Iașiul riscă să devină singurul oraș mare din România care nu va primi finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul prin care România poate atrage aproape 30 de miliarde de euro de la UE, pentru o centură la profil de autostradă, sau pentru A8, autostrada care va lega Moldova de Transilvania.
”Transilvania și Bucureștiul vor atrage cei mai mulți bani prin PNRR. Cluj, Oradea, Arad, Sibiu, Brașov, Bacău, Constanța, Craiova și București sunt orașele din România care au sau vor avea variante ocolitoare la profil de autostradă, iar orașele din Transilvania, București, Craiova și Constanța vor fi conectate la rețeaua de autostrăzi care fac conexiunea cu cele mai importante culoare de transport europene. Spre Moldova se va începe execuția autostrăzii A7 din Muntenia cu tronsonul Ploiești – Buzău, iar până la Pașcani se va ajunge în teorie undeva în 2026, dacă se va prinde în PNRR. Suceava, Botoșani și Vaslui nu vor fi legate de A7 prin drum expres mai devreme de 2035. Șoseaua Nordului nu se va construi până în 2030 și nu se știe după… Iașul este singurul oraș mare din România care nu va primi finanțare prin PNRR pentru o centură la profil de autostradă, sau pentru A8”, susține Cătălin Urtoi, reprezentant al asociației „Împreună pentru A8”, fost consilier onorific al lui Lucian Bode pe vremea când acesta ocupa postul de ministru al Transporturilor.
Dacă Iașiul nu va primi finanțare prin PNRR, nu are nici o șansă de a fi legat la viitoarea autostradă A7 până în 2026. Fără o centură de Nord, viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul vor rămâne două investiții izolate, iar circulația prin cartiere spre aceste obiective va fi un calvar pentru ieșeni, susține Urtoi. Potrivit acestuia, pe tronsonul de autostradă Tg. Mureș-Tg. Neamț, de pe A8,
se află în lucru un studiu de fezabilitate subfinanțat și cu șanse mari de a intra în blocaj. A fost o licitație organizată pe vremea PSD-ului, cu o valoare trecută la mișto și cu adjudecare în bătaie de joc. Firma din Spania dă semne de neputință”, a mai spus Urtoi. Proiectantul este compania Ingenieriaa Especializada Obra Civil e Industrial SA. Recent, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro că autostrada A8 peste Carpații Orientali este „cel mai greu proiect de infrastructură al României”, dar că vrea ca în anul 2021 să fie pornită investiția și să fie scoase la licitațiile de execuție capetele cu documentația finalizată dinspre Tg. Mureș și Tg. Neamț. Totuși, la proiectarea sectorului Târgu Mureș – Târgu Neamț ”există o incapacitate constatată, de-a lungul timpului, la firma de proiectare. Din acest motiv am luat decizia să monitorizăm permanent acest prestator de servicii. Astfel, în fiecare zi de luni, la sediul ministerului analizăm stadiul evoluției serviciilor de proiectare pe acest proiect”, potrivit Marianei Ioniță, directorul general CNAIR. ”În August 2020, fostul Ministru al Transporturilor, Lucian Bode (PNL), a refuzat să sancționeze intarzierile pe acest tronson, acordând firmei spaniole încă un răgaz de șase luni (25 Iulie 2021), iar acum această firmă gâfâie. Pe tronsonul Tg.Neamt – Iași – Ungheni avem o licitație de studiu de fezabolitate + Proiect cu multe semne de întrebare. Un caiet de sarcini prost pregătit în 2020 sub conducerea PNL și preluat de actuala conducere USR PLUS”, a mai adăugat Urtoi.
Cel mai scump proiect de infrastructură din România, Autostrada A8, care leagă Ungheni de Tg. Mureș, via Iași și Tg. Neamț, ar putea fi gata de abia în 2030 însă există destul de multe rezerve din partea oficialilor de la Ministerul Transporturilor. „Tehnic e fezabil finalizarea până în 2030, dar e cel mai greu proiect de infrastructură al României – de două ori mai greu decât Sibiu – Pitești. Aici eu am mai susținut că poate ar trebui să vedem, pe zonele foarte grele, cum putem găsi niște soluții care să fie mai ușor implementabile, mai rapid de construit, mai în buget, mai ieftine, dar care să ne ducă la același rezultat. Adică un drum neîntrerupt, care nu trece prin localități, un drum care conectează rapid Moldova de Transilvania”, este de părere Drulă. Conform acestuia, A8 se află în diferite etape de implementare, iar pe sectorul cel mai greu, pe zona montană, e în drulare o revizuire de studiului de fezabilitate care are probleme. Drulă a anunțat că vrea ca până la finalul anului să liciteze la proiectare și execuție capetele de la Tg. Mureș și Tg. Neamț, iar pe zona montană „să vedem cum putem găsi niște soluții care să fie mai ușor implementabile, mai rapid de construit”. Colegul său de partid, Iulian Bulai, a dezvăluit, după o întâlnire cu ministrul Drulă, că la A8 contractele de completare SF au fost subfinanțate până acum. ”Proiect neglijat și sabotat până acum. Mai devreme de 2024 nu estimăm să se înceapă șantierul pe segmentul Tg. Neamț – Iași. Reparăm și urgentăm acest proiect”, a notat pe pagina sa de Facebook Iulian Bulai.
Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni, de aproximativ 311 kilometri, ar putea costa 36 miliarde de lei.
Pe A8, șoseaua rapidă care pleacă de la Ungheni, trece prin Iași, ajunge la Tg. Neamț și apoi taie Carpații spre Tg. Mureș, contractul de revizuire a studiului de fezabilitate pe cei peste 200 de kilometri dintre Tg. Mureș și Tg. Neamț a început în mai 2019 și ar fi trebuit să fie gata în ianuarie 2021, însă este departe de finalizare. ”Studiile geotehnice de teren au fost realizate doar pe sectoarele ușoare, nefiind atacate zonele grele de munte.
Aproape un sfert din nevoile de investiții în infrastructura de transport a României va fi acoperit cu sumele venite din la Uniunea Europeană prin mecanismul de Redresare și Reziliență. Infrastructura din țara noastră are nevoie de 70 de miliarde de euro, în zona rutieră, feroviară și de metrou, iar portofoliul investițional al domeniului Transport durabil care îndeplinește criteriile de eligibilitate este de aproximativ 16,309 miliarde de euro. În sectorul rutier se urmărește dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere naționale de autostrăzi și drumuri situate pe rețeaua primară și secundară a României dublate de măsuri de creștere a siguranței rutiere, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice inclusiv prin realizarea/concesionarea zonelor de parcare și staționare a vehiculelor (aproximativ 8,42 miliarde euro cu TVA, pentru care se estimează aproximativ 655,4 km de autostradă și 636,2 km de drum expres și drumuri de legătură la rețeaua primară). Autostrăzile ce se vor construi cu bani europeni vor fi: sectorul de 13 km rămas din Lugoj-Deva, Centura Nord București (49,6 km), Ploiești-Buzău (65 km), Buzău-Focșani (72 km), Focșani-Bacău (109,3 km), Băcău-Pașcani plus legătura la Piatra Neamț (81,2 km), Pașcani-Suceava-Siret (101.5 km), Transilvania, cu Meseș P. Sălaj-Nușfalău plus pachet conectivitate Cluj (Gilău-Apahida) (170,7 km).
sursa:https://www.cotidianul.ro/strigat-de-disperare-din-moldova-iasiul-va-fi-izolat/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu