Ostilitătile din Ucraina se transformă cu repeziciune si in mod incontestabil intr-un război proxy între SUA/NATO și Rusia. În aceasta fază, confruntarea se desfășoară într-un ritm frenetic și este imposibil de prezis cum se va încheia.
Și totuși, la orizont se prefigurează anumite condiții de limită atât pentru bătălia militară, cât și pentru cea economică. De aceste limite va depinde marea infruntare.
Iar implicațiile lor nu arată prea bine pentru Occident, scrie, in presa alternativă, Yves Smith de la Naked Capitalism citat pe site-ul BlackListedNews:
- Rusia nu poate tolera la graniță o țară inarmată și ostilă, vrea o țară neutră
- SUA nu vor renunța la sancțiunile economice împotriva Rusiei
- Armata ucraineană duce lipsă de munitii, carburanți, combatanți
- Rusia rezistă sancțiunilor și a trecut la ofensivă
- Occidentul nu mai poate oferi suficient sprijin militar
Rusia va câștiga confruntarea militară, apreciază site-ul american. Rusia nu poate tolera la graniță o țară inarmată și ostilă; ar fi mai mult decât, de exemplu, situația în care SUA să accepte ca Rusia să trimită trupe și arme în Canada.
Rusia vrea o Ucraina neutră. Iar singurul mod în care Occidentul poate accepta acest lucru este îngenuncherea Ucrainei.
Rusia a lansat interventia cu obiectivele clar declarate de demilitarizare și denazificare ceea ce nu echivalează cu cucerirea sau ocuparea Ucrainei. Putin a spus ceva în sensul „Nu vom rămâne acolo unde nu suntem doriți”.
SUA și multe țări europene au luat poziții atât de extreme cu privire la interventia rusă, încât e greu de imaginat cum va putea da înapoi dacă sau când Rusia câștigă.
Prizoniere ale propriei lor propagande despre răul fundamental al lui Putin și despre tot ce e rusesc și despre Rusia care pierde războiul, SUA și NATO nu vor avea cum sa iasă din incurcatură când armata ucraineană se va prăbuși.
Presa occidentală, din lene și/sau în situatia sa de captivitate, continuă să proiecteze o abordare în stil american asupra Rusiei, desi până acum ar fi trebuit să știe mai bine cum sa procedeze.
Rusia urmărește măcinarea metodică a capacității militare a Ucrainei și, printr-o mulțime de actiuni, merge foarte bine.
Occidentul va încerca să arate că face ceva, cum ar fi zăngănirea sabiei, admiterea Finlandei și Suediei în NATO și promisiunea că va înarma Europa. Dar ultimul proiect va dura ani de zile și este puțin probabil să se concretizeze, căci situația in plan economic se deteriorează în Europa.
SUA au precizat că nu vor renunța la sancțiunile economice împotriva Rusiei, chiar și atunci când povestea sa cu „Rusia pierde” părea mai plauzibilă decât acum.
Iar dacă Rusia își atinge obiectivele într-o lună sau două (căci operațiunile de curățare pot avea o coadă lungă) și presa occidentală nu poate convinge că armata ucraineană este kaput, rezervele de public relations ar putea fi că sancțiunile occidentale subminează bazele economiei ruse și peste un timp ea se va prăbuși.
Dar a te baza pe argumentul economic pentru a reuși unde cel militar a eșuat inseamnă că sancțiunile și contrasancțiunile se prefigurează ca un război de tranșee.
Europa și SUA sunt mai fragile decât par. Societățile inegale, dependente de forța de muncă a lucrătorilor simpli, stresați din punct de vedere economic, sunt vulnerabile la revoltele politice atunci când sunt lovite de șocurile suplimentare ale combustibilului și ale prețurilor alimentelor.
Si Rusia va avea de suferit, dar se află într-o cu totul altă poziție decât Occidentul.
În primul rând, este pe cale să devină o autarhie (adică Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naționale închise, izolate de circuitul economic mondial.)
În al doilea rând, a fost pregătită pe frontul bancar pentru gestionarea sancțiunilor financiare; vom sti în curând dacă a luat măsuri adecvate pe frontul economiei reale.
În al treilea rând, rușii consideră avansul continuu al NATO în Ucraina ca o amenințare existențială și vor accepta sacrificiile necesare.
În al patrulea rând, Rusia a reusit să-și revină din colapsul anilor 1990. Pare foarte puțin probabil ca standardele de viață din Rusia să scadă la fel de mult ca atunci.
Iata câteva evoluții recente și impactul lor.
Starea de slăbiciune a forțelor armate ucrainene
Tancurile ucrainene nu vor merge niciodată unul la unul cu tancurile rusești căci muniția lor este depășită și nu poate străpunge armura rusă modernă. Iar NATO nu poate ajuta, deoarece nu face obuze antitanc de calibru potrivit pentru tancurile ucrainene.
Armata ucraineană este aproape fără carburant. Un site de afaceri din Ucraina spune că doar 1/3 din benzinării mai sunt deschise.
Occidentul nu poate aproviziona Ucraina
Ucraina a devenit o gaură neagră pentru arme. Surse de la Pentagon au recunoscut că Ucraina consumă într-o săptămână arme despre care SUA credeau că vor dura o lună, ceea ce pare să insemne că armele noastre minune nu funcționează atât de bine pe teren.
Tancurile rusești par de obicei capabile să reziste mai multor lovituri de Javelin înainte de a necesita reparații. Rusia pare adesea capabilă să blocheze dronele Switchblade.
Ucraina folosește în principal armament rusesc și Occidentul nu are obuze de calibrele potrivite.
Rusia a scos din functiune majoritatea fabricilor de reparații din Ucraina, iar tancurile și camioanele deteriorate trebuie să meargă în Cehia pentru reparații. Multe transporturi de arme sunt deturnate și vândute pe piața neagră.
În schimb, Rusia preia ritmul în Donbass, dar merge în continuare pe doctrina rusă de a macina capacitatile inamice.
Ucraina rămâne fără combatanți
Armele nu sunt de mare folos dacă nu ai suficiente trupe pentru a le folosi. Ziaristul chilian Gonzalo Lira semnalează plecări masive ale tinerilor din Ucraina peste graniță pentru a scăpa de înrolare (bărbații între 18 și 65 de ani trebuie să servească sub arme).
Cine va suferi mai mult în războiul sancțiunilor?
Occidentul nu a anticipat că Rusia va rezista șocului financiar inițial și sancțiunilor. Încă se presupune că Rusia va fi lovită puternic de efectele economiei reale.
Un alt calcul in SUA/UE este că Rusia va începe să sufere grav până în toamnă, cu mult înainte ca frigul iernii și cererea mai mare de energie să impună un cost politic și uman ridicat.
Dar Occidentul este expus la riscuri chiar înainte de iarnă.
Biden a trimis în Europa unele dintre rezervele strategice de petrol ale SUA. Se speră ca SUA să poata produce și livra suficient GNL pentru a compensa în mare parte pierderea de combustibil rusesc. Este posibil, dar departe de a fi probabil.
Statele Unite și Europa sunt intr-o "pauză energetică” din cauza blocajelor din China declarate pe fondul covidului.
Euro se clatina. Bloomberg afirmă: "Forța necruțătoare a dolarului american ca refugiu global începe să creeze probleme și nu doar pe piețele emergente. Cel mai mult disconfort este în zona euro, unde creste inflația, în parte pentru că importurile devin mai scumpe. Moneda comună ancorează proiectul european, iar o scădere abruptă riscă să devină existențială pentru unitatea continentală".
Euro a scăzut constant din martie 2020, de la peste 1,22 per dolar până la 1,064.
Un test de paritate față de dolar la sfârșitul acestui an nu mai este un risc cu probabilitate scăzută. O criză valutară de încredere este ultimul lucru de care are nevoie Banca Centrală Europeană, care se confruntă deja cu o optiune aproape imposibilă între a contracara inflația importată în creștere sau a risca o recesiune reînnoită.
Inflația importată este exacerbată de războiul din Ucraina, deoarece o mare parte din achizițiile de energie ale Europei au prețuri în dolari.
