vom proceda și noi cu DW. Pentru a soluționa această problemă, au avut la dispoziție două săptămâni, după care partea rusă și-a realizat promisiunile.

Probabil, frau Baerbock a calificat avertizările lui Serghei Lavrov ca cea de-a 257-a avertizare chineză. “Moscova își exprimă îngrijorarea și chiar nemulțumirea de închiderea RT DE – așa ea își exprimă îngrijorarea cu diverse ocazii, însă mai departe de vorbe goale nu va merge, deci îi putem ignora”.

Însă ieri s-a dovedit că vorbele nu au fost deloc goale. Arta diplomației constă anume în capacitatea de a aprecia seriozitatea îngrijorărilor pe care le exprimă partenerul și dorința lui de a recurge la acțiuni hotărâte. Una este să dai dovadă de o hotărâre neclintită pe fundalul unor avertizări clare, altceva este incapacitatea de a aprecia corect îngrijorările interlocutorului. În cel din urmă caz, avem de a face cu o necorespundere cu funcția ocupată.

În plus, nu este vorba dacă este sau nu pe plac această înăsprire a politicii rusești. Probabil, ei sunt extrem de nemulțumiți. Însă această înăsprire are loc de un an. În ianuarie anul trecut Alexei Navalnîi la fel presupunea că nu vor îndrăzni – și împreună cu susținătorii săi a fost extrem de dezamăgit, când au îndrăznit să respecte normele Codului Penal. Să presupunem că acum nu este vorba de norme scrise, ci despre norme “bazate pe reciprocitate”. Însă reciprocitatea în relațiile internaționale (uneori este numită și legea talionului “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”) este o regulă veche. Și dacă nu există suficiente forțe și se dorește vulnerabilizarea partenerilor (cum ar fi, să i se închidă gura), nu trebuie să uităm că și partenerul îți poate închide gura.

Desigur, există o inocență extraordinară din seria “Ce aveți cu noi?”, când directorul general al DW, Peter Limbourg, consideră că “măsurile întreprinse de autoritățile ruse nu sunt de înțeles și reprezintă o reacție exagerată” (însă, chiar dacă reacția este exagerată, nu este deloc de neînțeles), iar Uniunea Jurnaliștilor din Germania (DJV) îndeamnă guvernul Germaniei “să protesteze vocal împotriva acestui act de cenzură” (de ce nu au protestat vocal și în cazul actului de cenzură împotriva RT DE?), astfel de declarații demonstrează o necunoaștere totală a modului în care funcționează instituțiile diplomatice în cazul unor măsuri în oglindă.

Cutumele diplomatice nu au fost inventate de niște oameni proști, iar dacă actualii jurnaliști și politicieni nici nu au auzit de ele – atunci să urmeze îndemnul liderului proletariatului mondial “Învățați, învățați și încă odată învățați!”.

Curtea Constituțională a Austriei se pregătește să dea lovitura finală pandemiei, dar și guvernului austriac

 

Curtea Constituțională a Austriei (CCA) se pregătește să dea lovitura finală pandemiei, dar, probabil, și guvernului austriac.

Curtea Constituțională i-a trimis, pe 26 ianuarie 2022, un dosar cu întrebări ministrului sănătății din Austria.

În mare, este vorba acum oficial despre ceea ce “conspiraționiștii” toacă zilnic de doi ani încoace. Să fie Curtea Constituțională a Austriei o medievală neîncrezătoare in știință, o analfabetă funcțional, o șoșocară ?

Până pe 18 februarie 2022, ministrul sănătății austriac trebuie să explice următoarele:

1. Decese cu corona sau de corona? CCA dorește să știe în câte cazuri de decese corona a fost cauza morții și în câte cazuri cei decedați aveau altă cauză a morții, dar un irelevant test pozitiv.

2. CCA vrea să știe ce documente și studii stau la baza obligativității purtării măștii. Din ce studii rezultă eficiența purtării sale.

3. CCA a calculat riscul de deces din cauza corona la 0,15%(!!!!!). De aceea, CCA întreabă care este este reducerea absolută și cea relativă a riscului de deces prin vaccinare. CCA dorește informații precise referitoare la reducerea absolută a riscului după una, două, respectiv trei doze.

4. CCA vrea să știe exact în ce măsură vaccinul scade riscurile de infectare, transmitere și îmbolnăvire (oficial se cam pune punct minciunii ordinare cu “pandemia nevaccinatilor”)

5. CCA vrea să afle cât de mare este riscul de spitalizare după vaccinare și după trecerea prin boală.

6. CCA vrea să se cunoască detaliat efectele secundare și decesele cauzate de vaccin.

7.CCA vrea detalii legate de mortalitatea in creștere în Austria. În 2021 s-au înregistrat mult mai puține decese trecute la korona, cu toate acestea mortalitatea în Austria a crescut săptămânal.

https://gandeste.org/analize-si-opinii/curtea-constitutionala-a-austriei-se-pregateste-sa-dea-lovitura-finala-pandemiei-dar-si-guvernului-austriac/123308/?fbclid=IwAR2N5OrNVh22ZgDxjJjVRF-dYBrKWpaaHvPrHb3M1fyVTqlLuqx9-PWhvUw

VLADIMIR PUTIN, despre promisiunea NATO Rusiei și implicarea României

 

Președintele Putin a spus că Rusia a fost înșelată în promisiunea de a nu extinde NATO spre Est

Președintele rus Vladimir Putin a reamintit de promisiunea de a nu extinde NATO spre Est : au spus una, au făcut alta, pur și simplu ne-au mințit.

"După cum știți, ni s-a promis că nu vor muta infrastructura blocului NATO la Est, nici măcar un centimetru. Toată lumea știe bine acest lucru. Astăzi vedem unde se află NATO - Polonia, România, țările baltice", a spus Putin, la o conferință de presă în urma negocierilor cu premierul ungar Viktor Orban.

"Au spus una, au făcut alta. După cum spun oamenii, ne-au înșelat, ei bine, ne-au mințit", a adăugat președintele rus.

Ce spune Putin despre aderarea Ucrainei la NATO

Fiind întrebat despre subiectul aderării Ucrainei la NATO, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus să ne imaginăm cum Ucraina, înarmată până în dinți, având calitatea de membru al Alianței, va lansa o operațiune în Crimeea.

“În documentele doctrinare ale Ucrainei este stipulată intenția de a realipi Crimeea, inclusiv pe cale militară. Nu e vorba de ceea ce declară în public, e indicat în documente. Să ne imaginăm că Ucraina este membru NATO, înarmată până în dinți, că acolo se află sisteme de arme ofensive, precum cele din Polonia și România – cine îi va împiedica? Vor demara o operațiune în Crimeea, nu vorbesc nici măcar de Donbas”, a declarat Putin în cadrul unei conferințe de presă, susținută după negocierile ruso-ungare.

Liderul rus a menționat că peninsula Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei, iar în această privință nu pot exista niciun fel de discuții.

“E un teritoriu suveran al Rusiei. În această privință nu există niciun loc de discuții. Să ne imaginăm că Ucraina devine membru NATO și declanșează astfel de operațiuni militare. Să declanșăm un război cu blocul NATO? S-a gândit cineva la acest lucru? Probabil, nu”, a adăugat Putin.

https://ro.sputnik.md/20220202/putin-despre-promisiunea-nato-rusiei-si-implicarea-romaniei-48505343.html