Oamenii se împart în două categorii. Noi și ceilalți. Citesc scrisoarea, care este mai degrabă un pamflet mînios, răbufnit din fierea unui rebel. Sună a semnal de om disperat, exasperat de izolare, de improvizațiile autorităților, de naivitatea acestora, de șmecheria politică ascunsă îndărătul fiecărei măsuri. Și de om limitat în gîndire, lipsit de altruism. Spiritul acestei scrisori are aceleași repere cu acuzațiile orbești de corupție, proferate de Monica Macovei și Laura Codruța Kovesi, de Traian Băsescu, tăticul învîrtelilor, și de Klaus Iohannis, noul diriguitor al sistemului. Ele și ei sunt curați. Ceilalți sunt mînjiți și merită a fi înfundați. Numai ei și ai lor sunt nevinovați și pricepuți să decidă și, implicit, demni să dețină puterea. Prostiile, gafele și amatorismul lor nu se pun. Sunt făcute din patriotism, din respect față de lege și din devotament față de partid. Seamănă și cu gîndirea din trunchiul căreia s-a născut fascismul.

Ceilalți sunt sursa răului și trebuie acuzați și înjurați, dacă nu chiar eliminați. Cei care se tem de boală sunt niște depășiți de timp, niște șobolani. „Stați izolați toată viața. Faceți-vă de rîs, de plîns, dar nu vă puneți în fața elanului și a bucuriei de a trăi a celui care nu-i pasă de nimic. Jumătate pe cîmp, jumătatea cealaltă în codru.

Unii, liberi, ceilalți, izolați ! „Cei izolați să dispară, cei liberi să-și folosească libertatea după capul lor, chiar dacă devin iresponsabili“, pare a spune, printre rînduri, acest mesaj, scris mai degrabă cu secreție de vezică biliară decît cu capul. Ce-i aia societate ? Ce-i aia comunitate ? E bună doar pentru taxe și pentru vot. Dacă majoritatea propune o singură regulă de conviețuire nu face decît să restrîngă libertatea prostului trufaș.

Iată textul cu pricina:

”Ăștia care muriti de frica covid-ului …stati dracu’-n case, cum ați făcut-o și până acum. E dreptul și libertatea voastră să faceți asta. Prelungiți-vă carantina toata viața, dacă vreți, purtați două, trei măști, nu una, dezinfectați mâinile în fiecare minut, scuipați în sân și faceți cruce când vedeți o terasă, un bar, un restaurant, un spectacol și faceți un ocol de juma’ de kilometru, numărați morții și bolnavii de covid, băgați-i și pe alții la numărătoare … NUMAI LĂSAȚI-NE PE NOI, CEILALȚI, „PROȘTI” ȘI „INCONȘTIENȚI” CUM SUNTEM, SĂ NE TRĂIM VIAȚA ȘI SĂ NE BUCURĂM DE LIBERTATEA FIREASCĂ, LA CARE AVEM DREPTUL CA OAMENI.
Repetați-va mantrele panicarde și povestile horror cât vreți și cât vă place, încercați să vă conservați viața nenorocită, în panică și ipohondrie, dar nu insistați să ne schimbați modul de viață la care avem dreptul fundamental să aspirăm și să il trăim.
Noi poate vom crăpa sau nu de covid dar voi, chiar daca veți crăpa sau nu de boală sau de frica ei, aveți certitudinea unei vieți de șobolani la umbră, retrași după zidurile de teamă și disperare, pe care voi vi le construiți singuri în fiecare zi.
Nu vrem și nu vom fi părtași la pușcăria voastră, construită din paranoia voastră și demersurile unor psihopați, pe care ați ajuns să îi iubiți. Rămâneți cu sindromul vostru Stockholm și bucurați-vă de perversitatea situației în care singuri vă complaceți, sadomasochilști sanitari”

Ce se înțelege ? Că vinovați sunt cei care se tem, cei vulnerabili, nu cei care conduc și iau decizii ? De ce o parte din populație a ajuns la reacții de acest gen ? De frică, de revoltă sau dintr-o nevroză provocată de așteptare ? Răbufnește nefericirea celor care nu mai pot pleca în city break și în vacanțe exotice ? Aceasta este noua filosofie de weekend a generației #Rezist ? Sau este revolta unui partizan politic care nu are curajul să-și fluiere conducătorii ? Nu cumva este vorba despre violența politicianului de provincie care nu știe că ascunde limba de bou a filosofului de pe Facebook, pe care singur și-o consideră „vocea libertății ?“

sursa:https://www.cotidianul.ro/limba-de-bou-vocea-libertatii/

Scamatoria din legea carantinei. Atacarea carantinei/izolarii obligatorii este reglementată într-o asemenea manieră, încât devine un drept iluzoriu şi nu unul concret, efectiv. Nu sunt reglementate modalităţile ca o persoană izolată să poată sesiza instanţa, atrage atenţia APADOR-CH.

Calea de atac împotriva izolării şi a carantinei inclusă în legea carantinei este un drept iluzoriu şi nu unul concret, spun și avocaţii consultaţi de Mediafax.

Legea intră în vigoare marţi.

O persoană nu poate fi privată de libertate în mod forțat şi apoi să i se ceară tot ei să demareze toată procedura necesară pentru a fi verificată legalitatea deciziei prin care a fost izolată. Legea carantinei arată că DSP-urile sau Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă decid carantinarea sau izolarea unui suspect sau bolnav de Covid-19.

„Corect ar fi fost ca decizia sau hotărârea prin care se dispune carantinarea / izolarea unei persoane să fie transmisă către instanţa, în vederea confirmării, de către autoritatea emitentă într-un termen de 24 de ore de la emitere (la fel că în cazul Legii nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice)”, spun avocaţii.

„Potrivit formei actuale a legii, persoana în cauza, după ce este carantinată/izolată forţat, ar trebui să atace în faţa instanţei de contencios administrativ decizia cu caracter individual emisă de Direcţia de Sănătate Publică. Ceea ce, din punct de vedere practic, este aproape imposibil din moment ce persoana este carantinată/izolată”, adaugă aceștia.

Şi APADOR-CH atrage atenţia că dreptul de a contesta în justiţie privarea de libertate nu este „efectiv”: „Nu sunt reglementate modalităţile şi înlesnirile necesare pentru ca o persoană aflată într-un spaţiu de carantinare sau izolare să poată sesiza instanţa”.

Tot APADOR-CH spune că legea nu prevede măsurile ce pot fi dispuse pentru repararea prejudiciilor produse: „În lege trebuie să existe un articol care să prevadă că orice persoană, care a fost victima unei măsuri nelegale de carantină sau izolare are dreptul la reparaţii şi să prevadă procedura de constatare a nelegalităţii carantinei/izolării şi de acordare a remediilor (despăgubiri)”.

Ce prevede legea

Legea carantinării şi izolării intră de marţi în vigoare, fiind publicată, sâmbătă, în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

*** Potrivit legii, carantina persoanelor se instituie pe baza informaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care:

* sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu;

* au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.

În situaţia în care persoanele refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locaţia declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control recomandă, iar reprezentantul direcţiei de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă aceştia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

Medicul sau, după caz, organele de control vor informa de îndată DSP, care confirmă sau infirmă, după caz, măsura carantinării persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, printr-o decizie cu caracter individual. Decizia se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control, după caz, şi se comunică de îndată persoanei în cauză. În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcţiei de sănătate publică prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină sau, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului DSP.

Măsura se instituie pe durata perioadei de incubaţie specifice bolii infectocontagioase suspicionate şi încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării.

*** Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive.

Potrivit legii, pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară şi dreptul la libertate al persoanelor, măsura izolării se instituie în funcţie de boala infectocontagioasă, cu respectarea următoarelor standarde necesare exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale:

* măsura să fie dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină;

* măsura să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică;

* măsura să fie instituită pentru a proteja interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

Izolarea se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Cel mai târziu la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă se menţine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta.

*** Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia.

*** În situaţia în care persoanele refuză măsura izolării, medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcţia de sănătate publică judeţeană, care, în termen de cel mult două ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată acesteia.

*** Carantina pentru persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele infectate se dispune prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României şi se pune în aplicare prin ordine ale ministrului Sănătăţii şi ale unităţilor din subordine.

*** Carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, la propunerea direcţiei de sănătate publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau ale persoanei desemnate de acesta pot fi contestate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim la instanţa competentă.

*** În situaţia existenţei unui deficit de personal medical constatat de către DSP sau ISU, pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, personalul medical, paramedical şi auxiliar specializat din sistemul public poate fi detaşat cu acordul persoanei detaşate, iar în lipsa acestuia, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului Sănătăţii, al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta sau, după caz, al conducătorului instituţiei angajatoare, se arată în lege.

Pe durata detaşării, se asigură persoanei detaşate, suplimentar faţă de salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizaţiei de detaşare în cuantum de 50% din salariul de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul de încadrare, cazarea şi transportul în localitatea unde se dispune detaşarea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/scamatoria-din-legea-carantinei/

Pompierii au intervenit în mai multe judeţe pentru evacuarea apei din locuinţe după ploile din ultimele ore

Pompierii au acţionat, în cursul zilei de luni şi pe timpul nopţii, în urma precipitaţiilor abundente, pentru evacuarea apei din peste 80 de subsoluri, curţi şi locuinţe din judeţele Alba, Bacău, Cluj, Covasna şi Tulcea, a informat, marţi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Potrivit sursei citate, cel mai afectat judeţ de aversele torenţiale a fost Alba, zonă în care pompierii au acţionat în 3 localităţi pentru evacuarea apei acumulate în gospodăriile oamenilor. Cea mai dificilă situaţie s-a înregistrat în municipiul Alba Iulia, unde peste 50 de subsoluri au fost inundate, fiind nevoie de intervenţia pompierilor cu motopompe, scrie Agerpres.

Totodată, o situaţie deosebită a fost înregistrată şi în judeţul Bacău, în satul Cotumba, unde, în urma revărsării pârâului din localitate, aproximativ 50 gospodării au fost inundate, iar 2 persoane au fost evacuate la rude, din cauza apei care a intrat în curtea locuinţei.

De asemenea, pe raza aceleiaşi localităţi, un segment din DC 156 este surpat pe o lungime de 150 de metri, iar un alt segment de 1,5 kilometri este colmatat, accesul pentru 140 familii fiind posibil doar pietonal.

Reprezentanţii IGSU au mai transmis că, în prezent, nu sunt în desfăşurare intervenţii pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

sursa:https://www.dcnews.ro/zeci-de-interventii-ale-pompierilor-dupa-ploile-din-ultimele-ore_760713.html

Lefurile astronomice din BNR. Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit "migrarea" clienților casnici. 40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale. Cum poate creditul Noua Casă să devină o capcană pentru restul vieții

Lefurile astronomice din BNR: Mugur Isărescu, venituri de peste 1 milion de lei în 2019 ● Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit "migrarea": 300.000 de clienți casnici au trecut pe concurențial în ultimul an ● Cum poate creditul Noua Casa sa devina o capcana pentru restul vietii ● Cazurile de infectare cu Covid-19 din fabricile locale pun presiune pe mediul de business ● 40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale ● Ziua decisivă pentru Planul UE de relansare economică de 750 de miliarde de euro ● Wizz Air suspendă rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emirate. Licitație eșuată pentru Ministerul Finanțelor ● Chioveanu (ANSVSA): În momentul în care o să avem undeva la 100 de cazuri, o să ne gândim să dăm drumul evenimentelor în interior ● OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial.

​

Lefurile astronomice din BNR: Mugur Isărescu, venituri de peste 1 milion de lei în 2019. Cine a încasat 1,6 milioane de lei. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a depăşit în premieră nivelul de 1 milion de lei venituri încasate, anul trecut, dar există un angajat al băncii centrale care îl depăşeşte, după ce a încasat 1,6 milioane de lei. Guvernatorul Mugur Isărescu a încasat anul trecut venituri de peste 897.000 de lei, respectiv drepturi salariale şi indemnizaţie de participare la Consiliul de administraţie, în creştere cu 10% faţă de suma de 806.000 lei încasată în 2018, arată declaraţia sa de avere. Totodată, guvernatorul a încasat de la BNR şi o pensie de peste 161.000 de lei, o creştere de aproape 20% faţă de anul 2018, când încasa 136.000 lei. Aşadar, Isărescu primeşte o pensie lunară de aproape 13.500 lei. În plus, Mugur Isărescu a mai încasat şi suma de 30.000 de lei şi de la Academia Română, precum şi 3.700 de lei de la Academia de Ştiinţe Economice. În total, veniturile lui Mugur Isărescu s-au ridicat la 1,1 milioane de lei în 2019. Un angajat BNR care îl depăşeşte pe Mugur Isărescu este prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, care a avut anul trecut venituri de 1,6 milioane de lei. Mai precis, Georgescu a încasat un venit anual de 1,36 milioane de lei din funcţia deţinută la BNR. La această sumă se adaugă o pensie de parlamentar de 107.400 lei, precum şi o pensie de limită de vârstă de 126.600 lei. În plus, prim-viceguvernatorul a mai avut venituri şi de la Academia de Studii Economie şi din chirii, dar minore, scrie adevarul.ro.

Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit "migrarea": 300.000 de clienți casnici au trecut pe concurențial în ultimul an. Chiar dacă într-un ritm mult diminuat, consumatorii casnici au continuat să migreze din piața reglementată în cea concurențială în ultimul an, de când statul a fixat prețurile.La 1 martie 2019, ca urmare a prevederilor celebrei OUG 114, ANRE introducea din nou prețuri reglementate de stat pentru furnizarea de energie electrică către consumatorii casnici, în condițiile în care piața fusese liberalizată. Ca atare, de la acea dată consumatorii casnici s-au împărțit în două categorii: cei de piață concurențială, cu contract negociat cu același furnizor sau altul, și cei reglementați, care au continuat să primească energie la prețurile reglementate de ANRE de la cei patru furnizori de ultimă instanță (FUI) obligați, Enel, Electrica, CEZ și E.On. Recent, ANRE a publicat raportul referitor la piața reglemenată aferent primului trimestru al acestui an. Adică la un an de la momentul re-reglementării prețurilor, ce a avut loc la 1 martie 2019. La acel moment, prin reglementare, ANRE a stabilit practic cele mai mici prețuri, deci ne-am pus întrebarea: a mai migrat lumea de la reglementat la concurențial în acest an, în condițiile în care la reglementat avea, în teorie, cele mai bune prețuri?, se întreabă economica.net.

Cum poate creditul Noua Casa sa devina o capcana pentru restul vietii: "Cresterea nivelului de garantare pana la 140.000 de euro este absolut exagerata".Intr-un interviu acordat Ziare.com, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare din Romania, Alin Iacob, a explicat de ce avansul mic in programe precum Noua Casa devine o capcana in timp. In linii mari, Alin Iacob spune ca "daca nu ai bani pentru un avans mai mare, nu ar trebui sa te inhami la un credit pe 30 de ani pentru ca vei descoperi ca, desi ai platit 15 ani la credit, nu ai acoperit decat vreo 15% din creditul luat, pana atunci achitand comisioane si dobanzi aferente creditului. Peste toate acestea, vei achita o casa la suprapret, in conditii financiare dificile". "Cresterea nivelului de garantare pana la 140.000 de euro este absolut exagerata pentru ca valideaza niste castiguri absolut colosale ale unor dezvoltatori care, multi dintre ei au construit prin lanul de porumb, cu sau fara utilitati", este de parere Alin Iacob. Acest program valideaza un pret de 140.000 de euro pentru un apartament, fie el si nou, intr-un complex rezidential si cu o anumita calitate a constructiei tot este mult, scrie ziare.com.

Cazurile de infectare cu Covid-19 din fabricile locale pun presiune pe mediul de business. Sute de angajaţi testaţi şi izolaţi şi oprirea producţiei pentru câteva zile afectează puternic fabricile locale din toate domeniile, de la componente auto la confecţii sau dulciuri. Răspândirea necontrolată a virusului Covid-19 afectează puternic do­me­niul producţiei în Româ­nia, fabricile loca­le devenind rând pe rând adevărate focare de infecţie, cu zeci de angajaţi în izolare sau chiar şi spitalizaţi. Aproape 100 de angajaţi ai abatorului Smithfield din Timişoara, cel mai mare producător din industria căr­nii de porc, zeci de oameni de la o fa­brică de componente auto din Brăila, anga­jator cu peste 3.000 de salariaţi, un abator de carne din Vaslui se confruntă cu cazuri de infectare cu noul corona­virus şi sunt trei dintre cazurile de busi­ness din producţie afectate doar în ultimele zile de pandemie, scrie Zf.ro.

40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale. Fenomenul money mule este foarte cunoscut în ţara noastră şi un nou studiu al ING Bank România, intitulat "Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale" notează părerile, dar şi gradul de penetrare al acestei practici, în rândurile românilor. Un număr de 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani şi opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, patru din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri.
Cei mai vulnerabili la schemele money mule sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, studenţi sau muncitori, care trăiesc în localităţi mici şi au un minim de educaţie, or un venit scăzut. Potrivit studiului, femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuşi de bani printr-o decepţie care implică o ofertă de job, în timp ce bărbaţii sunt mai degrabă dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză. În plus, vulnerabilitatea de a deveni money mule este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informaţiilor lor bancare, scrie bursa.ro.

Ziua decisivă pentru Planul UE de relansare economică de 750 de miliarde de euro. De ce se opun ţările nordice şi ce poate obţine România. Astăzi are loc la Bruxelles ceea ce cancelarul german Angela Merkel a numit faza decisivă a disputei privind relansarea economică a Uniunii Europene în era pandemiei de COVID. Asta în condițiile în care mai multe state nordice se opun planului propus de Franța și Germania. Libertatea a discutat cu analistul de politică externă Ştefan Popescu pentru a înţelege cum sunt împărţite taberele, de ce există acest conflict şi ce poate obţine România la finalul negocierilor.De patru zile, liderii europeni discută în capitala Belgiei despre planul economic de 750 de miliarde de euro, iar tensiunile sunt uriaşe. Potrivit AFP, preşedntele Emmanuel Macron şi-a pierdut cumpătul la un moment dat şi a lovit cu pumnul în masă. Planul ambiţios al UE pentru salvarea economiilor Banii vor fi alocaţi statelor europene pe lângă bugetul multianual 2021-2027 exclusiv pentru a combate efectele economice ale pandemiei, iar prinicipalii beneficiari vor fi statele din est, dar şi Italia şi Spania – ţări puternic afectate de virus, scrie Libertatea.ro.

Wizz Air suspendă rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emirate .Wizz Air a anunțat luni că, din cauza restricțiilor de călătorie impuse de autoritățile române, suspendă toate rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emiratele Arabe Unite până pe 31 iulie inclusiv. De asemenea, din cauza restricțiilor introduse de autoritățile austriece, zborurile dintre România și Austria sunt suspendate până la aceeași dată.
Contravaloarea biletelor de avion, restituită. Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informați automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicația pentru mobil. Clienții vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, se anunță într-un comunicat al companiei. Suma poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziția de produse și servicii Wizz Air. Pasagerii pot opta pentru rambursarea banilor, care va dura mai mult, scrie evz.ro.

Licitație eșuată pentru Ministerul Finanțelor. Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele primite de la bănci pentru licitația de obligațiuni scadente în ianuarie 2028, din cauza randamentelor prea ridicate. Guvernul urmărea să adune 500 de milioane de lei din piață, iar ofertele venite de la bănci și alți investitori au fost de circa 975 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a respins, însă, toată subscrierea din cauza prețului prea ridicat cerut de creditori. La o licitație organizată la începutul lunii iulie, randamentul mediu a fost de 3,87% și ING Bank considera că ar fi o performanță foarte bună pentru Ministerul Finanțelor să obțină oferte de împrumut la un randament similar, deși piața secundară indică randamente cu 10 puncte de bază mai ridicate.La finele săptămânii trecute, Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei pe 5 ani printr-o licitație reușită, la un randament mediu de 3,79%, dar anterior a avut două licitații slabe, cu cerere redusă și sume adjudecate sub prospect. “Piața pare să fie într-o poziție defensivă în ultima vreme, mai ales pe scadențele mai lungi. Fără intervenții suplimentare ale BNR (prin tăieri suplimentare de dobândă, creșterea achizițiilor de titluri de stat sau orice combinație de relaxare) vedem un spațiu limitat pentru comprimarea curbei randamentelor”, scrie Valentin Tătaru, economist al ING Bank, potrivit profit.ro.

Chioveanu (ANSVSA): În momentul în care o să avem undeva la 100 de cazuri, o să ne gândim să dăm drumul evenimentelor în interior. Autorităţile iau în calcul o nouă etapă de relaxare, care să includă organizarea de evenimente în interior, în momentul în care numărul de cazuri noi de COVID-19 va ajunge în jur de 100, a afirmat luni preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu. “În funcţie de numărul de cazuri care vor fi la nivel naţional – şi aţi văzut că sunt raportate zilnic – în momentul când o să avem undeva la 100 de cazuri o să ne gândim să dăm drumul la partea a doua, la evenimentele în interior şi la evenimentele, după aceea, gen saloane de nunţi, botezuri şi alte evenimente care se pot face. Dacă aveţi terasă, puteţi să faceţi un eveniment şi de 200 de persoane dacă respectaţi distanţarea”, a menţionat Robert Chioveanu, la dezbaterea online ‘Prevenţie vs. Sancţiune! Consiliere vs. Control!’, la care au participat mai mulţi antreprenori, organizată de Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL). Preşedintele ANSVSA a subliniat că au fost aplicate sancţiuni “acolo unde s-a văzut un dispreţ faţă de lege, o aglomerare, acolo unde într-adevăr nimeni nu respecta absolut nimic, nu se făcea un triaj epidemiologic, nu se făcea o termometrie, nu se făcea o rezervare înainte”, scrie financialintelligence.ro.

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial. Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între ianuarie și mai, pe perioade diferite, în funcție de momentul izbucnirii epidemiei Covid-19. Mai mult de jumătate din aceste companii au invocat ca principal motiv al întreruperii temporare a activității restricțiile impuse de autoritățile naționale pentru a opri răspândirea noului coronavirus. Raportul The Future of Business Survey, realizat în mod obișnuit de două ori pe an, va fi efectuat în fiecare lună, pe durata crizei Covid-19, pentru a monitoriza evoluția IMM-urilor și răspunsul lor la această situație fără precedent ce a lovit în mod special afacerile mici. Sondajul este o colaborare între OECD, Facebook și Banca Mondială și nu reflectă situația dintr-o economie sau o regiune, datele fiind colectate doar de la companiile ce au cont de Facebook. Acest prim sondaj din pandemie a fost realizat în 50 de state, între 28 și 31 mai, și conține răspunsuri de la peste 30.000 de manageri și patroni de IMM-uri, precizează raportul OECD, potrivit cursdeguvernare.ro.

sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24184493-business-report-lefurile-astronomice-din-bnr-reglementarea-preturilor-energie-electrica-nu-oprit-migrarea-clientilor-casnici-40-dintre-romanii-vulnerabili-atrasi-schemele-financiare-ilegale-licitatie-.htm

Care va fi țara care va triumfa într-o epocă post-pandemică ?

Imaginați-vă o țară, o mare putere economică occidentală, unde coronavirusul a apărut târziu, dar în care guvernul, în loc să nege și să întârzie, a acționat încă de la început. Era mai pregătit pentru teste și gata să urmărească evoluția “ca să reducă nivelul” rapid și să limiteze decesele la un număr mai mic decât în oricare altă importantă putere industrială occidentală. Stoparea virusului a permis un scurt blocaj bine gestionat, care a dus la reducerea șomajului cu un procent de numai 6%. Pe fondul unei adevărate risipe de laude la nivel internațional, conducătoarea țării, plicticos de previzibilă, s-a confruntat cu o mare creștere a sprijinului la nivel național, de la 40% la 70%, potrivit New York Times, citat de Rador.

Această imagine în oglindă a Americii președintelui Trump e pusă față în față cu Germania sub conducerea cancelarului Angela Merkel. Crescânda sa popularitate a marginalizat politic extrema dreaptă și extrema stângă. Sindicatele germane au conlucrat cu patronii lor ca să mențină fabricile deschise și un regim de muncă sigur (industria de prelucrare a cărnii din această țară a fost o excepție notabilă). Guvernul dnei Merkel a conlucrat cu landurile germane ca să limiteze pandemia și cu confrații din statele membre ale Uniunii Europene ca să stabilească un fond de redresare pentru țările cel mai grav afectate de virus.

Forța Germaniei demonstrează că, cel mai probabil, o mare parte a economiei va răzbate prin lumea de după pandemie.

Coronavirusul accelerează un sindrom al economiilor naționale datorat crizei financiare mondiale din anul 2008. Guvernele își asumă un tot mai mare control asupra tuturor aspectelor vieții economice, gestionează datoriile publice ca să asigure creșterea economică și impun noi bariere comerțului exterior și imigrației. Doar aspectul virtual al economiei mondiale e în ascensiune, pe măsură ce oamenii lucrează, se distrează și fac achiziții prin internet.

Care ar fi țările care ar înflori în acest peisaj economic în schimbare? În pofida dominanței lor de ordin tehnologic, Statele Unite și China se confruntă cu prea multe datorii, iar guvernele lor au fost în general criticate pentru proasta gestionare a pandemiei. Vietnamul pare promițător – o forță exportatoare în ascensiune, cu un guvern care a oprit virusul din fașă. Rusia are și ea o economie îndoielnică din cauză că președintele Vladimir Putin a încercat ani de zile să-și izoleze țara în fața presiunilor financiare – un demers defensiv care se va dovedi tot mai valoros într-o lume aflată în rapidă globalizare.

Dar se pare că marele câștigător va fi Germania. Riposta sa în fața pandemiei i-a scos în evidență niște forțe de care dispunea și anterior: un guvern eficient, datorii reduse, reputația excelenței la nivel industrial și o sporită capacitate de a crea companii tehnologice autohtone într-o lume dominată de giganți americani și chinezi ai internetului.

În timp ce alte țări se tem că recentele concedieri ar putea deveni permanente, cei mai mulți dintre angajații germani au rămas pe ștatele de plată grație rapidei expansiuni a așa-zisului Kurzarbeit, un sistem guvernamental care datează de un secol și care plătește companiile pentru ca ele să-și păstreze angajații cu orar de lucru redus în timpul unor crize temporare. Germania și-a putut extinde sistemul Kurzarbeit - și multe alte lucruri în domeniul serviciilor sociale – grație faimoasei sale austerități. Ani la rând, în timp ce dna Merkel pleda pentru austeritate în fața celorlalți membri ai Uniunii Europene, ei au tot poreclit-o ‘gospodina șvabă‘ – arhetipul unui nemțoaice înțelepte care strânge firimituri de pâine ca să facă un aluat. Acum nu mai râd de ea.

Din cauză că Germania a intrat în pandemie cu un excedent bugetar guvernamental, ea și-a putut sprijini economia blocată prin plăți acordate direct familiilor, prin reduceri de impozite, prin creditarea companiilor sau prin alte forme de ajutor, care s-au ridicat la 55% din PIB, adică, prin ajutoare de patru ori mai mari decât cele din SUA, relative la PIB. Pentru prima oară, ea a putut și a și dorit să acorde fonduri stimulative de urgență statelor vecine care, de multă vreme, se plângeau că ‘zgârcenia’ germană afectează întreg continentul. Demersul a fost deopotrivă viclean și generos. Acele țări pot acum să-și permită mai bine ca niciodată exporturile germane.

Și totuși, Germania nu renunță la a avea un buget echilibrat. Cum majoritatea cheltuielilor se vor datora economiilor, datoria populației din Germania ar urma să crească, dar s-ar ridica la numai 82% din PIB – niște datorii mult mai mici decât cele ale Statelor Unite sau ale altor țări foarte dezvoltate, care cheltuiesc mult mai puțin pentru fondurile de redresare economică.

Cei care se îndoiesc afirmă că Germania depinde acum într-un mod periculos de exporturile din industrie, mai ales de cele destinate Chinei, într-o perioadă de scădere a comerțului mondial. Deplin conștientă de aceste slăbiciuni, Germania dorește să-și modernizeze principalii exportatori, respectiv, marile companii producătoare de automobile. Prin reglementări și prin critici publice, guvernul încearcă să-i convingă pe producătorii de automobile să renunțe la motoarele pe combustibil lichid, încă foarte profitabile, în avantajul automobilelor electrice din viitor. Stuttgart-ul, orașul-gazdă al companiilor Porsche și Mercedes-Benz, a interzis circulația în oraș a mașinilor mai vechi, bazate pe motorină.

Germania încă se mai gândește dacă să devină o putere tehnologică mai competitivă. Ea alocă cercetării aproximativ același buget ca al Statelor Unite (aproximativ 3% din PIB) și dispune de un plan pe termen lung menit să creeze un ecosistem antreprenorial asemănător celui din Silicon Valley, în care capitaliștii îndrăzneți să lanseze niște incipiente companii promițătoare. Industria tehnologică a Germaniei nu este fără regrese, cum ar fi , de exemplu, recenta și brusca prăbușire a companiei tehnologice financiare Wirecard, care a ridicat semne de întrebare în privința vigilenței forurilor sale de supraveghere financiară. Dar multe dintre primele succese din domeniu, copii ale companiilor americane comerciale și de livrări de alimente online, înregistrează o ascensiune rapidă.

Planul german de relansare economică include și un fond de $56 miliarde pentru companii începătoare care pot să digitalizeze industrii tradiționale apelând la inteligență artificială și la alte noi tehnologii. Alături de Franța, Germania a anunțat recent ceea ce, în opinia ministrului său al economiei, ar fi o ‘revoluție’ digitală, menită să creeze un ‘cloud‘ pe internet care să rivalizeze cu cele din America și din China.

Germania este o societate conservatoare și în curs de îmbătrânire, dar s-a dovedit că cei care o critică și afirmă că ea este prea lentă în privința schimbării, s-au înșelat. La începutul anilor 2000, când Germania era considerată ca fiind ‘bolnavul Europei’, țara a adoptat niște reforme pe piața muncii care i-au redat statutul de cea mai stabilă economie de pe continent. Pe măsură ce pandemia grăbește drumul spre digitalizare și spre deglobalizare, sporind totodată datoriile la nivel mondial, Germania se evidențiază prin relativa sa lipsă de slăbiciune în fața acestor probleme și printr-un guvern pregătit să le facă față. (New York Times)

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-international-24184369-nyt-care-tara-care-triumfa-intr-epoca-post-pandemica.htm

Guvernul se reuneşte, astăzi marţi, în şedinţă pentru a introduce prevederile noii legi a carantinării şi izolării în hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile. Legea, promulgată sâmbătă de şeful statului, a intrat marţi în vigoare. Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că Guvernul va modifica HG privind starea alertă în concordanţă cu prevederile noii legi şi pregăteşte, din punct de vedere administrativ, toate structurile implicate.

"Vom avea, cel mai probabil, mâine dimineaţă (marţi - n.r.) şedinţă de Guvern pentru modificarea hotărârii de Guvern privitoare la starea de alertă, astfel încât să introducem toate măsurile care sunt permise de lege. De asemenea, pregătim, din punct de vedere administrativ, managerial, toate structurile cu atribuţii, indiferent că este vorba de INSP, Direcţiile de sănătate publică, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul de control, toate le pregătim pentru a dispune, într-un ritm cât mai rapid, măsurile necesare în baza prevederilor legii", a explicat Ludovic Orban.

Înaintea şedinţei Executivului va avea loc şi o întâlnire a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în care se vor face propunerile care urmează să fie introduse în HG privind prelungirea stării de alertă.

Tot marţi, conform agendei anunţate de Executiv, premierul are programate o videoconferinţă cu şefii Direcţiilor de Sănătate Publică la Ministerul Sănătăţii şi o altă videoconferinţă cu prefecţii la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-politic-24184519-guvernul-discuta-marti-introducerea-prevederilor-legii-carantinarii-hotararea-referitoare-starea-alerta.htm

Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind masivul plan de stimulare a economiilor lovite de coronavirus, consensul fiind obținut marți dimineață, după negocierile durând toată noaptea, transmite Reuters.

”Acord!”, a scris pe Twitter liderul summitului, Charles Michel, la scurt timp după ce cei 27 de lideri au ajuns la o înțelegere la ora 5.15 dimineața, într-o sesiune plenară.

Potrivit oficialilor, acordul, care a venit după ce Michel a făcut compromisuri în privința fondului de revenire economică de 750 miliarde de euro, este esențial pentru a risipi îndoielile privind viitorul blocului european.

”A fost un summit lung și cu provocări, dar premiul cel mare a meritat negocierile”, a declarat premierul britanic Micheal Martin, după ce summitul de Bruxelles s-a apropiat de durata record de la întrunirea de la Nisa din anul 2.000, când s-a întins pe cinci zile și nopți întregi.

Acordul arată că cele 27 de națiuni pot sta împreună cu credința comună în viitorul lor, a declarat marți dimineață președintele Consiliului European, Charles Michel.

”Această înțelegere transmite un semnal concret că Europa este o forță în acțiune”.

”Nu este vorba doar de bani. Este despre muncitori și familiile lor, despre locurile lor de muncă, sănătatea și bunăstarea lor. Consider că acest acord va fi văzut ca un moment crucial în parcursul Europei, dar care ne va lansa și către viitor”, a spus Michel.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-international-24184561-acord-liderii-inteles-privinta-planului-revenire-dupa-summitul-maraton-bruxelles.htm

Avocații Chitic și Piperea au făcut Acțiunea OFICIALĂ contra Legii izolării ! ”Orice simptom de gripă sau de raceală poate fi ușor confundat de funcționarii de la DSP cu Covid-19”, spune avocații, subliniind că aceasta confuzie ”a fost făcută chiar de Președintele României”, care a declarat despre Covid-19 că este “o simplă raceală”.”A se observa că legea utilizează obsesiv cuvântul “liberare” pentru persoanele suspecte, în loc să utilizeze termenul corect din punct de vedere medical și etimologic de “externare”, ceea ce accentuează caracterul său represiv”, scriu Piperea și Chitic.

Cei doi cunoscuți avocați au depus sesizarea la Avocatului Poporului – și au publicat MODELUL pe care îl poate folosi oricine pentru a sesiza instituția

BUCUREȘTI, 20 iul – Sputnik. Un mesaj de ultimă oră transmis de cunoscutul avocat Dan Chitic: ”Azi am depus la Avocatul poporului (la petitii@avp.ro ) Memoriul prietenului Gheorghe Piperea”.

Acțiunea se referă la solicitarea ca Avocatul Poporului să sesizeze CCR ”în vederea exercitării controlului a posteriori de constituționalitate” a Legii nr. 136 din 18 iulie 2020 “privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătații publice în situații de risc epidemiologic și biologic”.

Avocatul invită cetățenii nemulțumiți să preia modelul de acțiune pe care îl oferă pe pagina de Facebook.

Spicuim din textul transmis de cei doi cunoscuți maeștrii ai Dreptului către Avocatul Poporului.

I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă:

1. În procesul de adoptare, nu s-a cerut și nu s-a obținut avizul Consiliului Economic și Social asupra proiectului de lege (…).

2. În procesul de adoptare, nu s-a cerut și nu s-a obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși proiectul legii conține dispoziții de organizare judiciară și de completare a compețentei materiale și funcționale a instanțelor (…).

3. Forma legii, așa cum a fost votată în Senat, este esențialmente diferită de forma legii așa cum a fost votată în Camera Deputaților. În mod evident, procesul legislativ a fost viciat, întrucât a fost încălcat principiul bicameralismului, care rezultă din art. 64 din Constituție. (…).

4. Forma legii, așa cum a fost adoptată, încalcă princpiul separației puterilor în stat, întrucât inițiativa legislativă a aparținut guvernului, dar legea a fost aproape în întregime modificată în Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj între initiațiva legislativă guvernamentală și cea parlamentară. Practic, Parlamentul a substituit Guvernul în privința acestei legi, proiectul Guvernului fiind rejectat, în favoarea unei forme a legii care provine aproape în întregime din inițiative parlamentare. (…).

II. Motive de neconstituționalitate intrinsecă

1. Legea criticată a introdus grave restrângeri ale exercițiului drepturilor omului și ale libertăților cetățenești, contrare art. 53 din Constituție, în special în privința motivației și a proporționalității.

Avocații arată, prin prisma actualei stări de pandemie, că restricțiile de drepturi și libertăți impuse de autorități ”nu au dus la apărarea sănătății publice ci, dimpotrivă, la afectarea unui mare numar de pacienți cu boli acute sau cronice, care nu s-au putut trata în spitalele publice, întrucât aceastea au fost “dedicate” bolnavilor de Covid-19 și, mai ales, asimptomaticilor (persoane care nu au simptome de boală)”.

”Noua lege impune restricții drastice ale libertății de circulație, ale vieții intime și familiale, ale drepturilor părintești, ale dreptului la muncă și la ocrotirea sănătății, totul pentru “riscuri epidemiologice sau biologice” imprecis determinate”.

Avocații reclamă una dintre aberațiile legii – ”introducerea în spațiul juridic, cu titlu de probă a acestui risc, a “datelor științifice” curente, dar numai dacă asemenea date știițifice sunt certificate de Ministrul Sănătății”.

”În mod evident legea este lovită și de viciul impreciziei și impredictibilității, care afectează calitatea sa de act normativ conform cu exigențele impuse de legea nr.24/200 privind tehnica legislativă, cu consecința încălcării art. 1 alin. 3 si 5 din Constituție”.

2. Legea criticată a introdus noțiunea de “persoană suspectă” de a fi infectată cu un agent patogen, “calitate” pe care o capătă pentru simplul fapt că provine dintr-o zonă cu epidemie sau că a intrat în contact cu o persoană infectată.

”Or, noțiunea normativă de “suspect” are o conotație procesual-penală, desemnează o persoana care poate să fie sau nu vinovată de săvârșirea unei fapte penale, dar care este banuită de către organele de cercetare penală”, spun avocații, arătând că, practic, ”legea criticată introduce o noțiune penală în chestiuni de sănătate publică, făcând ca suspiciunea, bănuiala, să fie extinsă și menținută pe termen indefinit la orice persoană, care “provine”

Este esențial de subliniat că “persoana suspectă” poate fi ”atât o persoană cu evidente semne de boală (oricare, nu numai cea suspectată), o persoană care nu are semne de boală (asimptomatic), deci nu suferă de nimic, sau o persoană perfect sanatoasă”.

”Imprecizia legii este evidenta și generatoare de abuzuri, dar nimic nu justifică, nici macar un buget generos alocat sistemului sanitar, internarea medicală forțată, carantinarea sau izolarea unui om sănatos, care nu poate infecta pe nimeni, dar se poate infecta cu microbi instraspitalicești”.

3. Legea criticată introduce posibilitatea unor grave limitări ale libertății individuale, contrare art. 23 din Constituție, care dispun asupra competenței exclusive a judecătorului, a perioadei maxime, a regulii punerii în libertate la momentul încetării temeiurilor arestării și a dreptului la apărare.

”Legea criticata stabilește competențe exclusive ale funcționarilor aparatului sanitar, care înlatură de facto intervenția judecătorului (o intervenție care, oricum, este post factum) prin faptul că se impune o durată minima a detenției medicale – minim 48 de ore de spitalizare, daca nu se probeaza între timp că este necesara detenția pe întreaga perioadă de incubare a agentului patogen (o perioadă care este cat se poate de incertă, cel puțin în cazul coronavirusului care cauzeaza Covid-19)”.

Ce rezultă de aici? Practic, perioada detenției este nedeterminată, ”posibilitatea celui suspectat de a contesta fiind redusă la o plângere post factum facută unui judecător, din starea de detenție și fără o apărare adecvată”.

4. Legea criticată înlocuiește dreptul la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, prevăzut în art. 47 alin.2 din Constituție, cu obligația de a fi sănătos.

”Orice simptom de gripă sau de raceală poate fi ușor confundat de funcționarii de la DSP cu Covid-19”, spune avocații, subliniind că aceasta confuzie ”a fost făcută chiar de Președintele României”, care a declarat despre Covid-19 că este “o simplă raceală”.

”În mod evident, o asemenea societate a fricii și a distanței fizice, a suspiciunii și a delațiunii, nu este o societate democratică”, subliniază avocații, deci legea criticată ”determină căderea pe panta fatală a dictaturii pe temeiuri de frică”, deci este încălcat art.1 alin.3 din Constituție, conform căruia România este “stat de drept, democratic și social”.

5. Legea criticată determină încălcarea suveranității și a supremației legii, întrucât face ca o recomandare, un regulament sau o declarație ale OMS să devină obligatorii în dreptul intern, deși nu este vorba nici de legi ale Statului roman, nici de reglementări ale UE ori de tratate internaționale referitoare la drepturile omului, direct aplicabile în dreptul intern. (…)

6. Așa cu rezultă din art. 12, legea crticată conferă unei persoane puteri discreționare, dictatoriale, ordinele acestuia fiind obligatorii pe tot teroriul național, indiferent chiar de publicarea în Monitorul Oficial.

” Deși pot fi atacate în contencios administrativ (dar numai post factum), aceste ordine nu pot fi suspendate prin hotărâre judecătorească, înainte de a produce efecte, ceea ce poate face ca aceste efecte să devină, în timp, ireversibile”.

7. Legea introduce conceptul de “grup populațional”, definit ca grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune.

”Acest concept este similar cu termenii juridici utilizați în legislatia nazistă”, punctează Piperea și Chitic.  ”Caracteristicile comune pot fi rasa, culoarea pielii, dizabilitatea, profesia, lipsa averii, lipsa posibilității de a munci, lipsa asigurării medicale etc. Or, acest concept abominabil face legea anti-constituțională din start, încălcând principiile statului de drept și principiul non-discriminării”. (…)

8. În fine, legea este viciată din punct de vedere constituțional și pentru că impune adevărate sancțiuni, mergând până la privare de libertate, în baza unor simple suspiciuni ale unor funcționari ai aparatului sanitar birocratic.

”A se observa că legea utilizează obsesiv cuvântul “liberare” pentru persoanele suspecte, în loc să utilizeze termenul corect din punct de vedere medical și etimologic de “externare”, ceea ce accentuează caracterul său represiv”, scriu Piperea și Chitic.

sursa:https://ro.sputnik.md/justice/20200720/31002652/tirea-serii-Avocaii-Chitic-i-Piperea-au-fcut-Aciunea-OFICIAL-contra-Legii-izolrii.html?fbclid=IwAR2NhNQrzwO1lpfhaJx9ZeQ0seKm3ZUXjVCDjZmobNhsDMXSniig3dRfWzU

Petroliștii, obligați să devină fermieri

Legea care modifică condițiile de vânzare și de utilizare a terenurilor agricole interzice tuturor cetăţenilor, români şi străini, care nu sunt fermieri cu activitate în România în ultimii cinci ani să cumpere terenuri agricole. Dacă legea va intra în vigoare, doar fermierii actuali cu activitate agricolă în România vor mai putea cumpăra terenuri agricole. Noul act normativ ar face imposibil ca un român sau un cetăţean străin care nu are afaceri în agricultură să mai poată deveni proprietar de teren şi fermier. Mai mult decât atât, odată cumpărat, terenul trebuie folosit numai pentru activități agricole. Astfel, companii românești cu alt obiect de activitate, dar care au nevoie de teren în extravilan pentru activitatea lor, cum sunt companiile petroliere, nu îl vor putea achiziționa ori închiria pentru derularea de operațiuni petroliere, conform legii adoptate. Mai exact, legea prevede că, dacă cei care care au drept de preempţiune pentru cumpărarea unui teren agricol scos la vânzare de proprietar (rude, arendaşi, vecini, tineri fermieri) nu îşi exercită dreptul de preempţiune, atunci terenul respectiv nu poate fi cumpărat decât de alţi fermieri, români sau străini, cu activitate în România.

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) susține că legea va duce statul român în imposibilitatea de a exploata resursele în beneficiul consumatorului, dar va priva și proprietarul privat de a dispune cum dorește de proprietatea sa și de posibilele beneficii financiare. ”Atragem atenția asupra faptului că nu numai companiile petroliere sunt afectate de această lege! Orice companie care nu desfășoară activități agricole și dorește să investească în teren agricol se află în aceeași situație, inclusiv companii de logistică, de telecomunicații etc.”, spun cei de la ROPEPCA.

Săptămâna trecută, plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și ale Uniunii Salvați România cu privire la prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2011 privind privatizarea societăților comerciale ce deții în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, informează instituția prin intermediul unui comunicat publicat pe site-ul oficial. În urmă deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, că neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2011 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului este constituţională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

”Astfel, având în vedere decizia Curții Constituţionale a României (CCR) de a respinge, săptămâna trecută sesizarea privind neconstituționalitatea legii adoptate, considrăm imperios necesară re-examinarea legii în Parlament, astfel încât să fie eliminate impedimentele aduse noilor investiții atât în agricultură, cât și în alte sectoare de activitate”, afirmă reprezentanții petroliștilor.

Legea a fost adoptată la data de 08.06.2020 de către Camera Deputaților, care a fost for decizional. Acest proiect de lege a fost inițiat de mai mulți parlamentari PSD și ALDE, printre ei fiind și deputatul PSD Alexandru Stănescu, fratele baronului PSD Paul Stănescu, care este mare proprietar de terenuri agricole în județul Olt.

sursa:https://www.cotidianul.ro/petrolistii-obligati-sa-devina-fermieri/

Șeicul din Insula Mare a Brăilei îi atrage în joc și pe marocani

Consiliul Concurenței a autorizat crearea unei companii în comun de către Al Dahra Agriculture LLC din Emiratele Arabe Unite, care operează în Insula Mare a Brăilei, şi compania de stat OCP S.A. din Maroc. OCP S.A. este compania mamă a Grupului OCP, specializat în activităţi legate de exploatarea, rafinarea, procesarea, producerea şi comercializarea de materii prime pe bază de fosfaţi (rocă fosfatică şi acid fosforic), precum şi a produselor derivate din fosfaţi (îngrăşăminte pe bază de fosfaţi şi fosfat de calciu). De asemenea, Grupul OCP produce şi comercializează îngrăşăminte complexe/mixte care conţin fosfaţi, fiind cel mai mare producător din lume. Până acum Grupul OCP nu era prezent pe piața românească.

Grupul Al Dahra este prezent în România prin compania Agricost S.A., care are ca principală cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase etc. Al Dahra este parte a holdingului Al Ain, controlat de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, fost vicepremier al Emiratelor Arabe Unite și președinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera. Este cel mai tânăr frate al actualului emir și președinte al Emiratelor Arabe Unite, Khalifa bin Zayed Al Nahyan.

Compania nou creată va fi o societate pe acţiuni, organizată şi funcţionând în conformitate cu legislaţia din România şi va avea ca obiect principal de activitate comercializarea de îngrăşăminte chimice. Denumită SEEFCO (South East European Fertilizer Company), compania va avea un capital social de 5 milioane de dolari și se va ocupa cu importul, depozitarea și comercializarea îngrășămintelor chimice, atât în România, cât și pe piețele din regiune. OCP și Al Dahra vor deține câte 50% din acțiunile SEEFCO. Fondată în 1920 la Casablanca, OCP (fosta Office chérifien des phosphates) are aproape 21.000 de angajați și circa 30 de subsidiare, în Africa, Europa, Asia și cele două Americi.

În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piaţa românească sau pe o parte substanțială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal.

Compania Agricost SA Brăila, controlată de compania Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, ocupă primul loc în topul celor mai mari beneficiari de subvenții din agricultură, confom datelor prezentate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Compania, care activează în Insula Mare a Brăilei, pe o suprafață de 56.000 de ha concesionată de la statul român, a primit subvenții în 2018 de 9,18 milioane de euro, în scădere față de valoarea din 2017, de 11,34 milioane de euro. Șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan a preluat compania Agricost SA Brăila în 2018 de la Constantin Duluțe, prețul tranzacției fiind undeva în jurul a 200 milioane de euro. Tranzacția a fost aprobată de Consiliul Concurenței.

sursa:https://www.cotidianul.ro/seicul-din-insula-mare-a-brailei-ii-atrage-in-joc-si-pe-marocani/

Cum a evoluat puterea de cumpărare a românilor

Un angajat român care câştigă salariul mediu pe economie de circa 780 de dolari net lunar (3.300 de lei net pe lună) îşi permite să cumpere circa 340 de hamburgeri Big Mac din încasările pe o lună, arată calculele ZF pe baza datelor din The Big Mac Index realizat de publicaţia The Economist.

Prin comparaţie, un polonez are bani suficienţi pentru aproape 360 de Big Mac, iar un cetăţean al zonei euro îşi permite să cumpere aproape 480 de burgeri din câştigul său lunar.

Indicele Big Mac, lansat de publicaţia The Economist acum mai bine de trei decenii, compară preţul acestui produs în câteva zeci de ţări diferite din lume. Ea ilustrează astfel diferenţele dintre puterea de cumpărare din fiecare stat şi totodată analizează dacă monedele acestor ţări sunt sub sau supraevaluate în raport cu dolarul american.

Acelaşi indice permite însă şi o comparaţie a puterii de cumpărare dintr-o anumită ţară dacă este făcută o analiză pe mai mulţi ani. Spre exemplu, cu salariul mediu net astăzi se pot cumpăra lunar 340 de sendvişuri Big Mac, faţă de 300 acum doi ani şi 230 acum patru ani.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cum-a-evoluat-puterea-de-cumparare-a-romanilor/