E oficial : români, strângeți cureaua !

 

Un proiect de Ordonanță de Urgență al Ministerului Finanțelor prevede că punctul de pensie va rămâne în acest an la valoarea de 1442 de lei. De asemenea, o serie de sporuri vor fi tăiate.

Anul 2021 se anunță unul în care românii vor strânge cureaua.

Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență al Ministerului Finanțelor, în 2021, punctul de pensie va rămâne la valoarea de 1442 de lei, așa cum a fost el majorat în luna septembrie a anului 2020.

Bugetarii nu vor mai primi vouchere de vacanță. Se va face, astfel, o economie de 0.15% din Produsul Intern Brut.

Majorarea pensiilor se amână pentru 2023 – economie de 0,8% din Produsul Intern Brut.

Este vorba despre modificarea Legii nr. 127/2019 în sensul prorogării datei de intrare în vigoare a aceste legi la 1 septembrie 2023.

Astfel, în anul 2021 valoarea punctului de pensie se va menține la nivelul de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare.

Din anul 2022, valoarea punctului de pensie se va majora cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, cuantumul efectiv al majorării și data de acordare urmând a se stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, scrie stiripesurse.ro.

Sporul COVID la Prefecturi urmează să fie eliminat – economie de 23,8 milioane de lei.

Se va abroga art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri, prin care s-a instituit sporul de 30% la salariul de bază pentru personalul instituţiilor prefectului implicat în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepţia prefectului şi subprefectului. Măsura în cauză a creat o situație discriminatorie comparativ cu celelalte categorii de personal din instituții publice implicate în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 și a generat nemulțumiri în rândul acestora.

Fără gratuități pentru studenți

Studenții nu vor avea gratuitate la transport, ci doar o reducere de 50%.

Se propune și modificarea art. 205 alin. (2) din 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii dreptului studenţilor înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, să beneficieze, pe parcursul anului caledaristic, de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, cu metroul, precum și pentru transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi transport intern naval, și abrogarea prevederilor art. 205 alin. (2^1) prin care se reglementa ca studenții să beneficieze, în tot cursul anului calendaristic, de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

Nici angajații CFR nu se vor bucura de majorări salariale. Astfel, se propune prorogarea până la 1 aprilie 2022 a datei de intrare în vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar.

Această lege aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare de circa 978 milioane lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, schimbările în ceea ce privește pensiile determină o reducere a necesarului de finanțare în anul 2021 de 8,922 miliarde lei, respectiv 0,8% din PIB.

Prin neacordarea voucherelor de vacanță în acest an se reduce deficitul bugetar cu 1,653 miliarde de lei, respectiv 0,15% din PIB.

De asemenea, prin eliminarea sporului de 30% pentru personalul instituţiilor prefectului se determină o reducere a necesarului de finanțare în anul 2021 de 23,8 milioane lei.

sursa:https://ro.sputnik.md/politics/20210216/33651405/E-oficial-romani-strangeti-cureaua-Ce-pregtete-Guvernul-Citu.html

Vești rele de la BNR

 

Economia este tot mai slăbită, investițiile străine s-au diminuat cu aproape 60% iar datoria externă a crescut în perioada ianuarie-decembrie 2020 cu aproape 16 miliarde de euro, ajungând la aproape 125,4 miliarde de euro. Potrivit Băncii Centrale, în perioada ianuarie – decembrie 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10,9 miliarde de euro, comparativ cu 10,4 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2019, ceea ce înseamnă că se scurg tot mai mulți bani din țară pentru că producția internă nu poate să satisfacă nevoile de consum. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,371 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 981 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mărit deficitul cu 656 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 543 milioane euro.

Aceste date prezentate de BNR arată că economia românească suferă din ce în ce mai mult. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.

Pandemia a lovit și în investițiile străine, cele care pot aduce bunăstare. Conform BNR, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,921 miliarde de euro (comparativ cu 4,84 miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,953 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2,032 miliarde de euro.

O altă veste rea de la BNR este adâncirea datoriei externe. În perioada ianuarie – decembrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 15,669 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 91,276 miliarde de euro la 31 decembrie 2020 (72,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8 la sută față de 31 decembrie 2019. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2020 nivelul de 34,176 miliarde de euro (27,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,6 la sută față de 31 decembrie 2019.

sursa:https://www.cotidianul.ro/trei-vesti-rele-de-la-bnr-economia-e-tot-mai-slabita/

Bugetari, ce-i mai rău abia urmează

 

Vicepremierul Dan Barna a admis, răspunzând unei întrebări, că este „posibil” ca în cursul acestui an să „plece” angajaţi din sistemul bugetar, el explicând că Executivul a cerut companiilor de stat „planuri de reformă explicită” şi că acestea pot avea drept consecinţă şi reorganizarea unor activităţi.

„Reforma administrativă este în programul de guvernare şi este unul dintre obiectivele de policy şi ale acestui an şi ale anilor care urmează. La nivelul acestui buget primul pas a fost acela de a îngheţa, de a păstra salariile la nivelul anului trecut tocmai din raţionamentul că trebuie să păstrăm un deficit de 7,2, nu ne permite o creştere de salarii”, a declarat Barna, vineri seară, la Digi 24.

El a menționat că Guvernul a cerut „planuri de reformă explicită” de la companiile publice şi de aceea în aceste cazuri nu au fost majorate bugetele.

Întrebat dacă vor pleca bugetari din sistem, Dan Barna a răspuns: „Posibil să se întâmple lucrul acesta”. El a adăugat că planurile de reformă care au fost cerute la unele companii de stat pot presupune şi reorganizarea activităţii, drept consecinţă a optimizării activităţii acestora.

sursa:https://www.cotidianul.ro/bugetari-ce-i-mai-rau-abia-urmeaza/

Punguța cu bani : Câți la Cîțu și câți la PSD

 

Liderul PSD Marcel Ciolacu critică proiectul de buget, susținând că social-democrații, cu aceeași bani din bugetul pe 2021, au demonstrat că se pot crește veniturile românilor, alocațiile, dar să se asigure și investiții în Educație și Sănătate. Ciolacu prezintă în acest sens alocările paralele.

„Aceiași bani, viziuni diferite ! Guvernul Cîțu a venit cu un buget al rușinii, al austerității și subdezvoltării. Cu un buget negociat nu în funcție de #prioritățile României, ci în funcție de cine a fost mai colțos în Coaliție.

Au făcut întocmai cum spunea Cîțu anul trecut: Sănătatea și Educația nu sunt o prioritate, nu contează. Vedem acum că nici producătorii români nu contează. Nici firmele românești. Nici veniturile celor care muncesc sau care sunt acum la pensie! Tot ce contează a fost cine a băgat mai repede mâna în vistierie ca să își ia partea pentru a-și hrăni clientela.

#PSD a propus un proiect de buget, în care – cu aceiași bani ! – am demonstrat că se pot crește veniturile oamenilor, mări alocațiile copiilor, crește bugetul Sănătății pentru a combate cât mai rapid pandemia, investi în Educația copiilor noștri și se poate sprijini mediul de afaceri! Pe scurt, exact cu aceiași bani, se poate proteja #putereadecumpărare a românilor, sprijini #mediuldeafaceri românesc și se pot face investiții în mari proiecte de #infrastructură, pentru a reporni economia.

Aceasta este diferența! Ei nu sunt în stare să ofere dezvoltare decât clientelei lor. Pentru restul, adică pentru marea majoritate a românilor, doar #austeritate!

P.S. Luați proiectul de buget elaborat de PSD! Veniți cu el în Parlament! Încă puteți opri dezastrul în care veți afunda România!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Potrivit proiectului de buget al PSD, Sănătatea ar urma să primească 30%, în loc de 11%, iar Educația 18%. Sume mai mari sunt alocate și pentru punctul de pensie și alocațiile copiilor.

Demonstrația lui Ciolacu

sursa:https://www.cotidianul.ro/punguta-cu-bani-cati-la-citu-si-cati-la-psd/

Cum arată bugetul pe 2021

 

Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 174.102,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 318.456,6 milioane lei credite de angajament și în sumă de 261.451,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei, conform proiectului publicat de Ministerul Finanțelor.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,3 % prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro și 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).

Proiectul prevede o serie de măsuri, printre care:

-menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;

-menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

-menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

-neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

-compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale;

-prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2021 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

-studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

Sumele prevăzute a fi acordate ministerelor în proiectul de buget pentru 2021:

Ministerul Afacerilor Externe – 1,09 miliarde lei, cu 0,8% mai puțin decât execuția preliminată a anului 2020

Ministerul Afacerilor Interne – 21,5 miliarde lei, cu 3,8% mai mult față de execuția 2020

Ministerul Agriculturii – 26 mld lei, cu 10% mai mult față de execuția 2020

Ministerul Apărării Naționale – 22,7 mld lei, cu 3% mai mult față de 2020

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 1,9 miliarde lei, cu 24% mai mult față de 2020

Ministerul Culturii – 935 milioane lei, cu 11% mai mult decât în 2020

Ministerul Dezvoltării – 7,9 miliarde lei, cu 14% mai puțin decît în 2020

Ministerul Economiei – 6,5 miliarde lei, creștere cu 186%

Ministerul Educației – 28,5 mld lei, cu 0,81% în plus față de 2020

Ministerul Energiei – 1,1 miliarde lei, cu 85% mai mult

Ministerul Finanțelor – 5,4 miliarde lei, scădere de 2,5%

Ministerul Investițiilor – 2 miliarde lei, cu 11% mai mult

Ministerul Justiției – 4,7 miliarde lei, scădere de 1,5%

Ministerul Mediului – 1,4 miliarde lei, creștere cu 24%

Ministerul Muncii – 53,7 miliarde lei, creștere cu 10%

Ministerul Public – 1,5 miliarde lei, creștere cu 2%

Ministerul Sănătății – 17,5 miliarde lei, scădere cu 11%

Ministerul Tineretului și Sportului – 543 milioane lei, creștere de 3%

Ministerul Transporturilor – 14,1 miliarde lei, cu 9% mai mult decât în 2020

Ce sume primesc instituțiile statului de la buget:

Administrația Prezidențială – 58 milioane lei, la fel ca anul trecut

Camera Deputaților – 499 milioane lei, creștere cu 18% faață de execuția preliminată din 2020

Senatul – 250 milioane lei, creștere cu 24%

Secretariatul General al Guvernului – 2,5 miliarde lei, creștere de 27%

Serviciul de Informații Externe – 394 miliarde lei, scădere cu 0,23%

Serviciul de Protectie si Paza – 401 milioane lei, cu 50% mai mult decît în 2020

Serviciul de Telecomunicatii Speciale – 622 milioane lei, cu 9% mai puțin decât în 2020

Serviciul Roman de Informatii – 2,7 miliarde lei, cu 0,4% mai puțin

Societatea Romana de Radiodifuziune – 342 milioane lei, scădere cu 9%

Societatea Romană de Televiziune – 360 milioane lei, creștere cu 4%

sursa:https://www.cotidianul.ro/cum-arata-bugetul-pe-2021/

Drulă a făcut un memorandum aprobat de Guvern care vrea să pună bazele despărțirii României de China

 

Noul echipaj marinăresc a ajuns de cart la bordul încercatei nave numită România și face din ce în ce mai multe corecții de direcție. În flecăreala publică despre balta de egolatrie numită Șoșoacă, despre garanțiile de viitor ale unui vaccin care nu are trecut și despre diploma invizibilă a lui Vlad Voiculescu, despre marea chiflă de la Primăria Sectorului 1 acestea trec aproape neobservate deși este vorba de subiecte (cauze) mult mai importante pentru țară. Unele operațiuni par născute din prostia sau din lipsa de experință a politicienilor de școală nouă (USRPLUS), altele, din prostia sau din aranjamentele lor destul de vizibile. Unele vin din chiar inima serviciilor secrete românești, cuplate la cîrlig de cele americane. Altele poartă ștampila de la chiar președintele Klaus Iohannis, mult mai berlinez în opțiunile sale decît ceilalți.

Puțină lume a observat cîteva decizii și semnale importante privitoare la relațiile cu China! Două-trei site-uri au prins informația.

”Guvernul a adoptat în ședința din 27 ianuarie un memorandum care prevede excluderea companiilor chineze de la licitațiile pentru infrastructură, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Memorandumul propus de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, va fi urmat de o ordonanță de guvern care va modifica legea achizițiilor publice, în conformitate cu direcțiile Comisiei Europene”. (G4 Media).

De reținut că mișcarea fost bazată pe un proiect de memorandum (adoptat între timp) inițiat de fostul președinte al inexistentei asociații Pro Infrastructura, sponsorizată la greu și cu discreție de marii constructori europeni.

Dincolo de numele ușor comic și de semnalele privind starea lucrărilor pe diverse drumuri și autostrăzi, Cătălin Drulă nu reprezintă nimic în politica românească. La fel și secretarul său de stat de la Transporturi, adus și el tot de la Pro Infrastructura.

Cine își imaginează că doi ong-iști fără performanțe schimbă politica României, așa, de amorul artei și după proiecțiile lor strategice, se înșeală. Mișcarea lor, îmbrățișată imediat de guvernul Cîțu și urmată de o ieșire la rampă a lui Dan Barna și Dacian Cioloș, trădează un plan mai amplu și o afacere mult mai mare.

Guvernul României și aripa sa useristo-plusistă au decis să se predea cu arme și bagaje (cu proiecte și contracte) marilor companii de construcții în domeniul infrastructurii. Franceze, germane, spaniole sau portugheze, lucrările din România au căzut în întregime pe mîna multinaționalelor din aceste țări. Explicația pare simplă. De la Bruxelles, s-a dat o decizie care permite eliminarea companiior chineze.

”Comunicarea Comisiei Europene nr. 5494 din 2019. Aceasta arată că ”operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”. UE a încheiat un Acord privind achizițiile publice (AAP) cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară. Ca atare, companiile din China pot fi excluse de la licitațiile public” (G4 Media, 1 februarie ac).

Numai că nu ni s-a transmis în clar că statele europene contribuie la fondurile Uniunii și tot firmele lor trebuie să-i cheltuie și să repatrieze profitul. Ca atare, toți banii trebuie să se întoarcă în țara de origine. La români nu pot rămîne decît cheltuielile cu munca. În ceea ce-i privește pe alții, nici vorbă. Comunicarea Comisiei Europene o aproximează elegant în comunicarea 5494/ 2019: ”nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”.

Comunicarea 5494/2019 pică mai ceva ca o mănușă de bancher pe mîinile lui Dacian Cioloș și Dan Barna în preocuparea lor de a decide banii de la Ministerul Transporturilor. Ce contează dacă Astaldi ia un proiect pe o sumă și termină la cheie alt lot al magistralei de metrou din Drumul Taberei la preț dublu și în termen indefinit? Ce contează că toate contractele ALSTOM în Romania s-au încheiat cu întîrzieri enorme. Important este să scape țara de firmele chineze!

Ne aflăm în fața unei improvizații politice? A unei aventuri sau a unor afaceri mascate de documente europene? Campania zgomotoasă a președintelui Trump că numai ”China este de vină” a fost urmată cu fidelitate la București. După promisiunile lui Klaus Iohannis, făcute în vizita pentru șapca de la Trump, țara noastră și-a asumat campania anti-Huawei, eliminarea chinezilor de la Cernavodă și, după cum arată lucrurile în montajul televizat al lui Barna și Cioloș, se pune la cale și scoaterea firmelor chineze de la infrastructură. Nu întîmplător, Dacian Cioloș vea să scape la Pro TV că „mi-au spus mie francezii”.

Ultimul „organ de informare” al băieților ne anunță un lucru care în România poate trece neobservat. La Beijing, în nici un caz.

”La summit-ul organizat de președintele chinez Xi Jinping, unde majoritatea țărilor au fost reprezentate la nivel de președinte sau premier, România l-a delegat ca participant pe ministrul Economiei, Claudiu Năsui. Acesta este încă un semn că România își consolidează decizia de distanțare față de avansurile politice și economice ale Chinei”. (https://newsweek.ro/international/romania-se-distanteaza-de-china-nasui-desemnat-de-citu-sa-participe-la-summitul-de-la-beijing)

Degeaba ciupitul de Dacian Ciloș încearcă să o dreagă cînd spune „Memorandumul este adresat companiilor europene şi se vorbeşte de restrângeri de participare la licitaţie a unor companii care nu sunt europene, pe anumite tipuri. Nu contează naţionalitatea. Nu e o decizie împotriva vreunui stat, este vorba de o abordare europeană”. Regimul Iohannis sau Guvernul Cîțu, dacă nu cumva aripa progresisto-franceză a acestuia a luat o decizie istorică. România reevealuează tradiționalele relații româno-chineze. Probabil că junii din generația lor nu prea știu mare lucru despre relațiile româno-chineze. Habar n-au ce a însemnat China pentru România, din punctul de vedere al echilibrului dobîndit în perioada de decenii în care țara noastră a jucat între izolarea Europei de Vest și presiunea Uniunii Sovietice! Nu mai vor Cioloș, Barna și cu Drulă să continuăm cooperarea cu chinezii pentru că-i încurcă? Sau marinarii de la Cotroceni și din Piața Victoriei vor să ducă vaporul pe căi șoptite de bruxellezi sau numai din mintea lor?

Pentru ce? Asistăm la o schimbare importantă în politica externă a Românei? Care este proiectul? Și ce pericol reprezintă companiile chineze, în afara amenințării comisionului pentru marile contracte de la Ministerul Transporturilor? Nu cumva ne temem să terminăm prea repede autostrăzile și modernizarea căilor ferate? O fabrică din China produce 6 trenuri pe zi, iar acestea circulă cu 360-380 de kilometri pe oră. Adică, mai repede decît în Franța și Germania!

Și, încă un lucru! România trîntește ușa în nas companiilor chineze, amenințînd o despărțire definitivă într-o relație tradițională în vreme ce prietenii noștri europeni la americani produc componente sau părți la greu în China și apoi aduc la noi în țară ca produse europene originale!

Vine un moment istoric în politica României. Drulă a făcut un memorandum aprobat de Guvern care vrea să pună bazele despărțirii României de China !

”În acest moment, mai multe companii chineze sunt implicate în licitații pentru marile obiective de infrastructură din România. E vorba despre China Railway 14th Bureau Group, Sinohydro Corporation și China Communications Construction Company (CCCC), toate participante la licitațiile pentru tronsoane din autostrada de centură a Bucureștiului, din Autostrada Pitești – Sibiu și drumul expres Pitești – Sibiu, lucrări în valoare totală de peste 3,5 miliarde de euro”.( G4 Media)

sursa:https://www.cotidianul.ro/ne-rupem-definitiv-de-china/

Peste 50 de sporuri în sistemul bugetar !!! Bani mulți risipiți pe ”MOFTURI”

 

Fostul ministru al Muncii, deputatul PNL Violeta Alexandru, susţine că, potrivit unei centralizări pe care a realizat-o, sunt peste 50 de sporuri în sistemul bugetar, iar acestea, cu câteva excepţii, au apărut la fel ca pensiile speciale şi „cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic şi a fost aproape de decident a obţinut un spor”.

„Am terminat de centralizat informaţiile. 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare (învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie şi Curtea Constituţională, apărare, ordine publică şi securitate naţională, administraţie). Peste 50 de tipuri de sporuri (încă mai documentez) – de la spor pentru condiţii de stres/suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru muncă în ture, spor pentru gestionarea informaţiilor clasificate sau pentru păstrarea confidenţialităţii. Şi vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleaşi cerinţe/responsabilităţi. Şi dacă eşti nominalizat în proiecte din fonduri europene, eşti avantajat – primeşti o majorare a salariului de până la 50%. Personalul bugetar beneficiază şi de indemnizaţie de hrană (347 lei/lună) şi, desigur, de vouchere de vacanţă. Este foarte bine că s-a început o evaluare completă pentru fundamentarea deciziilor”, a scris Violeta Alexandru, marţi, pe Facebook.

sursa:https://www.cotidianul.ro/fara-numar-fara-numar-la-bugetari-peste-50-de-tipuri-de-sporuri/

„Este cea mai mare crimă economică !” ...”Dacă va fi nevoie, vom protesta și în stradă, alături de toți românii care se opun devalizării”

 

Abrogarea legii PSD prin care era interzisă vânzarea companiilor românești în plină criză este cea mai mare crimă economică, susține președintele PSD Marcel Ciolacu, referindu-se la un proiect de lege adoptat de Guvern.

„Cîțu – vânzătorul României ! Abrogarea legii PSD prin care interziceam vânzarea companiilor românești în plină criză este cea mai mare crimă economică ! Ne vom opune în Parlament acestei aberații ! Și, dacă va fi nevoie, vom protesta și în stradă, alături de toți românii care se opun devalizării celor mai valoroase active ale statului”, scrie Ciolacu.

Conform acestuia, nicio țară civilizată nu și-a vândut companiile strategice pe nimic atunci când piața este la pământ: „Numai Cîțu Vânzătorul vrea să vândă România la bucată pentru profiturile prietenilor săi! Planul lor e clar. De asta l-au recuperat la Guvern și pe autorul tentativei eșuate de privatizare a sănătății. Nu vă jucați cu focul! Nu veți privatiza nimic legat de viața și viitorul țării!!!”.

Guvernul a adoptat un proiect de lege prin care se abrogă prevederile Legii 173/2020, referitoare la interzicerea, pentru doi ani, a vânzării participaţiilor deţinute de stat la companii, potrivit premierului Florin Cîţu.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ciolacu-este-cea-mai-mare-crima-economica/

Dacia Sandero a depăşit Seat Leon la vânzări

 

Dacia Sandero a înregistrat vânzări mai bune decât Seat Leon în Spania, deşi a doua este un brand naţional.

De-a lungul anului 2020, 24.035 de unități Dacia Sandero au fost înmatriculate, modelul depășind Seat Leon, care a înregistrat 23.582 de înmatriculări.

În ceea ce privește cele mai bine vândute mărci de mașini, Dacia a urcat pe poziția a zecea, cu 39.395 de înmatriculări. Spania a fost pentru Dacia a patra piață ca mărime în 2020, după Franța, Italia și Germania, scrie promotor.ro. 

sursa:https://www.dcnews.ro/sandero-a-depasit-seat-leon-la-vanzari-chiar-in-spania_799550.html

”Hoții, hoții !” Protest de amploare la combinatul din Turnu Măgurele.

 

Un protest de amploare are loc la combinatul chimic de la Turnu Măgurele. Angajații au oprit activitatea și amenință cu greva foamei.

Angajații miliardarului Ioan Niculae protestează în fața combinatului din Turnu Măgurele, relatează România TV. 

Oamenii sunt nemulțumiți și amenință cu greva foamei după ce nu și-au primit salariile de mai bine de trei luni de zile.

Oamenii sunt disperați și scandează de ore bune. Ei își cer drepturile salariale și sunt hotărâți să nu renunțe la proteste. 

Salariile nu ar mai fi fost plătite din 1 noiembrie, a mai precizat sursa citată. Angajații combinatului mai au și alte nemulțumiri. Ei susțin că nu li s-a asigurat nimic pe perioada pandemiei, precum măști de protecție sau dezinfectanți. 

Nu în ultimul rând, protestatarii se plâng și de faptul că lucrează în condiții insalubre și spun că ar putea fi victimele unui incendiu produs la combinat.  

”Hoții, hoții”, au scandat cei prezenți la protest. 

sursa:https://www.dcnews.ro/protest-la-combinatul-din-turnu-magurele--angajatii-ameninta-cu-greva-foamei_799122.html

ANRE : Este ilegal să obligăm furnizorii să livreze energie la cel mai mic preţ !

 

Obligarea furnizorilor să livreze energie către consumatorii casnici la cel mai mic preţ este ilegală, întrucât ar încălca reglementările europene şi ar echivala cu o nouă Ordonanţă 114, a declarat, marţi, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie.

El a participat la conferinţa online 'Electricitatea în piaţa liberă', organizată de ziarul Bursa. 'Cu ocazia multiplelor presiuni la care a fost supusă autoritatea la sfârşitul lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie când ni se solicita ca aceşti furnizori să îi încadreze pe cei 5,7 - 5,8 milioane de consumatori casnici din piaţa reglementată la cele mai mici preţuri din portofoliul lor de oferte, aş vrea să precizez că, din punctul nostru de vedere, ar fi fost şi este ilegal.'

'Aceasta pentru că s-ar încălca Regulamentul 943 al UE privind piaţa internă de energie electrică şi Directiva 944 care avea termen de transpunere sfârşitul anului trecut. Aceste două acte normative prevăd foarte clar că preţurile trebuie formate de cerere şi ofertă şi niciun Guvern, Parlament sau autoritate de reglementare nu are dreptul să intervină asupra preţurilor, că statele iau măsuri pentru a exista concurenţă în piaţă', a arătat oficialul ANRE. În opinia sa, o astfel de obligaţie ar avea aceleaşi efecte pe care le-a avut şi Ordonanţa 114.

Controverse

 'O astfel de intervenţie printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-un ordin ANRE pentru o perioadă oricât de scurtă sau mai lungă ar fi încălcat Regulamentul şi Directiva şi aş risca să spun, chiar dacă acest lucru va crea controverse, că ar fi echivalat cu o nouă OUG 114, cu aceleaşi efecte', a precizat Bege. Acest lucru ar fi dus la scumpirea energiei pentru consumatorii care erau deja în piaţa liberă, a explicat el.

'A obliga un număr de furnizori să asigure energie ieftină pentru 5,7 milioane clienţi, pe lângă faptul că e foarte greu de realizat, dar presupunând că este posibil, creează pierderi financiare foarte mari pentru aceşti furnizori. Pierderi care ar trebui să fie recuperate de la celelalte categorii de consumatori, ceea ce ar fi însemnat o creştere de preţ pentru ceilalţi casnici, 3 milioane care sunt deja în piaţa concurenţială, sau consumatorii non-casnici, exact ce s-a întâmplat odată cu OUG 114, sper că încă ne amintim', a subliniat vicepreşedintele ANRE.

Soluţia cu care a venit ANRE este această perioadă de tranziţie de şase luni

'Noi am oferit o perioadă de tranziţie pentru consumatorii casnici până la 1 iulie 2021, dată până la care vor primi noi oferte şi noi informaţii de la furnizori, urmând ca, după 1 iulie, să aibă în continuare oricând posibilitatea de a trece în piaţa concurenţială. Deci nu se termină nimic, nu pierde nimeni niciun tren, nu există niciun termen până la care cineva trebuie să-şi schimbe contractul, acest poate fi făcut oricând, iar legea spune că, un consumator dacă îşi manifestă această dorinţă, în cel mult 21 de zile vechiul consumator trebuie să-i dea drumul', a completat responsabilul ANRE.

Ideea ca furnizorii să ofere consumatorilor casnici energie la preţul din cea mai bună ofertă a lor a venit din partea ministrului Energiei, Virgil Popescu.

El a precizat că va modifica Legea energiei printr-o ordonanţă de urgenţă, dacă acest lucru nu se va întâmpla. În final, furnizorii de ultimă instanţă s-au angajat benevol să factureze consumatorii casnici la cel mai bun preţ pe care îl au pentru ofertele fără abonament, anunţând acest lucru prin comunicate de presă, scrie Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/romanii-buni-de-plata-anre-este-ilegal-sa-obligam-furnizorii-sa-livreze-energie-la-cel-mai-mic-pret-ar-fi-o-noua-oug-114_797929.html

Bursele mondiale au atins maxime record joi iar dolarul a scăzut

 

Bursele mondiale au atins maxime record joi iar dolarul a scăzut, investitorii pariind pe pachetul de stimulare a economiei promis de noul președinte american Joe Biden, dar și pe sprijinul băncilor centrale globale pentru atenuarea daunelor economice produse de coronavirus, relatează Reuters.

Indicele bursier britanic FTSE și cel german DAX s-au majorat cu 0,2% până la 0,4% iar euro s-a majorat în condițiile în care prima reuniune a Băncii Centrale Europene din acest an nu a adus nicio modificare a politicilor sale de susținere.

Având în vedere că bursele asiatice au atins noi maxime peste noapte iar Wall Street se află pe o tendință de creștere, indicele global MSCI care acoperă aproape 50 de țări a adăugat 0,3% la sporul său de 76% de la prăbușirea din martie anul trecut.

Republicanii din Congresul SUA au declarat că sunt dispuși să colaboreze cu Biden la prioritatea maximă a administrației sale, un plan de stimulare fiscală în valoare de 1,9 trilioane de dolari.

Randamentele obligațiunilor abia au crescut, piețele concentrându-se acum asupra ședinței BCE, întrucât banca și-a menținut rata dobânzii cheie la -0,5%, așa cum era de așteptat, după ce și-a sporit programul de cumpărare de obligațiuni de 1,85 trilioane de euro cu 500 de miliarde de euro în decembrie.

Pe piețele valutare, dolarul a scăzut cu 0,15% față de yen, la 103,37, pe fondul așteptărilor unui impuls Biden și după ce Banca Japoniei a menținut politicile neschimbate.

Wall Street este setat să își continue avansul tehnologic.

Acțiunile Netflix au crescut cu aproape 17% miercuri, după ce a anunțat că nu ar mai fi nevoită să împrumute miliarde de dolari pentru a-și finanța producțiile.

Alphabet, compania care deține Google, a crescut cu 5,3% și, împreună cu Facebook, Apple, Amazon.com și Netflix, (așa-numitul grup FAANG) a adăugat 262 miliarde de dolari la capitalizarea de piață, la 6,15 trilioane de dolari.

Pe piețele de mărfuri, prețurile petrolului au scăzut după anunțul neașteptat de creștere a stocurilor de țiței din SUA, deși speranțele unei relansări economice au ținut sub control pierderile. Petrolul West Texas din SUA a scăzut cu 0,24% la 53,18 dolari pe baril, iar țițeiul Brent a scăzut cu 0,16% la 55,99 dolari pe baril.

Metalele industriale, cum ar fi cuprul, nichelul și minereul de fier, au crescut, în timp ce aurul spot era cu o nuanță idee mai mic, la 1,866 dolari pe uncie.

sursa:https://www.cotidianul.ro/maxime-record-pe-bursele-mondiale/

„Vom arăta românilor că există bani suficienţi”

 

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat luni că social-democraţii au finalizat varianta proprie  a proiectului de buget pe anul acesta şi o vor prezenta în următoarea perioadă.

„Am finalizat proiectul nostru de buget pe anul 2021, o să îl prezentăm în următoarea perioadă, este şi sustenabil. Va merge şi pe consum şi pe investiţii în mare parte. Vom arăta românilor că există bani suficienţi să mărim şi pensiile şi alocaţiile, cu o stopare masivă a furtului de bani publici, ceea ce se întâmplă de un an. Şi vom demonstra că nu este nevoie în plină criză economică să vindem societăţile româneşti, activele lor se ridică la aproximativ – să ştie toţi românii despre ce vorbim, de jaful care va urma – vorbim de aproximativ 10 miliarde de euro. Aici sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroportul Bucureşti, CEC. Vor să vândă acţiunile. Franţa, Germania, foarte multe state, mi se pare şi Polonia, Ungaria nu mai spun, au blocat vânzarea de acţiuni prin lege. Mai mult, Germania a dat posibilitatea guvernului de a cumpăra dacă este un brand naţional şi intră în faliment de a-l cumpăra statul”, a spus Ciolacu la TVR 1.

El a adăugat că premierul Florin Cîţu vrea să vândă aceste companii „pentru că am ajuns la o datorie publică de 47%”, iar PSD se va împotrivi.

„Aceste companii au profit de un miliard de euro iar premierul le vinde pentru că nu are bani”, a susţinut Ciolacu.

sursa:https://www.cotidianul.ro/bugetul-paralel-al-psd-finalizat-vom-arata-romanilor-ca-exista-bani-suficienti/

Proteste anunțate la Cotroceni

 

Nemulțumiți de răspunsurile din partea Guvernului la revendicările legate de drepturile angajaților, sindicaliștii de la FSNPPC/SNPPC au anunțat că demarează în această săptămână seria protestelor, în cadrul Caravanei Confederației Sindicale Naționale CARTEL ALFA.

„Caravana pleacă din Baia-Mare, cu opriri în municipii-capitale de județ, urmând a ajunge în București, unde vor fi organizate proteste la Cotroceni. Alte caravane, care vor pleca din țară, vor mai picheta, ca punct final: Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Guvernul României și Administrația Prezidențială.

Acțiunile noastre sindicale, coroborate cu cele al CNS Cartel Alfa, vor dura până la finalul lunii februarie, cu respectarea legislației specifice stării de alertă. În funcție de evoluția situației medico-sanitare, de legislația incidentă și de modul de soluționare a revendicărilor, din luna martie protestele ar putea fi înghețate sau ar putea fi extinse la dimensiuni de amploare, după caz”, se arată într-un comunicat transmis vineri presei .

„Caravana protestelor” pleacă vineri de la Baia-Mare, spre București.

Principalele revendicări, transmise oficial Guvernului: 

„1. abrogarea art. I din OUG 226/2020, prin care se anulează aplicarea etapizată a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (art. 38), de la 1 ianuarie 2021;

2. abrogarea art. VIII (7) din OUG 226 / 2020 care anulează indexarea pensiilor  militare de stat, cu rata inflației, de 3,8%, în cursul acestui an, prin derogare de la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;

3. majorarea, la plafonul permis de Legea 153/2017, de 25%, a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică – acordat în prezent, diferențiat, în cuantumuri reduse chiar până la nivelul de 5%, polițiștilor judiciariști, specialiștilor din structurile de investigații criminale, de combatere a criminalității organizate, de acțiuni și intervenții speciale, din centrele de arest-transfer, criminaliștilor etc.);

4. majorarea normei lunare de hrană acordate personalului MAI, dat fiind faptul că actuala valoare nu a fost actualizată cu indicii prețurilor de consum ai produselor alimentare, așa cum aceștia sunt stabiliți de Institutul Național de Statistică;

5. încadrarea în condiții de muncă mai avantajoase a personalului contractual din cadrul MAI, care este tratat neunitar și discriminatoriu din acest punct de vedere, conform actualelor reglementări;

6. acordarea unui supliment salarial pentru risc medical și angajaților din Ministerul Afacerilor Interne, aflați, încă din data de 16 martie 2020, în prima linie a combaterii și prevenirii efectelor pandemiei medicale, deoarece își expun zilnic sănătatea acestui pericol, prin prisma misiunilor efectuate și a contactului permanent cu diverse categorii de persoane, simptomatice sau asimptomatice (precizăm că avem peste 12.000 de colegi care au contactat noul coronavirus și alți 30 care au decedat în acest context).

INFORMAȚII DE BACKGROUND:

Ne raliem argumentelor invocate la nivelul CNS Cartel Alfa,

care au condus la decizia de declanșare a protestelor:

Politica de austeritate în domeniul salarizării:

– salariul minim garantat în plată crescut cu doar 41 lei net. În stabilirea acestei modificări arbitrare a salariului minim guvernul a negat propria formulă de calcul, de asemenea ignorând legislația în vigoare;

Inghețarea unor drepturi salariale, deși piața muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a UE[1], iar în ceea ce privește cosul brut al orei de muncă este la 35% din media UE[2];

– Înghetarea creșterii pensiilor și lipsa justitiei sociale în sistemul de pensii;

Blocarea modificarii actualei legi a dialogului social, L62/2011

–  Deși proiectul de modificare a Legii 62, elaborat cu consultarea partenerilor sociali în ultimii cinci ani se află în faza de raport final, adoptarea ei trenează și nu este asumată de actuala coaliție de guvernare.

– Lipsa posibilitatii efective de negociere a contractelor colective de muncă sectoriale sau la nivel național. Blocarea negocierii la nivel de sector în ultimii 10 ani a condus la aplatizarea grilei salariale și alinierea salariilor la nivelul salariului minim sau puțin peste, un nivel care nu permite lucrătorilor un trai demn din munca lor. În distribuția salariilor din România regăsim 1,6 mil lucrători cu normă întreagă la nivelul salariului minim, însă ceea ce este și mai îngrijorător, jumătate din totalul lucrătorilor au salarii sub 2700 lei brut, valoarea care depăște cu foarte puțin salariul minim). Negocierea colectivă, prin contractele colective de muncă, este singurul instrument care poate conduce la o așezare echitabilă a salariilor în funcție de calificări, experiență și alte criterii, iar acest instrument este inutilizabil din cauza piedicilor legislative din Legea 62/2011.

Politica fiscală care dezavantajează lucrătorul (43,5% taxe sociale și impozit, față de de 2,45% angajator (pe bază de obligații internaționale), distribuirea inechitabilă a creșterii economice: 52% către capital și cca 38% către lucrători, cu mult mai jos decât media UE, de 47,8% către lucrători.

 Lipsa respectului față de legislația în vigoare a guvernului și partidelor politice parlamentare din coaliție, ex.:

– nerespectarea prevederilor legii cosului minim de trai decent (în declarații și program de guvernare) în stabilirea salariului minim garantat în plată, cât și a prevederilor salariului minim european;

– blocarea în Parlament a OUG 79/2017 (transfer taxe de la angajator către lucrător), drept care numeroși angajatori în continuare nu fac modificarea creșterilor salariilor brute.

De ce protestăm? Mesaj sintetizat al  CNS CARTEL ALFA:

Salariul minim garantat în plată a crescut, în România, cu doar 41 lei net. În stabilirea acestei modificări arbitrare a salariului minim, Guvernul a negat propria formulă de calcul, de asemenea ignorând legislația în vigoare. Au fost înghețate drepturi salariale, deși piața muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a UE, iar în ceea ce privește costul brut al orei de muncă, este la 35% din media UE. A fost înghețată creșterea pensiilor și a fost blocată modificarea actualei legi a dialogului social, L62/2011.

Este clar că nu se dorește majorarea, cu adevărat, a salariului minim, deși, culmea, s-ar aduce bani la buget prin impozitarea acestora. Iar salariul minim se regăsește, cel mai mult, în mediul privat. Guvernul a spus că nu suportă firmele private o creștere a salariului minim, dar creșterea la energie electrică o suportă fără probleme.

Facem pichetări pentru că nu putem face manifestări, legea privind instituirea stării de alertă permițând doar maxim 100 de persoane la protest. Așteptăm să vină luna martie ca să intrăm în normalitate, pentru că se va termina starea de alertă. Din punct de vedere tehnic, va fi o revoltă generală din partea operatorilor economici dacă mai încearcă să prelungească restricțiile. Au intrat acum în etapa a doua a vaccinării și până în martie ar trebui să se termine și etapa a treia. Ar trebui să ajungă la un procent de imunizare de 35-40% în etapa a doua și restul, în etapa 3 și atunci ar trebui să ridice restricțiile, cel puțin parțial”.

SNPPC este Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.

          sursa:https://www.cotidianul.ro/breaking-news-proteste-anuntate-la-cotroceni/

„Uite așa deschizi Cutia Pandorei”

 

„Nu poți cu o mână să ingheti salarii si sporuri si cu cealalta sa dai sporuri si stimuli pentru vaccinare”, consideră economistul Adrian Câciu, referindu-se la deciziile Guvernului.

În opinia sa, „uite așa deschizi Cutia Pandorei pentru că motivul că nu sunt bani la buget nu mai subzistă iar, pe de alta parte, creezi inechități și discriminare între diversele categorii de bugetari, făcându-i pe unii mai speciali decât alții”.

„Și uite așa, protestele sunt, în mod evident, legitime”, conchide Câciu pe pagina sa de Facebook.

sursa:https://www.cotidianul.ro/uite-asa-deschizi-cutia-pandorei/

Cîțu, acuzat : „Cel mai mare jaf din istoria modernă a țării!”

 

Președintele PSD Marcel Ciolacu acuză că premierul Florin Cîţu vrea să vândă ”pe nimic” cele mai puternice şi mai rentabile companii de stat, iar social-democraţii se vor opune acestei încercări „cu toate forţele”.  Potrivit lui Ciolacu, e „cel mai mare jaf din istoria modernă a țării”.

„Nu le-a ajuns cât au furat în pandemie! După împrumuturile uriașe de 30 de miliarde de euro, făcute anul trecut, Cîțu pune acum la cale cel mai mare jaf din istoria modernă a țării!

Vrea să vândă – PE NIMIC! – cele mai puternice și mai rentabile companii de stat! Tot ce a rămas mai valoros în patrimoniul statului român, companii cu profituri de miliarde de lei!

Au încercat să facă asta și anul trecut! Nu le-a mers! Și acum ne vom opune, cu toate forțele! Proiectul lui Cîțu, de abrogare a Legii inițiate de #PSD și votate anul trecut, prin care timp de doi ani au fost suspendate orice tranzacții cu activele statului, nu trebuie să treacă!

România trebuie să acționeze la fel ca celelalte state #europene – Germania, Franța, Polonia, Ungaria, țări care își protejează companiile strategice în această perioadă de criză provocată de pandemie! ”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.

Premierul Florin Cîţu a anunţat, joi, că Legea privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale va fi abrogată, oferind propria interpretare.

„Vom abroga acea lege, cu totul. (…) Aici nu este vorba de înstrăinare a acţiunilor, e vorba de a atrage capital în România. Asta facem, capitalizăm aceste companii. Nu avem resursele la buget să capitalizăm toate aceste companii, la nevoile pe care le au aceste companii pentru investiţii şi pentru a se dezvolta. Şi atunci, bineînţeles, că o parte din acţiuni sau din proprietatea acestor companii este transferată, în schimbul acestui capital, altor acţionari. Se întâmplă peste tot în lume. Şi, mai mult de atât, ceea ce am observat şi în România, dar şi în alte ţări, acolo unde am avut astfel de injecţii de capital şi au venit după aceea cu un management performant, cu o guvernanţă corporativă, (…) acele companii au fost salvate, au mers mai departe, au angajat oameni, au fost profitabile, au plătit taxe la buget. Asta este reţeta pe care vrem să mergem”, a explicat Cîţu, într-un interviu la Radio Guerrilla.

El a adăugat că România vrea să dea un semnal că are o economie modernă, care ştie să lucreze cu instrumentele pieţei de capital.

„Ceea ce facem noi prin abrogarea legii nu înseamnă neapărat că mâine vom începe să vindem. Nu, este un semnal pe care-l dăm pieţei de capital, investitorilor străini că în România proprietatea privată este sfântă, în primul rând, şi, în al doilea rând, că nu suntem o ţară care nu doreşte să vină investitori. Deci, suntem o economie deschisă, o economie modernă, care ştie să lucreze cu instrumentele pieţei de capital”, a declarat prim-ministrul.

Potrivit acestuia, vânzarea Petrom, privită „generic”, a fost „un lucru bun”. „Dacă mă uit astăzi, sunt multe elemente acolo ale privatizării, dar, generic, aşa a fost un lucru bun”, a spus Florin Cîţu, întrebat despre vânzarea acestei companii.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cel-mai-mare-jaf-din-istoria-moderna-a-tarii/

Florin Cîţu : ”o creștere de 3% la salarii în acest an”

 

Guvernul a aprobat, miercuri, actul normativ prin care se stabileşte salariul minim brut pe ţară pentru 2021 la 2.300 de lei lunar, a anunţat premierul Florin Cîţu. Adică o creștere de doar 3% în acest an.

„Am aprobat actul normativ prin care se stabileşte salariul minim pentru 2021, ştiaţi deja, la 2.300 de lei. Ştiu că au fost discuţii în spaţiul public dacă poate să fie aplicat de la 1 ianuarie. Bineînţeles că poate să fie aplicat de la 1 ianuarie, pentru că în februarie se plătesc salariile pentru luna ianuarie. Deci, este destul timp şi, astfel, salariul minim va creşte în 2021 cu 3%, aşa cum am anunţat, peste rata inflaţiei în 2020 şi peste estimarea de rată de inflaţie în 2021, deci păstrând puterea de cumpărare a românilor”, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria.

sursa:https://www.cotidianul.ro/o-crestere-ca-vai-de-ea/

Ciolacu : „Îl avertizez pe Iohannis”

 

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, îi solicită președintelui Klaus Iohannis să ceară „imperativ” ca Guvernul să nu vândă pe nimic companiile românești: „Să nu fie părtaș la acest furt”.

„Iohannis trebuie să facă un singur lucru la șueta anticonstituțională cu miniștrii de la Cotroceni: să ceară imperativ ca acest Guvern să nu vândă pe nimic companiile românești!

Timp de un an am nu am permis ca acest Guvern de dreapta care a dus România în faliment să vândă tot din casă! Ne-am bătut cu ei în Parlament și am reușit să stopăm vânzarea activelor celor mai profitabile companii de stat: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, CEC și Aeroporturi București.

Acum însă, pentru că știe că în curând nu-l va mai împrumuta nimeni, Cîțu vrea să dea un nou asalt asupra avuției naționale și să treacă peste legea PSD care îl bloca să vândă activele în plină criză sanitară și economică.

10 miliarde de euro și aproape 18.000 de salariați. Aceasta este miza lui Cîțu!

Îl avertizez pe Iohannis să nu fie părtaș la acest furt! Și să ia aminte că nici acum nu-i vom lăsa!”, a scris Ciolacu vineri pe pagina sa de Facebook.

Klaus Iohannis s-a întâlnit joi cu premierul Florin Cîțu și miniștrii USR PLUS, iar vineri are o întrevedere cu miniștri PNL.

Nota mea:

Domnule Ciolacu, înainte de alegerile parlamentare erați contra ca PNL-Iohannis să vândă companiile românești. Acum, după ce v-ați văzut sacii în căruță, îl ”sfătuiți” pe Iohannis doar  ”să nu vândă pe nimic companiile românești.” 

D-aia n-are ursul coadă, D-le Ciolacu !

sursa:https://www.cotidianul.ro/ciolacu-striga-furt-il-avertizez-pe-iohannis/

„Guvernul meu” face ce știe mai bine

 

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna ianuarie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,5 miliarde de lei, din care 400 milioane printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 4,1 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, transmiteAgerpres.

La acestea se poate adăuga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma, uşor sub cea din decembrie 2020 (4,985 miliarde lei), va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, MFP a programat în data de 7 ianuarie o emisiune de certificate cu discont de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 10 ianuarie 2022.

De asemenea, pe parcursul lunii vor avea loc şapte emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (615 milioane de lei în total).

Emisiunile vor fi de 700 de milioane de lei (două emisiuni), 600 milioane de lei (două emisiuni) şi 500 milioane de lei (trei emisiuni).

sursa:https://www.cotidianul.ro/guvernul-meu-face-ce-stie-mai-bine/

Calcule pentru creşterea salariului minim

 

Guvernul vrea să crească salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2021 cu 70 de lei. Astfel, conform unui comunicat al Guvernului, salariul minim brut ar urma să crească de la 2230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar.

Potrivit Executivului, premierul Florin Cîţu și ministrul Muncii, Raluca Turcan, au avut luni consultări cu reprezentanții Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social pe tema creșterii salariului minim brut pe țară garantat în plată, pentru anul 2021.

„La nivelul Guvernului vom decide creșterea salariul minim pe economie pentru anul viitor cu un procent care va ține cont de argumentele reprezentanților sindicatelor, ai patronatelor, precum și de contextul economic și social. Ne dorim să asigurăm o viață mai bună pentru români, având însă grijă să păstrăm locurile de muncă și să protejăm inițiativa antreprenorială”, a declarat premierul Florin Cîțu.

În cadrul discuției, ministrul Muncii a prezentat trei scenarii referitoare la evoluția acestui indicator în 2021.

„Guvernul are în vedere creșterea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2021 cu un nivel care să depășească rata inflației, respectiv cu 70 de lei brut, de la 2230 de lei la 2.300 de lei brut/lunar. Acest nivel a fost stabilit în contextul în care reprezentanții sindicatelor au solicitat creșterea salariului minim pe economie la 2.400 de lei/lunar, iar cei ai patronatelor au solicitat înghețarea salariului minim pe economie la nivelul actual, cel puțin pentru primele luni ale anului viitor, argumentând situațiile dificile cu care se confruntă anumite sectoare economice”, au transmis reprezentanții Guvernului.

Hotărârea privind stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată va fi adoptată în ședința Guvernului din 30 decembrie 2020.

Totodată, premierul, ministrul Muncii și reprezentanții partenerilor sociali au agreat încheierea, în prima jumătate a anului viitor, a unui Acord prin care să fie stabilit un mecanism de creștere a salariului minim brut pe economie pentru următorii patru ani.

sursa:https://www.cotidianul.ro/guvernul-face-calcule-pentru-cresterea-salariului-minim/