De-aş fi ştiut că anii fug
Şi tinereţea mea va trece,
M-aş fi născut un râu… să curg
Veşnic, cu apă rece.
De-aş fi ştiut că timpul zboară
Şi îmi răpeşte frumuseţea,
M-aş fi născut o floare rară,
Să şterg din om… tristeţea.
De-aş fi ştiut că viaţa este
Eternul drum spre moarte,
M-aş fi născut ca o poveste,
Scrisă într-o carte.
...
Dar… n-am ştiut… şi m-am născut
Cu acest chip de muritor,
Ce-ţi poartă al dragostei cuvânt
În sufletul de visător.
Versuri, Claudiu Văduva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu