Carmen Avram, despre PNRR : ”Nu l-a văzut nimeni ! Mi-a sărit în ochi declarația Ursulei von der Leyen

 

Europarlamentarul Carmen Avram a comentat, în exclusivitate pentru DC News, modul în care s-a văzut de la Bruxelles vizita Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la București, acolo unde a ținut o conferință de presă alături de premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis.

Luni, 27 septembrie 2021, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a aflat în vizită la București pentru a aproba Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta a participat la o conferință de presă alături de președintele Klaus Iohannis și de premierul Florin Cîțu.

„Acest Plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui Plan“, a precizat președintele Klaus Iohannis în conferința de presă.

Carmen Avram, reacție de la Bruxelles

Europarlamentarul Carmen Avram a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre transparența acestui Plan și despre domeniile deosebit de importante care au fost tratate cu lejeritate de către cei care l-au conceput:

„Planul Național de redresare și Reziliență nu l-a văzut nimeni. Eu nu l-am văzut. Înțeleg că e în continuare secretizat și nu poți spune dacă e un PNRR bun, un PNRR rău. Nu știi cine l-a făcut, cu cine a lucrat, cine sunt „specialiștii“ care au redactat documentul acesta, care trebuia făcut în colaborare cu reprezentanți din tot spectrul românesc, indiferent de domeniu. În PNRR trebuiau implicați oameni din agricultură, dar aceștia au lipsit cu desăvârșire. Noi ne-am asumat și am dat mai departe un document despre care românii nu știu absolut nimic, deși e un document făcut pentru români. Că nu construim pentru domnul Ghinea sau pentru domnul Cîțu.

Proiectul mai are o lună până la aprobare. În primul rând, în perioada următoare trebuie să treacă de consiliul Ministerului de Finanțe care trebuie să se uite pe el și abia ulterior va fi aprobat definitiv.“, a precizat europarlamentarul Carmen Avram.

Agricultura, în impas

„Mi-a sărit în ochi declarația președintei Comisiei Europene referitoare la irigații. Ea confirmă tot ce am suspectat noi pe traseu, anume faptul că acești oameni au fost de-a dreptul incapabili să treacă irigațiile în PNRR. Asta dacă nu a fost un plan premeditat. Președinta Ursula von der Leyen a spus clar noi am cerut dovezi că aceste irigații, pentru care s-au cerut 2 miliarde de euro, nu vor afecta mediul, iar autoritățile române nu au fost în stare să ne dea aceste dovezi.

Or, când scrii un document în care știi exact ce ai de scris, pentru că există niște coordonate, niște date de la Comisia Europeană în care ni se spune că trebuie oferite explicații, cu atât mai mult acum când se pune accent pe protejarea mediului, pe lupta împotriva schimbărilor climatice, iar tu nu ești în stare să dai un consum de apă și să explici cum vei proteja sursele de apă și cum vei proteja pământul, ori e incompetență, ori e un plan bine pus la punct pentru ca agricultura să moară. De când e domnul Oros la Ministerul Agriculturii vedem că moare agricultura.

În rest, domnii aceștia își fac campanie electorală în continuare, nu știm exact pentru ce, însă se împăunează cu un document pe care l-au depus printre ultimii din Uniunea Europeană“, a mai spus europarlamentarul român.

PNRR-ul României, în primele 5 cele mai finanțate, potrivit lui Florin Cîțu

„Banii nu se dau pe merite, ci se dau pe populație și pe cât a fost afectată țara respectivă. Să te lauzi că ești printre cel mai bine finanțate în condițiile în care înțelegi că această finanțare vine pentru că ai o populație numeroasă și că țara ta a fost afectată grav de COVID-19, mi se pare inadecvat.

Noi suntem finanțați mai mult pentru că avem o populație mai mare decât alte state din UE (Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria). Doar Italia, în afară de noi, a cerut împrumuturile care îi sunt alocate pentru că se zbate într-o criză cumplită.

Diferența dintre noi și Italia e că în vârful guvernului italian este un om care e o somitate internațională și care știe ce să facă și să rezolve situațiile. Noi îl avem pe acest băiat despre care știm foarte puține lucruri și acelea nu foarte bune. Toate celelalte state, 25 la număr, nu au luat împrumuturi, cu excepția câtorva țări care au luat până la 2-3 miliarde. Noi luăm 16, mai mult decât Polonia, mai mult decât Germania, care din câte știu eu are 0 împrumuturi, iar în aceste condiții, luând împrumuturi de 16 miliarde, da, suntem foarte bine finanțați. Banii aceștia îi vom da înapoi, pe lângă cele 55 de miliarde pe care le-a luat domnul Cîțu până acum“, a conchis Carmen Avram.

Ţintele şi jaloanele PNRR

 

Comisia Europeană a adoptat luni o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, prin care se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Banii nu sunt acordaţi pur şi simplu, sunt enorm de multe condiţionări pentru România.

PNRR aduce României, direct şi prin împrumuturi, 29 de miliarde de lei. România are însă un istoric extrem de prost în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, iar orice pas greşit pe porice palier poate bloca toate fondurile din PNRR.

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care a gestionat elaborarea PNRR, a anunțat încă o dată că nu se va întoarce în guvern decât dacă USR PLUS revine la guvernare, deşi Florin Cîţu i-a oferit acest post. El a mai anunțat că PNRR-ul României a primit din partea Comisiei Europene calificativul maxim, la fel ca Franța și Germania.

Într-o postare pe Facebook, Ghinea a mai spus că România are de atins 507 jaloane și ținte din PNRR legate de reformele asumate și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane.

El a anunțat că 21 astfel de jaloane trebuie atinse până la finalul acestui an. Printre ele – semnarea acordurilor cu BEI, FEI și BERD pentru cele 1,3 miliarde euro care să vină ca injecție rapidă în economie prin instrumente financiare, sistemul informatic al MIPE dedicat PNRR și legiferarea întregului mecanism financiar.

Fostul ministru a mai spus că va înființa un think-tank care să monitorizeze și să asiste implementarea PNRR. ”Vom lucra cu fapte și informații, fără patimă politică. Vom urmări jaloanele din PNRR și vom veni cu propuneri despre cum ar trebui să arate viitoarea lege ca să respecte textul negociat cu Comisia. Vom fi aici să depunem mărturii dacă vom fi întrebați și să strigăm dacă nu vom fi întrebați, dar vedem că lucrurile nu se mișcă. Va fi o organizație politică ? Doar prin persoana mea. Care am încercat și voi continua să nu politizez PNRR-ul. Am început să contactez mediul de afaceri, experți, oameni care au lucrat la PNRR și nu mai sunt acolo pentru a organiza acest network de suport”, a scris Ghinea pe Facebook.

Principalele ținte ale PNRR, prezentate de Ghinea:

Apă și canalizare:

1600 km rețele de apă construite – în localități cu peste 2000 locuitori

2500 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori; 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitor

88.400 gospodării conectate prin programul național `Prima conectare la apă și canalizare`

Păduri:

Programul Național de împădurire: 56.700 de hectare noi de pădure plantate

3 150 000 m2 noi suprafețe de păduri urbane create

Deșeuri: 13.700 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Transport:

420 de kilometri de autostradă nou construiți

45% din punctele negre eliminate, acolo unde sunt cele mai multe accidente rutiere (de la aplicarea unui nou sistem de taxare, pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;

2 851 km cale ferată construiți/modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat; 110 km de cale ferată electrificată

12.7 km de rețea nouă de metrou (București și Cluj): 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj

Valul Renovării:

Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca 4,3 milioane metri pătrați de blocuri de locuințe (circa 1.000 – 1500 blocuri) și respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri).

Energie:

Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară)

Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030.

Instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice.

Transformare digitală:

8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronică

Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de facilități de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală

REFORMA ANAF. Rezultate așteptate:

60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online. În prezent, doar 45% din aceste servicii sunt disponibile online.

Ponderea veniturilor colectate raportat la PIB crește cu cel puțin 2.5 puncte procentuale;

Reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 comparativ cu valoarea medie din 2019 și 2020 combinate

600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF

500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV

Reforma pensiilor. Rezultate așteptate:

Intrarea în vigoare a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii

Reforma legislației pentru pensii pentru a face sustenabilă și mai echitabilă; reforma pensiilor speciale.

Mediul de afaceri și cercetare:

5400 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor

280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa

Microelectronică – finanțare, 500 milioane euro – Participarea a cel puțin 3 entități românești la consorții internaționale

Fondul local. Rezultate așteptate:

4.418 locuințe pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile

1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație

Vor fi achiziționate și recepționate până în Trim. II, 2026, – 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament (200 buc. – autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. – autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. – tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc – microbuze electrice/hidrogen).

13.200 puncte de încărcare funcționale, pentru vehicule electrice. Mai sunt prevăzute alte puncte de încărcare pe componenta Valul renovării și pe Transport; în total, în 2026, vor fi 20.000 la nivel național.

Turism:

12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate

Finanțarea, pentru prima oară în România, de muzee și memoriale ale opresiunii: Muzeul Holocaustului și muzee ale opresiunii comuniste.

3.000 de km de trasee velo naționale

40 de IMM active în domeniul producției și distribuției de filme finanțate pentru a dezvolta conținut digital

Sănătate:

200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.

3.000 cabinete ale medicilor de familie sau asociații de cabinete echipate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și zone mai puțin dezvoltate.

300 comunități slab deservite, inclusiv comunitatea romă, vor avea acces la asistență medicală comunitară

25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)

25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă

30 facilități nou construite/renovate și dotate care furnizează asistență medicală ambulatorie

Social:

Rețea de centre de zi: 150 de servicii comunitare pentru copiii în situații de risc: (menținerea a 4.500 de copii în familie)

150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități (1.600 de persoane cu dizabilități, pe an)

Introducerea Venitului Minim de Incluziune:

adoptarea modificărilor legislative necesare; Beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF). 56.700 –beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus față de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocatie de sustinere a familiei.

Tichete de muncă: Cel puțin 30 000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60 000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.

50 servicii comunitare modernizate pentru persoane cu dizabilități.

55 noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități.

Reforma administrației:

Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023

Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public

Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor

Educație:

110 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (în localitățile izolate, dezavantajate)

2500 de școli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere). Creșterea cu cel puțin 60% a numărului de studenți înscriși in ruta completa de invatamant dual.

Cel puțin 5.200 de școli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT

Cel puțin 3.600 de școli dotate cu infrastructură și echipamente tehnologice noi

3 consorții școlare rurale create pentru a consolida mediul educațional rural.

TOTUL ARATĂ BINE PE HÂRTIE !

ÎNTREB, NU DAU CU PARUL : Cine va plăti aceste datorii care vor împovăra și mai tare populația țării. Unde se vor depozita energiile eoliană și solară, precum și alte energii regenerabile. După câte știu, iarna nu va fi mare scofală de soare, iar vântul va bate când va vrea el, ploaia la fel. SAU AVEȚI ÎN PLAN și MANIPULAREA VREMII, așa cum ați făcut-o și până acum ?