Delta Dunării își așteaptă turiștii în cele mai sălbatice locuri din țară. Vărsarea în Marea Neagră a brațelor Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe au favorizat crearea unei zone unice pe întreg teritoriul european. Începutul verii este o perioadă excepțională pentru pasionații de wildlife, de fotografie, dar și pentru împătimiții de sporturi nautice. Speciile de păsări s-au întors deja din țările calde, iar acum se află în perioada de cuibărit, ori, în alte cazuri, puii acestora au ieșit deja din ouă.
În același timp, pe lacurile din Deltă se poate face caiac-canoe și canotaj. Accesul în zonă se face exclusiv cu barca, așa că, cei care vor să călătorească, trebuie să își lase mașinile la Tulcea, Murighiol ori Mahmudia.
O altă variantă de călătorie se poate alege prin intermediul Hello Holidays, o angenție de turism care face excursii atât în țară, cât și în afară. Prin programul “O zi cât o vacanță“ poți ajunge în Deltă și te poți bucura de frumusețea naturii. Un număr de 92 de excursii de o zi sunt organizate, în 2021, sub brandul “O zi cât o vacanță”, în România și în Bulgaria, în creștere cu 40 de excursii față de anul anterior.
Printre acestea, se numără:
- Mănăstirea Prislop - Castelul Corvinilor - Biserica Densuș - Sarmizegetusa
- Mănăstiri și Palate de lângă București
- Fortificații din Țara Făgărașului
- Mănăstirea Celic Dere - Tulcea - Enisala
- Plaja la Gura Portiței
De asemenea, pentru “O zi cât o vacanță“ în Delta Dunării, la mijlocul lunii mai au fost organizate două autocare cu 120 de turiști, nu unul singur.
Caii sălbatici de la Letea
Auzind de caii sălbatici de la Letea, mulți români consideră că aceștia chiar sunt o specie de cai sălbatici. Totuși, din discuțiile avute cu localnicii din zonă, în trecut, mai mulți cai au scăpat de la locuitori și, în sălbăticia Deltei, s-au înmulțit natural, iar acum nu mai sunt absolut deloc prietenoși cu oamenii. Pot fi văzuți în Pădurea de la Letea, deși au mai fost semnalați și în alte zone din Deltă.
Lipovenii din Delta Dunării
Pe lângă numeroasele activități ce pot fi întreprinse în mediul natural, Delta, ca parte a Dobrogei, este un spațiu foarte pestriț din punct de vedere cultural. Dacă mergi în Deltă poți fi martorul unor concerte în aer liber susținute de lipoveni. Adeseori, aceștia se îndeletnicesc cu turiștii și le cântă, în limba rusă, cele mai frumoase melodii tradiționale din spațiul slav, cum ar fi Katiusha ori Kalinka.
Totuși, comunitățile locale au nevoie de un sprijin mai consistent din parte statului, deoarece, având în vedere natura izolată a zonei, singurele activități din care comunitățile deltaice își pot câștiga traiul sunt pescuitul și turismul.
„Cred că oamenii s-au unit și au creat comunități foarte apropiate aici. Ceea ce găsesc foarte trist este faptul că unele comunități se dizolvă, se dezintegrează, pentru că tinerii nu vor să rămână. Cu excepția situației în care le oferim oportunități de angajare, prin turism, nu cred că mulți vor dori să rămână în Deltă”, spunea Charlie Ottley, pentru DC News, în luna aprilie
Ansamblul „Cerno More“, unicitate a României
Ansamblul de muzică tradițională ucraineană „Cerno More“ reprezintă o mărturie vie a faptului că tradițiile și obiceiurile comunităților etnice sunt păstrate și respectate în România, iar elementul cultural al acestora dăinuiește până în zilele noastre în comunitățile de ucrainieni din Delta Dunării.
Dumitru Stan, un reprezentant al ansamblului „Cerno More“ a oferit un interviu, în exclusivitate pentru DC News, în care a venit cu detalii privitoare la modul în care tradiția s-a păstrat din generație în generație:
„Sunt localnic din Sfântu Gheorghe, stau aici de aproximativ 40 de ani, am fost navigator, iar din perioada comunistă, dar și după ce am ieșit la pensie, m-am ocupat de partea cultural-artistică în calitate de corepetitor, conducător de formație și actualmente, fiind în Sfântu Gheorghe, am acest ansamblu, alături de doamne de toate vârstele, care sunt și la corul ucrainean și cântă la festivități atât în județul Tulcea, cât și în țară unde suntem invitați.
Vechimea acestui ansamblu e de peste 50 de ani, s-a transmis din tată în fiu, iar astăzi a rămas acest cor, Cerno More. Noi purtăm exact datina din localitatea noastră. Moștenirea culturală este originară din cântece bătrânești, nu s-a făcut nicio schimbare“, a precizat Dumitru Stan, pentru DC News, în urmă cu o lună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu