Superspion român, care a bântuit Alianța NATO timp de 11 ani

Mihai Caraman

Super spionul român, Mihai Caraman, s-a născut la data de 11 noiembrie 1928, în comuna Oancea, județul Galați, din România.  

A fost ofițer în cadrul Direcției de Informații Externe a Securității Statului.

În perioada anilor 1958-1968, în calitate de șef, al rezidenței de spionaj din Paris,  a organizat și a condus așa numita Rețea Caraman, care a reușit să sustragă și să aducă în țară, unele documente, din Cartierul General al NATO, provocând daune grele Alianței Nord Atlantice.  

Asupra lui Mihai Caraman a planat bănuiala că, ar fi lucrat și pentru KGB, deoarece a fost singurul ofițer al Securității decorat de KGB, pentru rezultate excepționale împotriva NATO.

Minciuna și arta de a minți, sunt trăsături  esențiale,  pentru cineva care lucrează în lumea serviciilor secrete. Ofițerii de spionaj, trebuie să fie foarte buni la acest aspect, dar trebuie să fie capabili să identifice  și când altcineva, este la fel de bun.  Pregătirea în această direcție, începe din ziua întâi.  Prietenii și familia, sunt printre primii care sunt mințiți, cu zâmbetul pe buze sau printre lacrimi amare, în funcție de situație.

Nu degeaba se spune că, cel mai bun Oscar pentru actorie, ar trebui dat unui spion. 

Pentru a minți cât mai bine, este necesar să fii cât mai creativ.  Ofițerii inventează povești elaborate, pentru a le fi de folos  în tot felul de situații.  

Antrenamentele cu armele de foc, nu sunt chiar cea mai frumoasă amintire pentru un agent. Cine trebuie să folosească o armă de foc,  o va face  pentru că, un anumit aspect din misiunea sa, nu a decurs conform planului.  

Un bun agent secret, trebuie să aibă cunoștințe solide de psihologie, de limbi străine, de drept, de geografie, de observație și de tehnologie fotografică, și de încă multe alte cunoștințe.  Este posibil ca Mihai Caraman, să fi avut o pregătire temeinică, altfel n-ar fi reușit să bântuie alianța NATO, timp de 11 ani.

Rețeaua de spioni, organizată de Mihai Caraman, a fost stafia care a bântuit prin NATO,  timp  de 11 ani  și a sustras zeci de informații ultrasecrete.  

A fost cea mai mare lovitură, dată Organizației Nord-Atlantice  și a rămas, una dintre cele mai cunoscute și mai enigmatice misiuni de spionaj, în care a fost implicată România.

Cei treisprezece români, ai rețelei Caraman, reușiseră o penetrare fără precedent, care expunea complet NATO.  

  Charles de Gaulle și Mihai Caraman

Au reușit să afle totul, de la detalii strategico-militare, la chestiuni economice, și chiar la aspecte domestice, cum ar fi localizarea buncărului, în care trebuia adăpostit Parlamentul federal, în caz de conflict nuclear.   

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord începuse  să se clatine.   

Sediul NATO de la Paris

Primul semnal de alarmă, că Alianța Nord-Atlantică este șubrezită,  a venit în anul 1966.   Pe 9 martie 1966,  Franța și-a anunțat celelalte 14 țări aliate  NATO, printr-un memorandum, că dorește să se retragă, din comandamentele militare ale alianței.   Așadar, a cerut Cartierului General al NATO, ca unitățile  Aliaților să părăsească teritoriul țării.  Era vorba, despre 14 baze americane, 40 de depozite și 26.000 de soldați americani.  

Sediul NATO din Europa, era la Paris, iar guvernul francez,  a cerut ca și  acesta să fie mutat.  

Retragerea Franței  din Alianța  Nord-Atlantică era o dorință  a președintelui, de la acea vreme, Charles de Gaulle,  care urcase pe scaunul prezidențial,  în anul 1958,  când a fondat cea de-a  Cincea Republică.  Ideea lui  Charles de Gaulle,  era ca Franța,  să își dezvolte singură, programul de apărare militară, să preia sub comandă națională  forțele  integrate, de pe teritoriul Germaniei, precum și ca ieșirea din structurile militare ale NATO, să nu presupună o părăsire a alianței.

 Charles de Gaulle

Cu constituţia sa atletică, Mihai Caraman ar fi putut, de exemplu, să fie o glorie a stadioanelor.  Regizorii în căutare de talente native,  n-ar fi rămas insensibili la prestanţa lui.  Acest bărbat, incontestabil fermecător, cu păr aspru, sprâncene bine conturate, gură senzuală şi o privire insistentă, care atrăgea atenţia, avea mare succes la femei. În aparenţă, degajat până la nonşalanţă, avea o cultură solidă, pe care o etala cu plăcere.  

Mihai Caraman

Oficial, Mihai Caraman, era cunoscut ca prim-secretar şi consilier comercial, al Ambasadei României de la Paris.  Însă, în buzunarul interior al paltonului de diplomat, Caraman ascundea cartea de muncă, de la Direcţia de Informaţii Externe a Departamentul Securităţii Statului, Secţia  Franţa-Benelux-Italia.  Era chiar coordonatorul spionajului românesc în Franţa,  şi avea toate calităţile pentru acest serviciu.  

În decembrie 1958,  a coborât din avion,  pe aeroportul Bourget şi s-a instalat comod, în casa de pe strada Expoziţiei numărul 7.  Misiunea sa secretă era clară, însă de unde venea comanda, a rămas supus dezbaterilor.  Cei mai mulţi dintre cercetători,  afirmă că Mihai Caraman era exclusiv o unealtă a KGB.  Sunt aduse argumente greu de combătut, legăturile cu serviciile de informaţii sovietice, s-ar fi putut lega, în perioada stagiului de pregătire de la Moscova,  şi superiorul său ierarhic din direcția de informați externe,  era Mihai Gavriliuc, un acoperit al KGB  în Securitate, conform istoricului Marius Oprea, iar finanţarea venea tot de la Moscova.  Numai schimbul de informaţii,  s-ar fi făcut prin intermediul Bucureştiului.  

Pionii lui Caraman, Mihail Simula şi Ion Păduraru, Secretari 2  UNESCO, Mihail Georgescu, Eugen Vişan, Constantin Mirea şi Gheorghe Ionescu, Secretari 2 la  Ambasada României în Franţa, Pavel Cismaru, Secretar unu la  Ambasada României, Mihai Ilie, primconsilier la Ambasada României.  Aceştia erau o parte dintre cei 12  agenţi,  de care dispunea Mihai Caraman la Paris,  şi alături de care trebuia să penetreze Organizaţia Atlanticului de Nord, dar şi alte instituţii, precum ministerele franceze de Externe şi de Finanţe,  Poliţia,  Banca Mondială,  Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.

La sfârşitul lunii august, în 1969, era ultimul dintre spionii români detaşaţi în Franţa, care lua avionul înapoi spre casă.  

Chiar dacă  sfârşitul misiunii fusese unul dramatic,  Mihai Caraman a fost singurul ofiţer român de securitate,  medaliat de KGB, pentru rezultate excepţionale.  

În România, a fost înaintat în grad, în 1973, fiind numit şi adjunct de şef de brigadă,  la unitatea specială şi apoi şef al brigăzii, din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii  Externe.  

În 1979, odată cu fuga lui Pacepa, a fost trecut în rezervă, cu drept de pensie.

După câţiva ani de marginalizare, Mihai Caraman a revenit în atenţia publicului,  abia în ianuarie 1990, când guvernul postdecembrist al lui Petre Roman l-a numit, iniţial, adjunct al ministrului Apărării,  apoi director la Serviciului de Informaţii Externe.

În anul 1992, a fost programată vizita în România,  a Secretarului General al NATO,   Manfred Wörner, care a solicitat demiterea lui Mihai Caraman, ca semn de respect faţă de relaţiile România-NATO,  care erau abia la început de drum.  

La 22 aprilie 1992,  președintele de atunci, Ion Iliescu,  a fost de acord cu demiterea, dar a aprobat totuși,  pensionarea  lui Mihai Caraman, avansându-l  la gradul de general-colonel.

În luna iunie 2019, cu prilejul lansării,  la Fundația Titulescu,  a cărții  cu titlul, ”Mihai Caraman, un spion român în războiul rece”, și-a făcut apariția în public,  și chiar a ținut un discurs,  generalul Mihai Caraman, o legendă vie a spionajului românesc din toate timpurile, dar și un mare patriot. 

 Mihai Caraman, 2019

Astăzi, din păcate, nu se mai poate vorbi despre astfel de oameni, România se află sub presiunea nefastă a unui grup care apără interese străine de țară și de poporul român.

sursa: https://adevarul.ro/cultura/istorie/mihai-caraman-superspionul-roman-areusit-afle-secretele-cosmice-nato-1_5b9a9b78df52022f756841b1/index.html?fbclid=IwAR24x7qmVYiImto7ek_Q1g6U6WHZjsP3SJU46xgtFbiwIolwaT7rdOGJ0nQ

 

SĂ NE BUCURĂM DE VIAȚĂ !

O FRUMOASĂ DANTELĂRIE ÎNTR-O COAJĂ DE OU ...

PAȘTE FERICIT, CU SĂNĂTATE și LINIȘTE ÎN SUFLETE !

 Cu lumânări aprinse şi sufletul curat, să spunem împreună HRISTOS A ÎNVIAT  !

SÂMBĂTA MARE A PAȘTELUI ORTODOX

Sâmbăta Mare este ultima zi a postului Paștelui, fiind declarată zi de odihnă.

Sâmbăta Mare este, de asemenea,  ziua în care se prăznuiește îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos, precum și pogorârea Lui în iad, salvând neamul omenesc și scoțându-l din stricăciune.

În această zi sfântă, dimineața, copiii și adulții merg, potrivit tradiției, îmbrăcați în haine noi, la biserică pentru a se spovedi și, unii dintre ei, pentru a se împărtăși.

Seara, în toate bisericile ortodoxe,  se oficiază slujba de Înviere. La slujba de Înviere credincioșii participă în număr foarte mare. Fiecare gospodină aduce cu ea un coș plin cu bucate ce urmează a fi sfințite, pe care la sfârșitul slujbei, le va împărți oamenilor săraci și bătrânilor lipsiți de putere.

La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “Veniți să luați Lumină !”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.

Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului.

Totodată, tradiţia ne mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemena, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău.

Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz, grindină, furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.

Urarea  tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este  “Hristos a Înviat”,  la care se răspunde cu  “Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului.  Urările sunt valabile şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.

Noaptea de Înviere, poartă, ca de altfel multe sărbători creştine, o serie de superstiţii, dintre care mai cunoscute sunt următoarele:

În noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului, şi acum este moment prielnic pentru vrăji şi farmece;

Cine se va naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii;

Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor;

Nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară;

Se crede că în cele trei zile de Paşte ard, în cer, nevăzute, trei candele mari.

sursa: https://www.traditii-superstitii.ro/obiceiuri-in-sambata-mare/

”TRIDUUM SACRUM” - VINEREA MARE SAU VINEREA NEAGRĂ, ZIUA ÎN CARE A FOST RĂSTIGNIT ISUS HRISTOS

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare. 

Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă. 

Se numește Vinerea Paștilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paștelui, Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos, Vinerea Seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti post negru. 

Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite „Triduum Sacrum” din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. 

După credința creștină, în această zi a avut loc moartea lui Isus, care a fost răstignit și a murit pe cruce, pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Unii creștini țin în această zi un post sever, numit și post negru.

În bisericile creștin ortodoxe, în Sfânta și Marea Vineri, după ce se citesc Paremiile, Apostolul și Evanghelia, urmează momentul scoaterii Sfântului Epitaf (obiect de cult dreptunghiular, confecționat din in sau mătase, pe care este pictată sau brodată scena punerii Domnului în mormânt), „simbol al coborârii de pe Cruce a trupului Domnului şi a pregătirii lui pentru înmormântare”, după cum arată părintele Ene Braniște.

Triodul nu spune nimic despre scoaterea Sfântului Epitaf, dar ritualul acesta este descris mai pe larg într-un capitol deosebit din Liturghier, intitulat „Învăţătură pentru scoaterea Sfântului Aer”.

Epitaful este așezat în mijlocul bisericii pe o masă mai înaltă, iar credincioșii vin şi se închină, ca și cum s-ar afla în fața mormântului lui Hristos. În continuare, aceștia sărută Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, așezate pe Sfântul Epitaf, după care trec pe sub masă și se închină Sfintei Cruci, adusă sub policandrul din fața catapetesmei cu o seară înainte, la Denia celor 12 Evanghelii. Acest fapt are o semnificație profundă: până la Înviere, trebuie să asistăm cu toții și la Pătimirile, moartea și îngroparea Mântuitorului.

În multe zone din România, credincioșii trec pe sub masă o dată, rememorând Jertfa unică a lui Hristos, iar alții trec de trei ori, în amintirea celor trei zile în care trupul Mântuitorului a șezut în mormânt.

La finalul slujbei Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Altar și va rămâne aici până la Vecernia Praznicului Înălţării Domnului, după care este ridicat şi așezat în locul unde se păstrează în restul anului. (sursa: doxologia.ro)

Superstiţii în Vinerea Mare (Vinerea Patimilor):

În zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, pentru ca gângăniile și lighioanele să nu se apropie de ea;

Dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și mănos, iar în cazul în care nu plouă, anul nu va fi unul roditor;

Dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul;

Femeile nu umplu borș în această zi, ca nu cumva să se scalde în el Necuratul;

Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine, sau orice altceva, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului;

În Vinerea Mare femeile nu cos, ca nu cumva să orbească;

Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri

sursa : https://tvmneamt.ro/vinerea-mare-sau-vinerea-neagra-ziua-in-care-a-fost-rastignit-isus-hristos/

POVESTEA ZILEI de MIERCUREA MARE A PAȘTELUI ORTODOX

Miercurea Mare este o zi sfântă pentru creștinii ortodocși deoarece în această zi specială din săptămâna ce precede Sărbătoarea Paștelui în bisericile ortodoxe din toată țara se săvârșește Taina Sfântului Maslu, amintind de ungerea lui Iisus Hristos cu mir în locuința lui Simeon Leprosul din Betania.

În Miercurea Mare, dacă bolnavii sau rudele celor suferinzi doresc, se săvârșește Sfântul Maslu.Totodată, în rugăciunile rostite de preoți în biserică și de credincioși sunt invocați mai mulți sfinți, printre care Sfânta Fecioară Maria.
Potrivit învățăturilor religioase, Miercurea Mare a fost petrecută de Iisus Hristos cu prietenii. Sora lui Lazăr, cel înviat din morți, îl unge pe Iisus Hristos cu mir din nard, după care Mântuitorul îi iartă păcatele Mariei.

Dintr-o greșeală, Maria, fiica lui Lazăr, a spart vasul cu mir de nard care a costat-o 300 de zile de muncă, și pentru a nu risipi uleiul binefăcător, l-a uns pe Iisus Hristos pe cap și pe picioare cu mirul, mirosul ajungând în toate încăperile locuinței lui Simeon Leprosul.
Iuda a aflat de acest gest al Mariei și a certat-o pentru că a irosit mirul pe Fiul lui Dumnezeu când putea să îl vândă pe arginți grei. Supărat și invidios pe relația dintre Maria și Iisus, care i-a iertat păcatele femeii, Iuda îl trădează pe Mântuitor predându-l celor care îl caută pentru iscoadă, Sinedriului.

„Ce-mi dați voi mie și vi-l dau pe El vouă ?”, s-a adresat Iuda fariseilor. Cărturarii și fariseii au tocmit în acest fel să îl prindă și să îl ucidă pe Iisus Hristos. 
În fiecare zi din Săptămâna Mare se respectă o serie de tradiții și obiceiuri. La fel ca în celelalte zile și în Miercurea Neagră există o serie de datini, de superstiții pe care cei mai mulți români le respectă.

În Miercurea Mare, se săvârșește Taina Sfântului Maslu. Această taină amintește de ungerea lui Iisus Hristos cu mir în locuința lui Simeon Leprosul.

Este miercurea dedicată celor bolnavi și suferinzi. Aceștia se pot bucura de Taina Sfântului Maslu. Se spune că rugăciunile adresate de bolnavi sunt ascultate în Miercurea Neagră, iar Dumnezeu face miracole pentru aceștia.
Este o zi în care se ține post negru. De altfel, post negru se ține în zilele de luni, miercuri și vineri. Femeile nu cos și nu torc, ci spală ferestrele. Ferestrele trebuie spălate și deschise larg pentru ca lumina să pătrundă în fiecare colț al casei în sfintele zile de Paște. Este o zi în care e bine să te ocupi de treburile casnice, însă sunt de evitat spălatul hainelor și tot ce presupune lucrul cu haine.

Femeile pot face curățenie în curte și în ogor. Este bine ca în această zi să te împaci cu persoanele cu care te-ai certat și să rostești rugăciuni pentru împăcare.

Nu e bine să te enervezi că îl vei supăra pe Dumnezeu, nici să înjuri sau să pui gândurile necurate în față. Încearcă să fii cât poți tu de înțelegător pentru că este o zi specială.

Și în seara acestei zile creștinii merg la biserică la oficierea deniei. Se spun rugăciuni atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți.

La biserică, enoriașii pot fi unși cu mir de către preot dacă doresc acest lucru.

MIERCUREA MARE amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.

În Săptămâna Mare toată lumea este ocupată, pregătindu-se să întâmpine marea zi a Învierii Domnului.
ÎN MIERCUREA MARE, în unele zone din țară, exista înainte tradiția să meargă la colindat copiii atunci când se lasă seara, iar bărbații să arunce cenușa din sobă peste ogor, pentru ca roadele pământului să fie cât mai bogate. Femeile nu torc și nu cos, ci spală ferestrele pentru ca lumina să pătrundă în fiecare colțișor al casei în zilele de Paște.

În Miercurea Mare se ține post negru toată ziua, iar cei care reușesc să nu păcătuiască și să nu mănânce produse din animale și dulciuri vor fi protejați tot anul de Sfânta Mercurie.

”Rugăciunea Poporului Român”, rostită de MIRON CRISTEA - Primul Patriarh al României Unite și al Tuturor Românilor

Născut în data de 20 iulie 1868, la Toplița, decedat în data de 6 martie 1939, Miron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea a fost un publicist, filolog, politician român, senator, regent și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada 1 februarie 1938 – 6 martie 1939, a fost Prim-Ministru al României.

Episcopul de Caransebeş Miron Cristea a ţinut, în dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, „o patetică rugăciune”, în catedrala din Alba Iulia. O rugăciune către Dumnezeu, „care a stors lacrimi de bucurie din ochii tuturor celor care se aflau de faţă.” O rugăciune-poem despre „atotputernicirea lui Dumnezeu”, prin care „îl roagă pe Părintele Îndurărilor să nu-şi întoarcă faţa, nicio clipă, de la încercatul şi oropsitul popor român.” 

Această rugăciune rostită de Miron Cristea, este bine să fie cunoscută de toți românii. Cei care o cunosc să și-o reamintească, cei care nu o știu să o cunoască ! Este una dintre cele mai de suflet rugăciuni ale românilor către Tatăl Ceresc. Este rugăciunea poporului român ! 

Vezi mai jos rugaciunea integrală, care este scrisă în limba română folosită în timpul anilor 1918 :

”Doamne Dumnezeul nostru,Tu ești Părintele nostru; Tu ai văzut strămutarea părinților noștri și ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă și plecat spre pulbere era sufletul lor, și trupul lor lipit de pământ.

Tu ai împlinit și cu noi ceea ce ai făgăduit de mult... Sfârma-voiu jugul de pe tine și voiu rupe legăturile Tale; lărgi-voiu hotarele Tale, aduna-vă-voiu dintre popoare și vă voiu strânge din țările unde sunteți împrăștiați; Restatornici-voiu judecătorii Tăi ca mai înainte, și sfetnicii Tăi ca la început.

Tu, Doamne, cel ce deslegi pre cei ferecați în obezi și ridici pe cei surpați, ajutatu-mi-ai de am bătut războiul cu veselie și am gonit pe fiii trufiei. Mântuire ai trimis și nouă, poporului Tău, și tăte marginile pământului văd mântuirea Dumnezeului nostru.

Tu, Doamne, sălășluit-ai mărirea în pământul nostru, căci întorcând-Te, Dumnezeule, ne-ai înviat pre noi, și norodul tău se veselește de tine.

Cunoaștem, Doamne, că ai împlinit cuvântul Tău, că împărăția de la un neam la altul se mută, pentru strâmbătăți și sumeții și că numai dreptatea înalță neamul iar păcatele împuținează semințiile.

Cunoaștem, Doamne, și mărturisim că și acum abaterile noastre multe sunt; păcătuitu-Ți-am; după iubirea de argint ne-am abătut; uitat-am că pe sine se perde cela ce ia daruri și că mai bun e puținul celui drept, decât avuția multă a păcătoșilor. Păcătuitu-Ți-am și noi și părinții noștri, și străinii vor iarăși să strămute hotarele noastre.

Doamne, aducemu-ne aminte de cuvântul Tău, că drumul păcătoșilor este netezit cu pietre și la sfârșitul lui este groapa iadului; rugămu-ne deci, Ție, Dumnezeului nostru, cel ce ne ispitești pre noi ca și pe părinții noștri; Tu știi, că nu este om care să nu greșească; milostivește-Te spre noi și ne binecuvântă, luminează fața Ta spre noi și ne miluiește.

Doamne, Dumnezeul nostru, pace dă nouă pace peste pace, celor de departe și celor de aproape; Doamne, mântuește-ne, și ne curățește de păcatele noastre, pentru numele Tău; îndreptează urmele noastre și faptele noastre, ca să locuim în locul acesta și să luăm mărire mare și nume vecinic și să lăudăm numele Tău cel sfânt.

Veniți, deci, să ne închinăm și să cădem Domnului și să plângem Înaintea Lui și să îi făgăduim, zicând: Iată, noi și feciorii și fetele noastre, și frații și surorile noastre, umbla-vom întru așezământul legii părinților noștri.

Și-acum, Doamne, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel Mare, cel puternic, cel înfricoșat, cel ce păzești legământul și mila, cel ce șezi pe Heruvimi, Tu singur ești Dumnezeu, al tuturor împărățiilor pământului; Iată, noi venim la Tine că Tu ești Dumnezeul nostru, Tu înviezi toate și Ție se închină oștile cerurilor, și a Te cunoaște pre Tine, dreptate desăvârșită este.

Adă-Ți aminte, Doamne de toate soborniceștile și apostoleștile Tale biserici, cari se întind pre pământ, de la o margine până la alta, de toate popoarele și de toată turma Ta. Varsă întru inimile noastre, ale tuturora, cereasca Ta pace, și ne Dăruiește și nouă pace în viața aceasta.

Îndreptează pe Regele nostru, Oastea, Diregătoriile, Sfaturile, Comunitățile, dimpreună cu intrările și ieșirile noastre, în pace… Păzește, Doamne, Stăpânia robului Tău, a drept credinciosului și de Hristos iubitorului nostru Rege. Supune-i Lui, Dumnezeule, pe tot vrăjmașul și potrivnicul din lăuntru și dinafară. Umbrește d-asupra capului Lui în vreme de război și pune pe urmașii Lui pe tronul Lui.

Adă-Ți aminte, Doamne, și de frații noștri cei din robie, și le dă lor să afle mila și compătimire la cei ce i-au robit pre ei.

Adă-Ți aminte, Doamne, și de păcătoșii și nevrednicii robii Tăi, și șterge păcatele noastre, ca un bun și de oameni iubitor Dumnezeu.

Ție, Doamne fie slavă și putere, și laudă, și biruință, și tărie, că Tu stăpânești toate celea din Ceruri și de pre pământ.

Binecuvântat fie Domnul din veac și până în veac, amin și amin.

Miron Cristea
Episcop de Caransebeș”

sursa: http://www.radioresita.ro/303306/rugaciunea-rostita-de-miron-cristea-in-dimineata-zilei-de-1-decembrie-1918-in-catedrala-din-alba-iulia

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este clar că P.N.L. și IOHANNIS, vor doar distrugerea României și moartea românilor ...

România poate accesa IMEDIAT până la 50 de miliarde de euro !

Iată ce a spus Dan Voiculescu pe blogul său:

Criza economică generată de Pandemia de Covid19 va determina reașezări majore în cadrul Uniunii Europene și în întreaga lume. 

Statele care vor acționa inteligent și rapid, investind în infrastructură și clasa de mijloc, își vor recupera rapid pierderile și vor deveni forțe ale economiei mondiale, din punctul de vedere al ritmului de dezvoltare.

În acest context, România are o oportunitate excepțională – de tipul celor care apar o dată la cincizeci sau o sută de ani – de a ajunge, în câțiva ani, între primele 7- 8 economii ale U.E.

În acest sens, statul român trebuie să INVESTEASCĂ rapid în economie. Iar sursele de finanțare sunt la dispoziția noastră.

Sursele de finanțare:

483 de milioane de euro de la Comisia Europeană, prin renunţarea în acest an la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale.

637 de milioane de euro, avans la fonduri structurale date la începutul lunii martie și aprilie.

Prin inițiativa SURE, UE a fost constituit un buget de 100 de miliarde de euro pentru salvarea locurilor de muncă. Fiecare stat poate primi fonduri în funcție de programele naționale pe care le dezvoltă. Ținând seama de situația concretă a României, am putea accesa cel puțin 5 miliarde de euro din acest fond, dacă acționăm rapid, organizat și inteligent.

Alte 40 de miliarde de euro au fost puse la dispoziția guvernelor naționale de BEI (Banca Europeană pentru Investiții), pentru situațiile în care sunt necesare lichidități pentru IMM-uri. Cel puțin 2 miliarde ar putea ajunge în România.

FONDUL EUROPEAN DE INVESTIȚII pune la dispoziție pentru garanții guvernamentale (destinate IMM-urilor) de aproximativ un milliard de euro.

În cadrul programului Pandemia (Programul achiziții urgente în pandemie), Banca Centrală Europeană a rezervat pentru statele membre 750 miliarde de euro pentru achiziții urgente. Între 20 și 30 de miliarde de euro ar putea fi învestite în România.

România are acces la Fondului de solidaritate pus la dispoziție de UE pentru a acoperi urgențele în domeniul sănătății publice, 800 de milioane de euro în 2020.

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții deblochează aproximativ 1.6 miliarde de euro pentru a încuraja investițiile în sectorul agriculturii și al bioeconomiei, în contextul pandemiei de coronavirus.

Concluzia: Dacă autoritățile române acționează inteligent și foarte RAPID, pot aduce IMEDIAT în economia națională până la 50 de miliarde de euro, schimbând destinul acestei națiuni.

Două exemple de investiții esențiale:

2 miliarde de euro în silozuri pentru cereale, alocare ce ar permite României să câștige sume importante prin vânzarea cerealelor la prețuri net superioare celor la care vinde astăzi, recuperându-se inclusiv investiția în aceste facilități de depozitare.

20 de miliarde de euro alocate pentru construcția de autostrăzi, sumă recuperată prin concesionarea serviciilor.

Ambele exemple se pot concretiza rapid și ar reprezenta o esențială injecție de capital în economia României. Alte astfel de investiții profitabile vor asigura rapid locuri de muncă și relansarea economică.

Pe lângă infrastructură și agricultură, domeniile prioritare pentru investiții ar trebui să fie cercetarea, turismul și biotehnologia.

În schimb, dacă aceste sume nu vor fi atrase rapid în economia noastră, vom pierde o ocazie de dezvoltare unică și ne vom zbate între 3 și 5 ani doar pentru a recupera pierderile înregistrate din cauza Pandemiei.

sursa:https://www.stiripesurse.ro/anunt-in-plina-criza-romania-poate-accesa-imediat-pana-la-50-de-miliarde-de-euro_1452926.html?fbclid=IwAR076vxglb72W_DF-yN1zSGZqljOs_Rf2UalUt9Ctf9CtT9mzHeGTQFXeao

FLORICELE PENTRU FETE, CUMPĂRAȚI !

CAII LIBERI NU MOR NICIODATĂ !

GRĂDINA BOTANICĂ A DEȘERTULUI din PHOENIX - ARIZONA

POFTĂ BUNĂ !

ARTA JAPONEZĂ - Generalități

MASCĂ CONTRA VIRUSULUI CORONA

LA BUCĂTARUL VESEL - DELICII CULINARE DE POST - Clătite, Negrese, Plăcintuțe cu mere