4.21.2022

”PĂPUȘILE” CARE AU ÎNTORS LUMEA în EPOCA de PIATRĂ

 

Autorităţile din oraşul chinez Shanghai, plasat în lockdown total de la începutul acestei luni, au anunţat miercuri o uşoară relaxare a restricţiilor anti-COVID-19, care perturbă fluxurile de aprovizionare şi afectează grav economia Chinei.

Locuitorii din capitala economică a Chinei par tot mai exasperaţi de dificultăţile privind accesul la hrană şi de izolarea forţată a persoanelor pozitive în centre de carantină, în care condiţiile de confort şi de igienă sunt uneori precare.

Companiile multinaţionale din Shanghai sunt îngrijorate din cauza consecinţelor generate asupra lanţurilor de aprovizionare de acest lockdown, care ar fi trebuit să dureze iniţial doar patru zile. Numeroase companii din acest oraş şi-au oprit producţia.

Cei 25 de milioane de locuitori din Shanghai sunt vizaţi, în principiu, de o izolare strictă la domiciliu. Însă, de săptămâna trecută, o uşoară relaxare a restricţiilor este permisă, a anunţat miercuri Primăria locală. Peste 12 milioane de persoane pot astfel să iasă din locuinţele lor, însă trebuie să rămână în perimetrul lor de domiciliu sau în cartierul lor, au precizat reprezentanţii Primăriei, citați de Agerpres.

Gradul de mobilitate rămâne condiţionat de voluntarii Partidului Comunist Chinez, care aplică, uneori cu mult zel, măsurile anti-COVID-19.

Autorităţile locale rămân prudente în faţa creşterii numărului de decese asociate COVID-19, raportate în special la vârstnici, care sunt mai vulnerabili şi mai puţin vaccinaţi împotriva noului coronavirus.

Impactul restricțiilor asupra economiei

Shanghai a raportat miercuri şapte decese suplimentare în ultimele 24 ore, ridicând la 17 bilanţul total al deceselor asociate COVID-19 în perioada de lockdown. Oraşul chinez a raportat, de asemenea, peste 18.000 de cazuri pozitive.

Acest număr este în continuare mult mai mic în comparaţie cu bilanţurile zilnice anunţate recent în alte ţări ale lumii, dar rămâne totuşi ridicat pentru China după prima fază a pandemiei, înregistrată la începutul anului 2020.

Într-o perioadă în care multe ţări optează pentru o coabitare cu virusul şi ridică majoritatea restricţiilor, China continuă să respecte politica sa de "zero COVID".

Astfel de măsuri, care afectează grav transporturile şi lanţurile de aprovizionare, au determinat închiderea unui număr foarte mare de companii şi afectează economia gigantului asiatic.

Autorităţile chineze au început să repertorizeze companiile considerate strategice, pentru care producţia trebuie să continue. Peste 600 de companii au fost selectate pentru o reluare anticipată a activităţilor în Shanghai.

Tesla, gigantul american din sectorul maşinilor electrice, care dispune de o importantă unitate de producţie în oraş, şi-a reluat activitatea marţi după o suspendare de 20 de zile, potrivit mass-media locale.

De asemenea, activităţile de producţie sunt reluate progresiv în nord-estul ţării, leagănul industriei automobilului, unde zeci de milioane de chinezi au fost plasaţi în lockdown în ultimele săptămâni.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/autoritatile-din-shanghai-anunta-o-usoara-relaxare-a-restrictiilor-locuitorii-pot-iesi-din-locuinte-dar-fara-a-parasi-cartierele-lor-1912015

4.18.2022

Televiziunea de stat rusă anunţă că „al Treilea Război Mondial“ a început după scufundarea crucişătorului Moskva

 

Oficialii de la Moskova au refuzat să recunoască afirmaţiile Ucrainei că a lovit nava cu rachete de croazieră, o operaţiune care ar fi unul dintre cele mai mari succese militare ale Kievului de la începutul invaziei.

Dar, în ciuda insistenţelor Rusiei că nava s-a scufundat din cauza incendiului, capitala ucraineană a fost lovită de rachete peste noapte, un semn că Vladimir Putin vrea să se răzbune pentru pierderea navei amiral a Flotei Mării Negre. Oraşul a fost ferit de bombardamente aeriene de când trupele ruse s-au retras din nord, dar au avut loc lovituri împotriva Kievului, Harkovului şi a unor locaţii mai la vest.

Postul de stat TV Rossia 1 a fost aproape de a recunoaşte că Ucraina a scufundat Moskva, cerând un răspuns zdrobitor.  

Olga Skabeieva, unul dintre cei mai importanţi propagandişti ai lui Vladimir Putin, a declarat telespectatorilor că sprijinul occidental pentru Ucraina echivalează cu un conflict direct cu Rusia, spunând: „Ceea ce a escaladat acum poate fi numit cu siguranţă al treilea război mondial. Asta e cu totul sigur. „Acum luptăm cu siguranţă împotriva infrastructurii NATO, dacă nu chiar a NATO. Trebuie să recunoaştem asta. Un invitat al emisiunii a asemănat scufundarea navei cu un atac asupra pământului rus, în ciuda insistenţelor Kremlinului că aceasta a fost distrusă în urma unui incendiu ce a dus la explodarea armamentului de la bord.

Surse pro-ucrainene spun că nava Moskva a fost eliminată într-o operaţiune folosind drone pentru a deruta sistemele de apărare antirachetă ale crucişătorului.

Ucrainenii s-ar fi folosit de un şiretlic pentru a scufunda nava. Presa militară de la Kiev a relatat, citând surse navale ucrainene multiple, că folosirea unei tactici militare de „momeală” a reprezentat un element esenţial al atacului. Astfel, militarii ucraineni ar fi folosit drone de atac pentru a distrage atenţia operatorilor staţiei de radar, de la cele două rachete antinavă de tip Neptun, lansate de pe ţărm. Probabil au lansat rachetele pe poziţia unde se afla nava, fără a folosi radarele de la litoral pentru a ghida rachetele şi a introduce elementele de lansare. Practic, ei au observat că nava nu se mişcă. (...) Nava fiind în poziţie statică, era un obiectiv fix, şi atunci ei au putut să anticipeze unde se vor duce rachetele, şi au programat deschiderea capului de autoghidaj pe ultima parte a traiectului de zbor, în aşa fel încât racheta să facă ultimele ajustări ale traiectoriei către obiectiv.

Cu tunurile distrase de aeronava fără pilot care zbura deasupra sa, două rachete de croazieră Neptun au fost trase de pe uscat şi au lovit babordul navei de război. De obicei crucişătoarele mari, în special navele amiral, sunt însoţite de fregate care asigură un ecran de protecţie.

Dar poate pentru că au presupus că pot opera cu impunitate, comandanţii ruşi au neglijat să păzească Moskva. Se aşteaptă că incidentul îi va face pe comandanţii navalelor ruşi să fie mai precauţi atunci când operează în apropierea coastei Ucrainei.    Anton Gheraşcenko, consilier al Ministerului de Interne de la Kiev, a susţinut  că „explozia a fost atât de puternică încât nava amiral a flotei Mării Negre s-a scufundat în câteva minute”. El a susţinut că a auzit acest lucru de la surse din Sevastopol, sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră. „Se pare că, în urma incendiului, focoasele rachetei de croazieră P-1000 - Vulkan - s-au detonat. Şi erau 16 la bordul crucişătorului. Ca urmare, „tot echipajul crucişătorului Moskva a murit”, inclusiv căpitanul navei, Anton Kuprin, a spus Gheraşcenko. Nava de luptă avea un echipaj obişnuit de 510 marinari.  „Conducerea Flotei Mării Negre a Federaţiei Ruse a ascuns în mod deliberat adevărul rudelor şi prietenilor membrilor echipajului”, spune Gheraşcenko. Relatarea lui contrazice alte versiuni anterioare, inclusiv că o navă turcească a salvat peste 50 de marinari.  Între timp, Ila Ponomarev, un politician exilat din Rusia pentru că s-a opus anexării Crimeei de către Putin în 2014, a spus că doar 58 din cei 510 membrii ai echipajului au fost salvaţi - crescând perspectiva că 452 de oameni au murit.

Regizorului şi producătorului de film rus Vladimir Bortko, fost membru al Dumei de Stat, i-au dat lacrimile în timp ce spunea cu vocea tremurândă, la o emisiune a postului public de televiziune Rusia-1, că scufundarea navei amiral Moskva reprezintă un „adevărat casus belli“.

El a folosit cuvântul „război”, interzis în Rusia, şi a trebuit să i se amintească de terminologia aprobată de guvern „operaţie militară specială”, adăugând că Kievul ar trebui distrus. Ce este sistemul Neptun ? Kievul a luat decizia de a dezvolta propria sa armă anti-navă, dar pe care să o poată lansa de pe coastă, cu un sistem mobil de lansatoare. Sistemul subsonic Neptun se bazează pe vechea rachetă antinavă sovietică Kh-35, cu rază de acţiune şi electronică îmbunătăţite şi are o rază de acţiune de aproape 200 de mile. Intrat pentru prima dată în funcţiune în Ucraina anul trecut, întregul sistem cuprinde un lansator mobil bazat pe camion, patru rachete, un vehicul de reîncărcare şi un vehicul de comandă şi control. Este proiectat să zboare aproape de suprafaţa mării pentru a evita detectarea. În termeni de cercetare şi dezvoltare militară, RK-360MT Neptun a fost realizat în timp record, dar trebuie precizat că la bază stă tot tehnologia şi know-how-ul de sorginte sovietic (Kh-35U). Chiar şi-aşa, racheta a fost dezvoltată şi construită complet în Ucraina, folosindu-se în mare parte industria naţională de armament. Racheta împrumută boosterul de la lansare de la sistemul antiaerian S-125 şi foloseşte un motor turbojet MS-400: Deşi modelul sovietic Kh-35U poate fi lansat din aer, uscat sau mare, se crede că versiunea ucraineană poate fi lansată doar de pe uscat - deşi versiunile care ar putea fi folosite pe nave erau în dezvoltare înainte de invazia rusă. Sistemul de rachete Neptun este conceput pentru a desfăşura activităţi defensive împotriva crucişătoarelor, distrugătoarelor, fregatelor, corvetelor, tancurilor şi navelor de debarcare şi navelor de transport. Sistemul poate funcţiona şi în condiţii meteorologice nefavorabile, împotriva ţintelor cu contrast radio (neprotejate la raze X), când focul defensiv este insuficient sau când inamicul este angajat în bruiaj radio-electronic.

Racheta R-360 cântăreşte 870 kg, iar focosul 150 kg. Racheta are o rază de acţiune de până la 280 km şi o viteză de aproximativ 900 km/h. Înălţimea de zbor este de la 3 până la 10 metri deasupra suprafeţei. Un lansator poate lansa până la 24 de rachete simultan; Astfel, într-o salvă completă de 6 lansatoare, 144 de rachete pot fi lansate în 3-5 secunde. Sistemul poate fi desfăşurat până la 25 km în spatele coastei şi poate fi gata de luptă în 15 minute. Poate fi integrat şi adaptat la sistemele radar, de comandă şi control, scrie defenceturk.net. Pe 15 martie 2021, primele elemente ale complexului de rachete antinavă Neptun au fost predate Forţelor Navale ale Ucrainei. Tehnica a fost introdusă în înzestrarea Divizionului 65 Rachete de Coastă dislocat în apropierea oraşului Odesa. Un divizion standard de rachete de coastă are un punct de comandă, trei baterii de lansare (în total şase lansatoare USPU-360), o baterie tehnică (6 TZM-360 şi 6 TM-360) şi elemente de sprijin. Racheta a intrat pentru prima dată în serviciu în 2021, iar atacul asupra crucişătorului Moskva marchează prima sa utilizare în luptă despre care se ştie.

https://adevarul.ro/international/rusia/televiziunea-stat-rusa-anunta-al-treilea-razboi-mondial-inceput-scufundarea-crucisatorului-moskva-actionat-ucrainenii-a-l-ataca-1_625a85135163ec42716d7f26/index.html