ACASĂ
Etichete
6.16.2020
CCR : ”Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat...”
"În ziua de 16 iunie 2020, Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat asupra
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin.(4) din Titlul II
al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.l0/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum
şi pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia
şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea
unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.501/2002, în ceea ce
priveşte sintagma ,,după obţinerea cetăţeniei române de către persoanele
respective,,.
Dispoziţiile art.II alin.(4) au următorul cuprins: „(4) În situaţia cetăţenilor străini
şi apatrizilor care au dobândit un drept de folosinţă special asupra unor
terenuri în condiţiile alin. (1), dreptul de folosinţă astfel dobândit se
converteşte, la cerere, în drept de proprietate, după obţinerea cetăţeniei
române de către persoanele respective.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a
admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma
„după obținerea cetățeniei române de către persoanele respective” din
cuprinsul art. II alin.(4) din titlul II al Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.184/2002 este neconstituțională, în măsura în care se aplică
cetățenilor străini și apatrizilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de
art.44 alin.(2) fraza a doua din Constituție."
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a
sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul Timiş
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții
Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica
în Monitorul Oficial al României, Partea I, precizează CCR într-un
comunicat de presă.
sursa:https://www.dcnews.ro/ccr-articol-care-ingradeste-accesul-strainilor-la-proprietati-in-romania-
S-a votat ”Legea pentru protejarea intereselor nationale”
Asa cum se cunoaste deja, in ultima perioada au aparut informatii despre intentiile ministrului de Finante Florin Citu si ale reprezentantului Romaniei la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Lucian Isar, de a incepe vanzarea CEC Bank, planul fiind devoalat de consultantul politic Cozmin Gusa (click aici pentru a citi).
Pe langa CEC, alte trei companii – Hidroelectrica, Romgaz si Transgaz – ar urma de asemenea sa fie privatizate, asa cum a dezvaluit senatorul Radu Preda (click aici pentru a citi).
Nimic insa dintre acestea nu va mai fi posibil. Asa cum nu va fi posibila nicio instrainare a participatiilor statului la companii, banci sau societati.
Gata cu vanzarea companiilor de stat
Concret, Camera Deputatilor, in calitate de for decizional, a adoptat miercuri, 10 iunie 2020, “Legea privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale in activitatea economica”, aceasta urmand sa fie trimisa spre promulgare presedintelui Romaniei Klaus Iohannis. Actul normativ contine prevederi cat se poate de sanatoase, din punctul nostru de vedere.
In acest sens, vanzarea actiunilor detinute de stat la companii si societati nationale, la banci, dar si la orice alta societate va fi interzisa pe o perioada de 2 ani. De asemenea, tot timp de 2 ani, vor fi suspendate operatiunile deja incepute pentru vanzarea participatiilor detinute de stat la companiile si societatile nationale. Nu in ultimul rand, se vor suspenda dispozitiile OUG 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale.
Redam prevederile din “Legea privind unele masuri pentru protejarea intereselor nationale in activitatea economica”, referitoare la interdictia vanzarii participatiilor statului:
“Art. 1. – La data intrarii in vigoare a prezentei legi, se interzice, pentru o perioada de doi ani, instrainarea participatiilor statului la companiile si societatile nationale, la banci, precum si la orice alta societate la care statul are calitatea de actionar, indiferent de cota de participatie detinuta.
Art. 2. – (1) Se suspenda, pentru o perioada de doi ani, orice operatiuni privind instrainarea participatiilor statului la companiile si societatile nationale, precum si la societatile la care statul are calitatea de actionar, incepute anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica operatiunilor post-privatizare si operatiunilor specifice privatizarii, in cazul in care transferul dreptului de proprietate asupra participatiilor detinute de stat s-a realizat.
Art. 3. – In aplicarea dispozitiilor prevazute la art. 1 si 2, se suspenda, in mod corespunzator, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 199 de voturi “pentru”, 89 “contra” si 3 abtineri.
Ramane de vazut daca presedintele Romaniei Klaus Iohannis va promulga legea. De asemenea, este foarte posibil ca proiectul sa fie atacat la CCR de unul dintre partidele parlamentare care au votat impotriva.
In final, inainte de a prezenta proiectul de lege integral, iata lista cu cei 14 initiatori:
-Bodog Florian;
-Carciumaru Florin;
-Corlatean Titus;
-Cretu Gabriela;
-Dan Carmen;
-Iordache Virginel;
-Iriza Scarlat;
-Mihu Stefan;
-Nicolae Serban;
-Oprea Stefan Radu;
-Pavel Marian;
-Preda Radu-Cosmin;
-Stocheci Cristina-Mariana;
-Valeca Serban Constantin.
S-a decis reluarea slujbelor în biserici
Patriarhia Română consideră că revenirea grabnică la oficierea slujbelor religioase
și în interiorul lăcașurilor de cult este deja deplin justificată și adecvată actualei
realități sociale românești, potrivit unui comunicat de presă remis recent.
Patriarhia subliniază că revenirea la slujbele în incinta lăcașurilor de cult trebuie
să se facă respectând regulile de distanțare fizică, igiena spațiilor liturgice stabilite
de autoritățile competente.
În acest sens, au fost făcute „firești și consistente" demersuri către autorități,
„însoțite de speranța intensă a unui răspuns realist și înțelept".
sursa: https://www.dcnews.ro/rasturnare-de-situatie-cu-slujbele-din-biserici_754183.html
FLORIN CÂȚU și cele 5 întrebări
Senatorul PSD Daniel Zamfir a lansat, pe pagina sa de Facebook, cinci întrebări-acuze în legătură cu activitatea ministrului Finanțelor, Florin Cîțu care, potrivit lui Zamfir, „nu e lăsat” de Ludovic Orban să se prezinte la comisiile parlamentare.
„Imi e tot mai clar ca ascund romanilor multe lucuri. Eu cred ca #RomaniiTrebuieSaStie:
1. De ce a fost nevoie sa imprumute pana acum 8o de miliarde si ce a facut cu banii ?
2. De ce s-a imprumutat cu dobanda de peste 4% ca sa plateasca IN AVANS peste 400 de milioane de lei despagubiri la ANRP ? Cine sunt beneficiarii ?
3. De ce se imprumuta cu dobanzi de peste 4% la BCR si nu pune in aplicare hotararea ICCJ care obliga banca respectiva sa restituie Statului Roman peste 200 de milioane de lei ? Asteapta cumva prescriptia ?
4. De ce vrea ca ministerul de finante sa plateasca in locul unor reasiguratori internationali ai unor multinationale pentru creditele comerciale ?
5. De ce isi tine in continuare banii in off-shore ca sa nu plateasca impozit Statului Roman ?
Sunt doar cateva din intrebari. Va asigur ca nu vom renunta pana nu va da toate explicatiile romanilor.
Indatorarea inconstienta a tarii nu poate fi lasata asa !”, a scris Zamfir pe pagina sa de Facebook.
sursa: https://www.cotidianul.ro/cinci-intrebari-care-il-demoleaza-pe-citu/
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cunoscut și sub numele de Manole Isărescu, să fie demis de Parlament !
„Colegiul (CNSAS- nr.) a aprobat Nota de Constatare si a dispus introducerea la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti a actiunii in constatare pentru stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii, pentru urmatoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedinte, vicepresedinte de banca si membrii consiliului de administratie din sectorul bancar) – 1 persoana”, se arata in comunicatul dat de institutie dupa sedinta de martea trecuta a Colegiului.
Avocatul Gheorghe Piperea, care a mai scris despre cazul Isărescu, spune că guvernatorul BNR ar trebui să demisioneze sau să fie demis de Parlament.
„Doamne, Dumnezeul meu ! Nu credeam să ajung să trăiesc asta vreodată: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității l-a declarat pe Mugur Isărescu COLABORATOR AL SECURITĂȚII COMUNISTE !
Conform legii, individul trebuie să demisioneze de urgență sau să fie demis de Parlament ! Și să înfunde pușcăria pentru fals în declarații !
Tuturor politicienilor care, timp de 30 de ani, l-au eternizat pe post pe acest securist bătrân le spun : ați fost, sunteți niște cârpe în mâinile acestui faraon fals !
Tuturor banksterilor și influencerilor și simpatizanților de “driapta” care ați făcut sluj și închinare în fața acestui idol fals vă spun : sunteți niște iobagi de mizerie, demni de dispreț !
Tuturor judecătorilor care au luat lumină de la acest falsificator la seminariile de la Sinaia, refuzând dreptatea pentru milioane de debitori faliți și consumatori abuzați, dând câștig de cauză banksterilor, le spun : puneți-vă cenușă în cap ! Celor care au scris cărți de înfierare și teze de doctorat de combatere a mea pentru că m-am opus, timp de 10 ani, lui Manole Isărescu, le spun : reluați doctoratul de la zero, reciclați-vă sub formă de maculatură refolosibilă cărțile de propagandă pro-bancară pe care le-ați scris și renunțați la ideologie, devenind adevărate instrumente ale justiției și dreptății !”, a scris Piperea luni seara pe pagina sa de Facebook.
Informaţia potrivit căreia Mugur Isărescu ar fi fost colaborator al fostei Securităţi, sub numele de cod „Manole”, a mai fost vehiculată în presă în urmă cu câţiva ani.