Klaus Iohannis a declarat miercuri că este foarte bucuros să vadă că deja multă lume vine efectiv la vaccinare, dar toate datele de până acum îl contrazic pe președinte.
„Am văzut împreună primul centru de vaccinare mobil în funcțiune. Este o nouă etapă a campaniei de vaccinare în care am ajuns. Suntem foarte aproape de capacitatea pe care ne-am dorit-o, de 100.000 de persoane vaccinate pe zi. Sunt foarte mulțumit de cum a decurs campania de vaccinare până acum și pregătirile pentru această etapă s-au făcut într-un timp record. Pe de altă parte, sunt foarte bucuros să văd că deja multă lume vine efectiv la vaccinare. Când am ajuns la intrare deja au fost câteva zeci de persoane care abia așteaptă să intre la vaccinare”, a declarat Klaus Iohannis miercuri după ce a vizitat primul centrul mobil de vaccinare, amplasat în Afumați, județul Ilfov.
De la începutul campaniei de vaccinare, 2.737.514 de persoane au fost vaccinate în România, din care 1.658.351 au primit ambele doze, arătau datele făcute publice de autorități marți seara. În fapt campania de vaccinare a ajuns în punctul în care numărul locurilor libere este mai mare decât numărul persoanelor aflate pe listele de așteptare. În acest context, zilele trecute, premierul Florin Cîțu a spus că până la 1 august își dorește imunizarea a 10 milioane de persoane.
Ce spun specialiștii de la MedLife
Intenția de vaccinare în România este mult sub valorile la care era estimată inițial. „Dacă percepția nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina”, spun cei de la MedLife.
Datele celui mai recent studiu realizat de MedLife, cu scopul de a estima numărul persoanelor decise să se vaccineze, arată că intenția de vaccinare a românilor este sub așteptările inițiale. Mai exact, estimările actuale indică faptul că doar 5 milioane de români se vor vaccina până la finalul anului, ceea ce înseamnă o rată de 27 – 31% din totalul persoanelor rezidente în România, care au împlinit cel puțin 16 ani.
„Deși estimările inițiale erau că vom avea peste 10 milioane de persoane vaccinate până la sfârșitul lunii septembrie, se pare că intenția de vaccinare a românilor este mult sub aceste așteptări. Studiul pe care l-am realizat arată că doar 5 milioane de români se vor vaccina, iar asta până la finalul anului. Problema nu va mai fi dată de lipsa disponibilității vaccinurilor, având în vedere că deja numărul locurilor disponibile pentru vaccinare a depășit numărul persoanelor înscrise pe listele de așteptare. Dacă percepția nu se modifică, în cursul lunii iunie, cel mai probabil, România nu va mai avea pe cine vaccina. Așadar, marea provocare va consta în educarea, încurajarea și convingerea unui număr cât mai mare de persoane să se vaccinze. Va fi nevoie de efortul și mobilizarea comună a principalilor actori din societate – autorități, mediul de afaceri, societatea academică, lideri de opinie, biserica și nu numai. Este extrem de important ca oamenii să înțeleagă necesitatea vaccinării pentru a controla pandemia. Creșterea numărului de persoane vacciante se traduce prin scăderea numărului de infectări cu SARS-CoV-2 și minimizarea cazurilor grave, fiind în strânsă legătură cu revenirea la o economie normală și reluarea vieții sociale. Este singura soluție pentru a atinge aceste mize”, a declarat Mihai Marcu, președinte și CEO MedLife Group.
Studiul estimează un număr de aproximativ 2 milioane de persoane cu intenție fermă de a se vaccina cât mai repede sau nu mai târziu de luna viitoare. Alți 3 – 4% iau în calcul vaccinarea peste 3 – 6 – 12 luni sau chiar peste 1 an.
Conform datelor obținute, cea mai mare rată de vaccinare se remarcă în mediul urban, unde se estimează că aprox. 33 – 38% din totalul persoanelor care au împlinit vârsta de 16 ani se vor vaccina până la finalul anului. În schimb, în rural, rata de vaccinare estimată până în decembrie 2021 este de aprox. 19 – 23% din totalul populației de peste 16 ani. De altfel, procentul persoanelor din mediul urban care s-au vaccinat deja este semnificativ mai mare, în timp ce doar un sfert din persoanele vaccinate provin din mediul rural.
Nivelul de educație este un alt factor care influențează major intenția de vaccinare, fiind în relație direct proporțională. Mai exact, cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât cresc și ratele de vaccinare – din prezent și așteptate la final de an.
Studiul relevă faptul că din categoria persoanelor dornice să se vaccineze fac parte într-o mai mare măsură bărbații, persoanele din categoria de vârstă 50 – 69 de ani și persoanele care au un stil de viață activ. Totodată, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 și au trecut prin forme medii sau severe (cu pneumonie) ale bolii sunt mai deschise la ideea de a se vaccina față de cele care nu au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2.
La polul opus, din categoria persoanelor rezistente la ideea vaccinării fac parte, într-o mai mare măsură, persoanele cu vârsta sub 40 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut și care nu au suferit de COVID-19 până în prezent. De asemenea, studiul arată că persoanele care provin din gospodării numeroase sunt mai puțin dispuse să se vaccineze.
În ceea ce privește localizarea geografică, conform studiului, regiunile București – Ilfov și Centru sunt mai bine reprezentante în segmentul celor care au luat sau iau în calcul vaccinarea, spre deosebire de regiunea Nord – Est, care este supra-reprezentantă în rândul celor care resping ideea vaccinării.
Studiul evidențiază faptul că puțin peste jumătate din persoanele cuprinse în eșantion consideră că dețin informații necesare despre campania de vaccinare. Dintre acestea, persoanele vaccinate și cele care vor să se vaccineze cât mai curând au fost cele mai preocupate să se informeze despre campanie. De asemenea, nivelul de informare este semnificativ mai ridicat în rândul populației provenite din mediul urban, cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, respectiv 60 – 69 de ani, cu educație superioară și în rândul persoanelor care au trecut prin boală.
Cu toate acestea, doar o treime din populația României cu vârsta peste 16 ani consideră vaccinarea ca fiind foarte eficientă, atât împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2, cât și împotriva dezvoltării unor forme grave de boală, în caz de infecție. Restul populației invocă teama de efecte adverse – pe termen lung sau imediat – ca principalul motiv din spatele refuzului de a se vaccina, următorul argument fiind neîncrederea alimentată de informațiile contradictorii.
Studiul a fost realizat în perioada 5 – 13 aprilie 2021, la nivel național, pe un eșantion reprezentativ de 1.010 persoane, cu vârsta peste 16 ani, având ca tehnică de culegere a datelor interviuri telefonice pe baza unui chestionar structurat, prin intermediul unei firme de cercetare de piață din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu