Petre Daea, Ministrul Agriculturii - După secetă, vine ploaia cu scumpiri ?!

 

Incendierea grâului

 

Petre Daea : ”Combat gândacii, nu-i mănânc. E împotriva firii”

 

Pepeni româneşti, cu doar 50 de bani kilogramul

 

Pepeni româneşti, cu doar 50 de bani kilogramul. În Buzău, în comuna Vâlcele, recolta de pepeni din acest an a fost una impresionantă. Cultivatorii se confruntă însă cu marea problemă a vânzării pepenilor.

Foarte mulți producători vor să renunțe la cultivarea pepenilor pentru că nu au unde să îi vândă.

”Pepenii noștri sunt foarte buni, dulci, zemoși, de o calitate extraordinară. Sunt bio, pentru că noi nu prea folosim produse chimice. În schimb, prețul e de râs. Aproape că nu ne mai convine să-i rupem de pe câmp”, spune un fermier din Pogoanele.

Producția este atât de mare, încât sunt nevoiți să scadă prețul sub 50 de bani kilogramul, acum, când mai e mult din sezonul de recoltare. Pe câmp urmează să se coacă sute de tone de pepeni. Vor ajunge la gunoi, spun fermierii revoltați, dacă rămân cu ei și în următoarele zile.

”La gunoi, băgăm discul în ei! E păcat că avem atâta marfă și nu o putem distribui. Foarte multă marfă vine din import iar noi nu avem unde să ne vindem marfa și cred că am ajuns la capătul răbdării să ne mai putem vinde marfa”, se plânge un producător de pepeni din Pogoanele.

Fermierii buzoieni spun că se gândesc să renunțe la tradiția cultivării pepenilor, dacă statul nu le va asigura piețe de desfacere în rețelele de magazine, care, spun ei, sunt aprovizionate mai mult din importuri.

Crește din nou prețul pâinii ! Cât vom plăti pentru o franzelă

 

Pâinea, un produs de bază de care puțini oameni se pot lipsi, se va scumpi din nou, spun reprezentanții Rompan. Recolta slabă și prețurile ridicate pentru electricitate, gaze naturale și carburanți au dus la majorarea prețului pâinii.

Reprezentanții Rompan spun că oamenii urmează să plătească, până la finalul anului, 1,5 lei pentru o franzelă de 300 de grame. În prezent, prețul pentru o franzelă de același gramaj este de 1,2 – 1,3 lei, spun reprezentanții Rompan.

Acești spun că principalii factori care au dus la scupirea pâinii sunt prețurile majorate a energiei electrice, gazelor naturale și a carburanților. Mai mult decât atât, la acestea se adaugă și recolta slabă din acest an.

Ploile din acest an au făcut ravagii în România. Nu numai că oamenii au rămas fără acoperiș de asupra capului, dar recoltele au fost grav avariate de inundații. Chiar dacă producția de grâu de anul acesta este mai mare, calitatea acestua a fost afectată de ploi.

Situația este similară și în alte țări. Din cauza ploilor abundente, o parte a grâului european a ajuns să fie folosit ca nutreț.

Speciliaștii spun că doar jumătate din recolta de grâu din acest an este suficient de bună pentru a putea fi folosită la panificație, comparativ cu majoritatea recoltei dintr-un an normal.

Fermierii spun că din cauza ploilor abundente, perioada de recoltare a cerealelor, cel puțin în cazul grâului, a întârziat.

„Am întârziat puţin campania de recoltare din cauza precipitaţiilor, dar estimăm că la începutul săptămânii viitoare să intrăm cu combinele de recoltat şi să reuşim să recoltăm grâul. Intrăm cu combinele în grâu, recoltăm toate parcelele pe care le avem, în funcţie de vreme trebuie să avem cantităţi de precipitaţii scăzute ca să reuşim să le recoltăm”, spune Diana Elena Rusu, fermier.

Creşterea porcinelor în exploataţii în aer liber ar putea fi interzisă

 

 

Creşterea porcinelor în exploataţii în aer liber s-a dovedit a avea un înalt grad de risc de infectare cu virusul pestei porcine africane, din cauza contactului cu mediul silvatic, motiv pentru care e necesară interzicerea acestei forme de creştere a porcinelor în perioada în care pe teritoriul României evoluează focare de PPA, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Contextul actual al evoluţiei pestei porcine africane (PPA) în România impune urgent luarea de măsuri mai riguroase pentru combaterea acestei boli. Pierderile economice generate de evoluţia PPA sunt extrem de mari, numai sumele pentru acordarea de despăgubirilor se ridică la aproape 50 de milioane de euro anual, la care se adaugă şi dezechilibrarea balanţei comerciale datorită blocării comerţului cu porci şi produse din carne pe piaţa europeană sau la export. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), instituţia responsabilă pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor, îşi concentrează toate eforturile pentru a împiedica răspândirea acestei boli. Chiar în condiţiile în care scăderea numărului de focare este semnificativă, de la 1.220 de focare active în septembrie 2019 la 101 în prezent, măsurile trebuie menţinute şi intensificate pentru că pericolul este permanent prezent. Pentru a îmbunătăţi controlul acestei boli, ANSVSA a iniţiat mai multe proiecte legislative la elaborarea cărora a colaborat şi s-a consultat cu toate entităţile implicate, instituţii, dar şi asociaţii de crescători, producători şi procesatori”, se arată într-un comunicat al ANSVSA, remis marţi.
Potrivit sursei citate, ultimul dintre acestea este un proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) pentru stabilirea unor măsuri privind creşterea porcinelor, pentru aprobarea programului pentru supravegherea, prevenirea şi controlul pestei porcine africane în România, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
„Focarele de PPA pot fi controlate numai dacă sunt stabilite şi aplicate măsurile de biosecuritate pentru fiecare tip de exploataţie, iar atunci când acestea nu se respectă trebuie luate măsuri de sancţionare drastice. Aceasta, în condiţiile în care 50% din cele 4,1 milioane de capete de porci crescuţi pe teritoriul României se află în exploataţii non-profesionale. Având în vedere specificul virusului pestei porcine africane, pentru care nu există vaccin, respectarea unor măsuri minime de biosecuritate este una dintre cele mai importante modalităţi de prevenire”, afirmă ANSVSA.
Deşi exploataţiile comerciale respectă cerinţele de trasabilitate şi biosecuritate, atrag atenţia reprezentanţii instituţiei, cele mai recente focare au apărut în cazul acestor unităţi atunci când se aflau în zona de restricţie, ca urmare a vecinătăţii lor cu focare din gospodăriile populaţiei.
„Responsabilizarea deţinătorilor de porcine din gospodăriile populaţiei şi verificarea respectării obligaţiilor acestora privind sănătatea, bunăstarea, regulile minime de biosecuritate şi mişcare animalelor au un rol deosebit de important în vederea prevenirii evoluţiei pestei porcine africane. În completarea măsurilor de prevenire a răspândirii bolii, se impune limitarea activităţilor de comercializare a porcinelor din exploataţiile non-comerciale. De asemenea, creşterea porcinelor în exploataţii în aer liber s-a dovedit a avea un înalt grad de risc de infectare din cauza contactului cu mediul silvatic, motiv pentru care e necesară interzicerea acestei forme de creştere a porcinelor în perioada în care pe teritoriul României evoluează focare de PPA”, se mai spune în comunicat.
Conform ANSVSA, aplicarea prevederilor formei finale a actului normativ, după adoptare, va fi precedată de o campanie de informare şi de consiliere a crescătorilor de porcine privind importanţa aplicării şi respectării normelor minime de biosecuritate.
„Respectarea cerinţelor minime de biosecuritate îi va feri pe crescători de pătrunderea virusului în gospodărie, de îmbolnăvirea şi de pierderea animalelor. Este important de subliniat că responsabilitatea combaterii PPA revine tuturor instituţiilor din România, cu responsabilităţi în domeniu (ANSVSA, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Autorităţile Publice Locale şi nu în ultimul rând crescătorii de porcine), boala nu poate fi gestionată exclusiv de serviciile sanitare veterinare. Menţionăm că acest proiect de act normativ se află în procedură de avizare interministerială şi poate suferi modificări”, precizează ANSVSA.

Transilvania, la înălțime prin vinurile sale reprezentative

 

Producătorii de vinuri au început să perceapă faptul că turismul viticol reprezintă o modalitate de promovare și creștere a vânzărilor, iar investițiile în această industrie, în cele mai multe cazuri prin fonduri europene, devin o prioritate a proprietarilor de crame.

În acest sens, enoturismul sau turismul viticol a început să prindă, am putea spune, printre români, cu vizitele ghidate la crame, în care vizitatorii iau contact cu procesul tehnologic de obținere a vinului, degustarea sau o plimbare prin vie, de unde se pot achiziționa și câteva sticle de vin la un preț de producător.

Dacă marii producători de vinuri se bazează pe vânzări către retail-uri sau la export, micii producători încearcă să penetreze piața locală. Pentru a cunoaște zbaterea acestora trebuie să te afli acolo, unde pe parcursul întregului an se duce o bătălie pentru, ca la începutul toamnei, munca să fie răsplătită cu producții bune și de calitate.

Transilvania, a fost și rămâne un etalon al culturii viței de vie. Descoperirile arheologice atestează faptul că din antichitate, mergând în perioada migraţiei popoarelor și continuând în decursul perioadei feudale, cultivarea viței de vie a fost una dintre îndeletnicirile de bază ale populației care a locuit pe aceste meleaguri.

Odată cu colonizarea saşilor de către regii arpadieni în secolul al XII-lea, în părţile Sibiului, Albei şi Bistriţei, a început dezvoltarea viticulturii din teritoriul cuprins între Târnave şi Mureş, zonă care figura pe hărţile timpului sub denumirea Weinland (Ţara vinului). Primele clone de viţă nobilă, de origine germană, au fost aduse în Transilvania în secolul XII în centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localităţi Alba Iulia, Ighiu şi Cricău.

Inainte de invazia filoxerei (1885), în Transilvania erau răspândite vechile soiuri de struguri locale: Iordană, Lampăra, Fetească albă, Furmint, Vânătă de Băgaciu, dar si altele internationale: Riesling Italian, Riesling de Rhin, Pinot Gris şi Pinot Noir.

Villa Vinea, pe drumul vinului de pe Valea Târnavei

Povestea Villa Vinea a început în 2004, când Heiner Oberrauch a descoperit în apropierea orașului Tîrgu-Mureș o locație perfectă pentru producerea de vinuri extraordinare.

Villa Vinèa se află pe un deal lin, situat la o altitudine de 330-350 de metri, deasupra mării, cu expunere largă către sud și către râul Târnava Mică. Plantațiile sunt la aproximativ 20 de minute distanță cu mașina, față de aeroportul Târgu Mureș.

Situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni, crama Villa Vinèa cultivă o suprafață de 70 de hectare de vie, plantată cu 12 soiuri, printre care: Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir și Merlot. În portofoliu au fost adăugată și o varietate albă germană, Kerner și una roșie austriacă.

Vinul de top al cramei îl reprezintă Contessa, un vin alb, un cuplaj complex de Muscat ottonel, Kerner și Gewurztraminer obținut din struguri culeși devreme și deshidratați, mai apoi până la stafidare.

Cu un număr de circa 90.000 de sticle îmbuteliate anual, dintre care 80 la sută reprezintă vinul alb, crama are o cifră de afaceri de circa 650.000 de euro.

CASA DE VINURI ZAIG: Povestea Vinului de Teaca

Undeva, în zona Bistriței, cea mai nordică dintre cetățile săsești, se dezvoltă o podgorie mică, dar unde se produc vinuri alese. Istoria bogată a acestor locuri își păstrează amintirile nu doar în povești, ci și în sevele pământului, după cum spunea unul dintre ultimii sași din regiune, Zaig Eckehardt.

Sașii au ajuns aici prin 1260, dar prima atestare documentară o regăsim într-o relatare a cărturarului german, Johannes Troster, care menționa în cartea sa “Das Alt und Neu Teutsche Dacia”, (Nurenberg, 1666), că vinurile de la Tekendorf (Teaca) sunt cele mai bune vinuri albe pe care le-a degustat vreodată.

La începutul anilor 1960, vinificaţia modernă a fost introdusă și în aceste locuri, iar la Teaca a apărut un centrul viticol, sub coordonarea unui inginer de prin părţile Drăgăşanilor. După 1990, viticultura din zonă intră într-o perioadă marcată de un declin accentuat. Însă, în anii din urmă, Zaig Eckehardt încearcă să îmbine tradiţiile săseşti de acum câteva secole cu tehnologia modernă. E o punere laolaltă a unor idei vechi cu unele foarte noi, împletind meseria cu arta. Și totul se face în așa fel încât să se păstreze vie amprenta locului şi a oamenilor.

În comuna Teaca s-au plantat 13 hectare de viță nobilă, în 2013. S-a pastrat și via veche, cea care a fost sădită în urmă cu o sută de ani. Este un adevărat monument, care are nevoie de îngrijire manuală, extrem de meticuloasă. Iată de ce vinurile noastre sunt o punte de legătură între generații. 

Cele 2 ha cultivate cu vita de vie conțin Fetească Alba, Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer, Furmint, Oporto.

Dej și Hrușciov, la un pahar cu vin de Teaca

"Teaca este o regiune care nu permite cultivarea viței pe suprafeţe întinse din cauza reliefului deluros cu pante accentuate. De aceea, aici se produce puţin vin, dar de calitate, de unde, în vremea comunismului, era cunoscut drept vinul securiştilor.

În istoria localităţii a rămas negocierea, la un pahar de vin, dintre Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nikita Hruşciov, privind retragerea trupelor sovietice din ţara noastră", a continuat povestea locului Zaig Eckehardt.

În acesta cramă de familie, unde se produc anual în jur de 700 hl de vin. Procesul de fermentație se face în vase din inox controlate termic. Iar pentru maturare se folosesc butoaie din stejar, sub observarea unui oenolog tânăr, Cristina Carazan, din Republica Moldova, absolventă de chimie la Babeș Bolyai.

Între timp, rolul povestitorului e preluat, cu delicatețe, de soiurile cultivate in zona Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Fetească Neagră, Pinot Noir, Feteasca Regala, Fetească Albă.

Crama Jelna – amprenta Transilvaniei

În județul Bistrița – Năsăud, la câțiva kilometri de reședința de județ, Crama Jelna continuă și dezvoltă o tradiţie viticolă adormită timp de mai multe secole. Conform hărţilor vechi, printre care și harta iozefină (1766), pe dealurile Jelnei sunt reprezentate întinse plantaţii de viţă de vie.

Fratii Ovidiu si Daniel Moldovan au fondat în 2016 Crama Jelna, din podgoria Lechința, unde pe cele 26 de hectare cultivă vița de vie. Prima gama Amprenta Transilvania, o gama premium a fost gata în 2017 și a fost pusă pe piață în Februarie 2018. În iunie din același an, a fost lansată gama super-premium Dealu Negru, iar în noiembrie 2019 gama Iconic Navicella.

De unde Navicella

Totul a pornit de la Navicella pictorului italian Giotto de Bondonne, o impresionantă frescă ce orna vechea bazilică Sfântul Petru din Roma și care surprindea scena în care Iisus, mergând pe apă, ajunge la corabia în care se aflau ucenicii săi.

Fresca originală a fost distrusă odată cu reconstrucția bazilicii, însă se știe că s-au realizat câteva copii ale faimoasei fresce, iar singurele copii cunoscute în întreaga lume sunt la Strasbourg (Franța), Florența, Pistonia (Italia) și „Navicella Transilvanica” – pictată în 1520 în biserica din Jelna.

În registrele vechii biserici evanghelice din sat stă scris că Petrus Murator, cel care a pictat fresca din Jelna în jurul căreia se face astăzi mare vâlvă, a fost plătit pentru munca sa în butoaie de vin.

Darius Pripon, tânărul winemaker îndrăgostit de Pinot Noir a adus vinurile cramei în atenţia iubitorilor de licori selecte, a transpus cultura și istoria într-un vin de excepție care poartă numele faimoasei fresce – Navicella.

Crama Jelna are din 2020 dreptul de utlizare a menţiunii facultative "produs montan" şi înregistrarea soiurilor Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc şi Muscat Otonel în registrul naţional al produselor montane, pentru că ferma viticolă se află la cea mai mare altitudine din țară, respectiv 460 metri.

Antreprenorii au continuat dezvoltarea cu o pensiune de 4 margarete, cu opt camere duble si un restaurant, care a fost finalizata la jumatate anului .

Pentru vita-de-vie s-au folosit fonduri europene pentru reconversie, în cramă fiind investite fonduri proprii. În total, suma se ridica la circa un milion de euro. Sunt incluse aici si echipamentele, tehnologie de ultima generatie.

Vinurile cramei Jelna, din soiurile Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, se vând sub brandurile Jelna, Dealu Negri, Navicella în ţara noastră, prin intermediul HoReCa. Recent, tinerii investitori au pariat și pe export, avand contracte în Belgia, Canada, Danemarca și Anglia.

Pentru dezvoltarea cramei, exista un proiect de retehnologizare, din fonduri europene. Printre dotările pe care proprietarii cramei doresc să le achizitioneze este și o linie performantă de îmbuteliere. Valoarea proiectului este estimată la 800.000 de euro, partea de tehnologie, la care se adaugă costurile constructiei.

Noi reguli pentru creşterea porcilor din cauza focarelor de pestă porcină

 

Lovitură pentru crescătorii de porci. Fermierii nu mai au voie să hrănească animalele cu resturi alimentare, iar în adăposturile în care stau porcii, se intră doar cu încălțăminte dezinfectată. Dacă aceste reguli sunt încălcate, fermierii riscă amenzi de mii de lei.

Noi reguli pentru creşterea porcilor din cauza focarelor de pestă porcină. Autoritatea Sanitar – Veterinară a lansat în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență care prevede noi reguli pentru crescătorii de porci în contextul răspândirii pestei porcine. Cei care nu vor respecta noile reguli vor putea fi amendaţi cu până la 8.000 de lei.

Potrivit proiectului ANSVSA, porcii nu vor mai putea fi hrăniți cu resturi alimentare, iar la intrarea în adăposturile animalelor trebuie să existe locuri în care încălțămintea fermierului să fie dezinfectată.

Iată ce propun specialiştii în proiectul ANSVSA: 

Operatorii au obligaţia respectării următoarelor cerinţe minime de biosecuritate pentru exploatațiile noncomerciale:

a) să nu hrănească porcinele cu resturi alimentare și să elimine subprodusele de origine animală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

b) exploatațiile trebuie să fie construite în așa fel încât porcinele să fie deţinute în spaţii care să nu permită venirea acestora în contact cu porcinele deținute din alte exploataţii, cu porci sălbatici sau alte animale – de exemplu: câini;

c) să îngrijească porcinele astfel încât să nu existe posibilitatea de contact între porcinele din exploataţie şi orice carcasă, sau parte de carcasă provenite de la porcii sălbatici – porci vânați sau morți, carne şi subproduse rezultate de la acestea;

d) să ofere facilități pentru persoana care lucrează cu porcinele în  vederea schimbării hainelor și încălțămintei la intrarea și ieșirea în/din adăpostul porcinelor;

e) să amenajeze dezinfectoare pentru încălțăminte, atât la intrarea, cât și la ieșirea din exploatație și din adăpost;

f) să nu intre în exploataţia de porcine, timp de 48 ore, dacă participă la activități de vânătoare;

g) să notifice medicul veterinar oficial/medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu privire la:

1. orice modificare a stării de sănătate a porcinelor,

2. orice sacrificare pentru consum familial efectuată în exploatație, precum și orice modificare constatată la nivelul carcasei şi/sau organelor, ca urmare a sacrificării porcinelor în vederea consumului familial;

3. orice mortalitate apărută la porcinele pe care le deţine în exploataţie;

h) să nu crească în exploatație scroafe și/sau vieri folosiți pentru reproducere – această condiție nu se aplică exploataţiilor comerciale;

i) să nu hrănească porcinele cu furaje de origine vegetală pe o perioadă de cel puțin 30 de zile de la recoltarea acestora;

j) să nu folosească așternut vegetal pe o perioadă de cel puțin 90 de zile de la recoltare;

k) să nu permită accesul persoanelor străine în adăpostul porcinelor;

(7) Operatorii au obligaţia respectării următoarelor cerinţe minime de biosecuritate pentru exploatațiile comerciale:

a) cerinţele de la alin. (6);

b) să dețină porcinele în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcine domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi;

c) să împrejmuiască spațiile în care sunt păstrate hrana și așternutul destinate porcinelor;

d) să elaboreze, să implementeze și să dețină un plan de biosecuritate verificat de serviciile veterinare conform normelor de biosecuritate.

e) să elaboreze și să implementeze un plan de biosecuritate, adaptat situaţiei existente, fiind responsabil pentru identificarea celor mai bune metode de evitare a contaminării animalelor cu agenţi patogeni specifici;

f) să depună la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, planul de biosecuritate pentru exploataţiile comerciale, conform tipului fermei şi a cerinţelor de biosecuritate stabilite de autoritatea competentă, care se actualizează ori de câte ori este necesar;

g) să solicite autorizația sanitar – veterinară la direcția sanitar – veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București pe al cărei teritoriu administrativ exploatația își desfășoară activitatea;

(8) să respecte normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației”.

La data de 8 iulie, în România era active 101 focare pestă porcină africană (PPA), din care 2 focare în exploatații comerciale și 1 focar în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 45.227 porcine.

Câmpia Bărăganului. Ploile din ultima perioadă susțin o recoltă record în 2021

 

În Câmpia Bărăganului agricultorii se bucură de ploile abundente, care în alte zone ale țării au produs inundații și au pus în pericol vieți omenești.

Producătorii agricoli din Pogoanele vor avea un an cu belșug, mai ales după ploile abundente din ultimele luni. Producțiile care vor înregistra un record în 2021 sunt cele de grâu, cu o recoltă de 10 tone pe fiecare hectar. Alături de  culturile de floarea soarelui, rapiță sau porumb, care vor aduce câștiguri agricultorilor, producția de pepene se anunță, de asemenea, excelentă. 

Fermierii din Câmpia Bărăganului au trecut printr-o secetă care amenința să le pună în pericol recoltele din acest an. Cu toate că ploile au produs inundații și stricăciuni în alte zone ale țării, în Câmpia Bărăganului a fost aur curat, scrie Știri de Buzău. 

Ploile nu au favorizat toate culturile

„În special Bărăganul are un deficit anual de peste 300 de litri pe metrul pătrat, adică din 800 de litri necesari pentru un an, plantele nu primesc mai mult de 500 de litri de apă, în urma ploilor. Din acest motiv, sunt rari anii în care poți să obții producții mari și bune fără a iriga aceste culturi. Până acum porumbul, floarea soarelui și chiar orzul și grâul arată bine în această zonă a Bărăganului. Precipitațiile abundente au produs totuși îmburuienarea acestor culturi și apariția bolilor și dăunătorilor, iar fermierii au fost nevoiți să aplice tratamente suplimentare”, a precizat inginerul horticol, Costel Vânătoru.

Recolte record la grâu

Autoritățile locale estimează că recoltele record din acest an vor fi la grâu. Din cauza umidității extreme, fermierii au folosit tratamente. 

„Estimăm producții extrem de mari la cereale și în mod special la grâu, de până la 10 tone la hectar, care credem noi vor bate toate toate recordurile de până acum. Dar până la urmă toate culturile arată foarte bine de la porumb și floarea soarelui și până la orz, rapiță și pepeni, unde de asemenea așteptăm producții foarte mari. Deși fermierii au folosit mai multe tratamente din cauza umidității mari, totuși ploile din ultima vreme i-au scutit de cheltuielile pentru irigații, care în anii trecuți erau destul de mari.” a spus secretarul orașului Pogoanele, Adrian Cotruță.

Invazia limaxului ucigaș în România. Daea cere intervenția de urgență

 

Petre Daea, ministru al Agriculturii în perioada 2017-2019, a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre măsurile urgente care trebuie luate în stoparea invaziei limaxului ucigaș. Mai multe zone din România se confruntă cu o problemă agricolă destul de gravă. Culturile sunt atacate de Arion Vulgaris, o specie de limax căreia oamenii nu reușesc să-i mai facă față.

În prezent, mai multe zone din România sunt afectate de o specie de melc extrem de dăunător care mănâncă orice plantă, de la cartof și morcov până la ceapă, varză, sfeclă și fasole. Limaxul spaniol, cunoscut și sub denumirea de „limaxul ucigaș“ pare că a găsit raiul în România, iar oamenii se declară neputincioși în fața unei invazii de proporții.

De câțiva ani, specia a fost semnalată în mai multe județe din țară, Brașov, Covasna, Mehedinți, Hunedoara, iar anul acesta Arion Vulgaris a început să facă ravagii în nordul județului Argeș. Spre exemplu, în comuna Albeștii de Muscel, în apropiere de orașul Câmpulung, limaxul a distrus aproape în totalitate culturile localnicilor. Specia a fost semnalată și în alte comune limitrofe orașului Câmpulung.

Într-un interviu exclusiv pentru DC News, Petre Daea, a solicitat intervenția de urgență a specialiștilor de la Autoritatea Națională Fitosanitară:

„Este un melc polifag, foarte dăunător, greu de combătut. Este dăunător de carantină și cred că soluția care se impune e să se depisteze urgent unde sunt vetrele prin Autoritatea Națională Fitosanitară care trebuie să izoleze zonele respective și să impună măsuri de carantină. Acest dăunător e cunoscut ca unul dintre cei mai invazivi și greu de combătut și, din nefericire, a cam intrat în țările europene. Eu știam că nu avem în România așa ceva, dar dacă există și semnalul din teren este dat, atunci Agenția trebuie să intervină rapid, să meargă la fața locului și să impună măsurile necesare.

Melcii își fac de cap pe umezeală, deoarece ei vin din medii umede și, fiind un melc fără cochilie, foarte prolific, depune câteva sute de ouă și este foarte rapace, iar excesul de umiditate îl ajută să mănânce și să se înmulțească. Trebuie intervenit urgent astfel încât vetrele să fie cunoscute, izolate și combaterea să se facă rapid, prin culegerea lor, prin măsuri stabilite de specialiști la fața locului în funcție de situația din teren. Trebuie acționat rapid. Oamenii trebuie să anunțe imediat Direcțiile Județene pentru Agricultură, iar specialiștii de la Agenția Națională Fitosanitară să meargă la fața locului și să acționeze în cunoștință de cauză. Aceștia trebuie să monitorizeze acest dăunător, deoarece intră într-o regulă foarte strictă de abordare“, a precizat Petre Daea.

Cu tractoarele la Parlament. Fermierii, protest: "Agricultura, lovită din toate părţile"

 

Fermierii au anunţat că vor protesta săptămâna aceasta la sediul Parlamentului şi că vor organiza un marş cu tractoare în jurul clădirii. 

Asociația Forța Fermierilor va organiza miercuri, 26 mai 2021, începând cu orele 12.00, un marș de protest al tractoarelor în jurul Palatului Parlamentului. Principala solicitare a fermierilor este de a pune agricultura națională între prioritățile strategice ale acestui an și este adresată tuturor parlamentarilor din actuala majoritate și liderilor politici ai partidelor la putere. Tema acțiunii de protest va fi: “Guvernanților, cu ce v-au greșit fermierii? Subfinanțare cronică: Agricultura, lovită din toate părțile!”, se anunţă într-un comunicat de presă. 

Ce îşi propun fermierii

"Membrii Asociației Forța Fermierilor își propun ca prin acest protest public să oprească bătaia de joc la care este supus sectorul agroalimentar: subvenții de la bugetul național înjumătățite față de 2020, întârzierea demarării noilor sesiuni de depunere a proiectelor europene, blocajul financiar din sectorul creșterii bovinelor, colapsul sectorului de creștere a porcinelor, problemele noi din sectorul creșterii păsărilor, renunțarea la programul Tomata, excluderea investițiilor în irigații și a celor opt depozite regionale din PNRR, riscul de insolvență pentru fermierii afectați de secetă în 2020 din cauza neacordării despăgubirilor, lipsa unei consultări reale cu fermierii pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2021-2027.

Protestul de miercuri, 26 mai 2021, este autorizat de către Primăria Municipiului București și are două componente: între 12.00 - 12.30, deplasare cu tractoarele în jurul Palatului Parlamentului, cu punct de plecare și încheiere parcarea de lângă Academia Română din Calea 13 Septembrie și între 12.30-16.00, protest al fermierilor în fața Palatului Parlamentului în alveola din dreptul Parcului Izvor", se mai arată în comunicat.

„Acest protest este al tuturor fermierilor români, fie că sunt din sectorul vegetal, fie că sunt din zootehnie. Subfinanțarea cronică a agriculturii este o problemă la nivel întregii țări. Vorbim de securitatea alimentară a României și de viitorul satului românesc. Toți fermierii care doresc să vină la acest protest sunt bineveniți, este important ca mediul asociativ din agricultură să vorbească pe o singură voce. Am ales ca loc al protestului Palatul Parlamentului pentru că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, conform Constituției. Iar acești fermieri, cărora le-a ajuns cuțitul la os, sunt parte a poporului român, și hrănesc acest popor, iar semnalul lor de alarmă trebuie ascultat și, mai departe, găsite soluții pentru rezolvarea problemelor din agricultură”, a spus Vlad Macovei, președintele Asociației Forța Fermierilor.

Alte două proteste au avut loc în februarie

Menționăm că revendicările membrilor Asociației Forța Fermierilor nu au conținut politic. Respectăm actuala majoritate parlamentară, îi vom cere doar, răspicat, să îi respecte pe fermierii români și, deopotrivă, pe consumatorii români. Nu vom permite niciun moment, la protestele ce vor fi organizate, transmiterea de mesaje politice, indiferent că vor veni de la Putere sau din Opoziție. 

Asociația Forța Fermierilor a organizat, în 18 și 22 februarie 2021, două acțiuni de pichetare a sediului Ministerului Agriculturii pentru a protesta public împotriva neincluderii în Legea Bugetului de Stat din acest an a despăgubirilor de secetă, în ciuda promisiunilor repetate ale ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

Asociația Forța Fermierilor, acționând sub sloganul „Agricultura în ofensivă”, este cea mai dinamică organizație profesională din sectorul agroalimentar, care nu acceptă jumătățile de măsură în reprezentarea intereselor legitime ale membrilor săi. Asociația Forța Fermierilor se luptă pentru apărarea drepturilor agricultorilor români de toate tipurile, indiferent de mărimea fermei, de domeniul de activitate și de regiune geografică.

„La Comisia Europeană, ministrul Agriculturii s-a dus cu planurile de irigaţii de pe vremea lui Ceauşescu”

 

Marcel Ciolacu spune că, după ce au repetat în nenumărate rânduri că vor să transparentizeze administraţia, actualii guvernanţi au secretizat toate datele din timpul pandemiei şi refuză să voteze constituirea unei comisii parlamentare de anchetă menită să facă lumină în acest caz.

„Acuma, eu nu vreau să fiu răutăcios. Avem informaţii şi noi din cadrul Comisiei Europene, e şi normal. Am şi cerut în urma faptului că, dacă nu avem acces la informaţii de la transparenţii de acum un an de zile, doi ani – ştiţi că se băteau cu pumnii în piept că-s transparenţi, că vor aflarea adevărului, între timp nu mai votează nici comisii în Parlament să aflăm adevărul, au manipulat toate raportările din timpul pandemiei – am aflat cum s-a dus domnul Oroş la Comisie.

Domnul ministru al Agriculturii s-a dus cu planurile cu irigaţiile de pe timpul lui Ceauşescu. Oamenii ăia s-au uitat : dom-le, nu eşti om serios, s-a dezvoltat tehnologia în 30 de ani, adică nu mai e cu irigaţiile, cu canalul. Între timp, e altă tehnologie. Am solicitat patru miliarde de euro pentru irigaţii, având anul trecut un an de secetă când nu s-au dat despăgubirile şi având totuşi efectul anului trecut care este evident că trebuie un program naţional de irigaţii moderne, nu ca pe timpul lui Ceauşescu te duci…”, a afirmat Marcel Ciolacu, miercuri, în emisiunea Punctul Culminant, de la România Tv.

Liderul PSD a adăugat că „în acest moment în PNRR nu este prins niciun metru de irigaţii”, el adăugând că nu îl „încântă” faptul că ministrul Agriculturii a mers „nepregătit” la discuţiile cu Comisia Europeană.

Românii au început să cultive fructe exotice: Kiwi, curmalele, kaki, bananele sau smochinele, cresc acum și în țara noastră

 

Românii sunt tot mai interesați să cultive fructe exotice în grădinile lor. Vânzările de pomi fructiferi care produc acum kiwi, curmale, sau kaki, au crescut exponențial în ultimii ani, spun comercianții. Cert este că și clima din România devine tot mai prietenoasă cu astfel de culturi.

Cererea de pomi care produc fructe exotice a crescut semnificativ în ultimii ani, după ce iubitorii de plante au observat că aceștia pot trece cu bine de iarnă, fără mari probleme și fără să aibă nevoie de îngrijiri speciale.

"În urmă cu trei ani vindeam de ordinul zecilor, acum vindem de ordinul miilor la Kiwi. Cerere tot mai mare. Noi vindem Kaki de ani de zile și anul acesta n-am făcut față cu comenzile. Țînând cont că iernile nu mai sunt cum erau odată, în ultimii ani nu a mai trebuit să protejăm nici smochinul.", povestește un comerciant.

În ultimul deceniu, cantitatea medie anuală de precipitații a scăzut cu aproape o treime în România, în timp ce media temperaturilor maxime a crescut cu două grade Celsius. Așa se face că, acum, în România, au început să se adapteze tot mai bine, climatului nostru, fructele exotice, cum ar fi Curmalul Chinezesc sau Banana Nordului.

De la celebrii pepeni de Dăbuleni la exoticul cartof dulce

 

La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Culturii Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni  plantarea cartofului dulce este în plin proces. Datorită tendinței secetoase, cartoful dulce are condiții favorabile de cultivare în sudul câmpiei Olteniei. Mulțumită protocolului de colaborare cu Universitatea Națională Kyungpook din Coreea de Sud, din 2012, această legumă exotică a început să fie plantată la Dăbuleni.

Provitamina A din cartoful dulce cu pulpă portocalie, farmacia din cămară

Cartoful dulce este una dintre cele mai importante şi uşor adaptabile culturi din lume și este cultivat în peste o sută de ţări datorită faptului că reprezintă o importantă sursă de calorii, proteine şi vitamine. Bogăţia de nutrienţi, producţiile mari, costurile reduse, sunt doar câţiva dintre factorii care fac din cartoful dulce un aliment de bază pentru oameni.

Cum crește?

Cultivarea cartofului dulce este relativ ușoară. Deși se adaptează la toate terenurile, trebuiesc evitate totusi, temperaturile prea scăzute . Mai ușor de gestionat decât cerealele, cultivarea cartofului dulce este potrivită în special climatelor aride și solurilor sărace. Cu toate acestea, cartoful dulce preferă soluri adânci, bine irigate. Nu-i place frigul: vegetația nu începe până la peste 15 ° C și crește ideal în jurul valorii de 25 °C.

„Pentru plantare sunt necesari tuberculi de cartofi de 4 cm în diametru și aproximativ 12 cm lungime. Aceștia se plantează în poziție orizontală la o distanță de 2 cm între tuberculi“, afirmă biologul  Alina Paraschiv,  de la Stațiunea de  Cercetare Dabuleni.

În condiţiile de la SCDCPN Dăbuleni planta de cartof dulce s-a dezvoltat pe parcursul perioadei de vegetaţie la o temperatură medie în aer de 22,3°C, prin acumularea în aer a 2.266,3°C, biologic active. Cercetătorii chinezi au arătat că randamentul la cartofii dulci ar putea crește cu până la 40%, fără îngrășământ suplimentar, pesticide sau ameliorare genetică, dacă la plantare se folosește un pământ și tuberculi sănătoși.

„În 2020, la SCDCPN Dăbuleni s-au iniţiat cercetări privind testarea unor genotipuri coreene de cartof (Ipomoea batatas), folosind diferite perioade de plantare, în scopul elaborării tehnologiei de cultură şi promovării în zonă a acestei plante. În prezent, se fac experiențe pe 5 soiuri de cartof dulce : KSP 1, KSC 1, YULMI, JUHWANGMI și HAYANMI, iar în testare se află alte patru genotipuri“, a precizat Drd. ing. Gheorghe COTEȚ, de la SCDCPN Dăbuleni, pentru Lumea Satului.

Cât de eficent este să cultivi cartof dulce ?

Producţia medie de tuberculi cu diametru mai mare de 5 cm, într-un an, se diferențiază în funcţie de soi. Ea poate atinge valori de: 29,5 t/ha la soiul Yulmi, 35,4 t/ha la soiul Juhwangmi, 23,7 t/ha la soiul Hayanmi, 26,3 t/ha la soiul KSP 1 şi 21,5 t/ha la soiul KSC 1, cum s-a întâmplat, de exemplu,  în anii precedenți.

Cercetătorii au arătat că cea mai mare cantitate de substanţă uscată totală a fost determinată la 110 zile de la plantare. Soiul Yulmi a prezentat cel mai mare conţinut (41,52%). Procentul maxim de amidon a fost determinat la 100 de zile de la plantare, cu o medie a soiurilor de 13,53%. Cel mai mare conţinut de amidon a fost determinat la soiurile Juhwangmi (14,43%) şi KSP1(14,22%). Vitamina C a avut cele mai mari valori, la toate soiurile, la 100 de zile de la plantare (între 3,5 şi 9,7 mg/100 g s.p.), după care începe să scadă.

Profit de circa 94  de mii de lei la 1ha

În ceea ce privește conservarea și păstrarea cartofului dulce, acesta nu poate fi ținut la  temperaturi sub 10-12oC deoarece ele pot duce la pierderi de sută la sută. Pentru prevenirea perimării lor, cartofii dulci trebuiesc păstrati la o temperatură de 15-17oC, grupați în cofraje sau separat, pe etajere. Un calcul efectuat pe un hectar de cultură de cartof dulce, arată că la o investiţie de aproximativ 20.000 lei, o producţie de 22,8 t/ha şi cu un preţ de vânzare de 5 lei/kg, se poate obţine un profit de circa 94 mii lei/ha.

Cartoful dulce este originar din America Centrală, dar și  din nord-vestul Americii de Sud. În China, India, Japonia, Africa, SUA, și în zonele mediteraneene ale Europei, se cultivă pe suprafețe mari. Pe plan mondial cartoful dulce ocupă locul 5 după orez, grâu, porumb şi manioc. Deşi îşi are originea în America Centrală, totuși, China furnizează peste 80% din producţia mondială totală de cartof dulce.