Dan Chitic : ”Adevărata Revoluție începe !” LEGEA SUVERANITĂȚII este OFICIALĂ

 

Acum puțin timp, demersul suveranist al avocatului Dan Chitic a dobândit recunoaștere oficială – un pas esențial către un deziderat național

Cel mai consecvent actant al suveranismului românesc, avocatul Dan Chitic face un anunț extrem de important :

”Legea Suveranității a fost publicată în Monitorul Oficial 925/28.IX.2021”, scrie Dan Chitic, arătând că forma finală poate fi citită începând de la pagina 8 în Partea 1 a Monitorului Oficial respectiv.

Odată cu această procedură se poate trece la faza următoare: ”De azi începe strângerea de semnături pentru Legea noastră, Legea poporului !”

În acest sens, Dan Chitic anunță că formularul de strângere de semnături poate fi găsit doar pe pagina https://vremsuveranitate.ro/ , unde cei dornici să ajute la strângerea de semnături se pot înscrie ca voluntari în ”Armata Suveranității”.

”Adevărata Revoluție începe !”, scrie în final Dan Chitic, asigurându-i pe numeroșii săi susținători că nu se va opri ”până la capăt !”.

Carmen Avram, despre PNRR : ”Nu l-a văzut nimeni ! Mi-a sărit în ochi declarația Ursulei von der Leyen

 

Europarlamentarul Carmen Avram a comentat, în exclusivitate pentru DC News, modul în care s-a văzut de la Bruxelles vizita Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la București, acolo unde a ținut o conferință de presă alături de premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis.

Luni, 27 septembrie 2021, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a aflat în vizită la București pentru a aproba Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta a participat la o conferință de presă alături de președintele Klaus Iohannis și de premierul Florin Cîțu.

„Acest Plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană din ultimele luni, dar și al unui efort colectiv instituțional fără precedent. A fost un proces extrem de laborios, care a presupus o muncă extraordinară, sub presiunea timpului, și le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succes a acestui Plan“, a precizat președintele Klaus Iohannis în conferința de presă.

Carmen Avram, reacție de la Bruxelles

Europarlamentarul Carmen Avram a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre transparența acestui Plan și despre domeniile deosebit de importante care au fost tratate cu lejeritate de către cei care l-au conceput:

„Planul Național de redresare și Reziliență nu l-a văzut nimeni. Eu nu l-am văzut. Înțeleg că e în continuare secretizat și nu poți spune dacă e un PNRR bun, un PNRR rău. Nu știi cine l-a făcut, cu cine a lucrat, cine sunt „specialiștii“ care au redactat documentul acesta, care trebuia făcut în colaborare cu reprezentanți din tot spectrul românesc, indiferent de domeniu. În PNRR trebuiau implicați oameni din agricultură, dar aceștia au lipsit cu desăvârșire. Noi ne-am asumat și am dat mai departe un document despre care românii nu știu absolut nimic, deși e un document făcut pentru români. Că nu construim pentru domnul Ghinea sau pentru domnul Cîțu.

Proiectul mai are o lună până la aprobare. În primul rând, în perioada următoare trebuie să treacă de consiliul Ministerului de Finanțe care trebuie să se uite pe el și abia ulterior va fi aprobat definitiv.“, a precizat europarlamentarul Carmen Avram.

Agricultura, în impas

„Mi-a sărit în ochi declarația președintei Comisiei Europene referitoare la irigații. Ea confirmă tot ce am suspectat noi pe traseu, anume faptul că acești oameni au fost de-a dreptul incapabili să treacă irigațiile în PNRR. Asta dacă nu a fost un plan premeditat. Președinta Ursula von der Leyen a spus clar noi am cerut dovezi că aceste irigații, pentru care s-au cerut 2 miliarde de euro, nu vor afecta mediul, iar autoritățile române nu au fost în stare să ne dea aceste dovezi.

Or, când scrii un document în care știi exact ce ai de scris, pentru că există niște coordonate, niște date de la Comisia Europeană în care ni se spune că trebuie oferite explicații, cu atât mai mult acum când se pune accent pe protejarea mediului, pe lupta împotriva schimbărilor climatice, iar tu nu ești în stare să dai un consum de apă și să explici cum vei proteja sursele de apă și cum vei proteja pământul, ori e incompetență, ori e un plan bine pus la punct pentru ca agricultura să moară. De când e domnul Oros la Ministerul Agriculturii vedem că moare agricultura.

În rest, domnii aceștia își fac campanie electorală în continuare, nu știm exact pentru ce, însă se împăunează cu un document pe care l-au depus printre ultimii din Uniunea Europeană“, a mai spus europarlamentarul român.

PNRR-ul României, în primele 5 cele mai finanțate, potrivit lui Florin Cîțu

„Banii nu se dau pe merite, ci se dau pe populație și pe cât a fost afectată țara respectivă. Să te lauzi că ești printre cel mai bine finanțate în condițiile în care înțelegi că această finanțare vine pentru că ai o populație numeroasă și că țara ta a fost afectată grav de COVID-19, mi se pare inadecvat.

Noi suntem finanțați mai mult pentru că avem o populație mai mare decât alte state din UE (Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria). Doar Italia, în afară de noi, a cerut împrumuturile care îi sunt alocate pentru că se zbate într-o criză cumplită.

Diferența dintre noi și Italia e că în vârful guvernului italian este un om care e o somitate internațională și care știe ce să facă și să rezolve situațiile. Noi îl avem pe acest băiat despre care știm foarte puține lucruri și acelea nu foarte bune. Toate celelalte state, 25 la număr, nu au luat împrumuturi, cu excepția câtorva țări care au luat până la 2-3 miliarde. Noi luăm 16, mai mult decât Polonia, mai mult decât Germania, care din câte știu eu are 0 împrumuturi, iar în aceste condiții, luând împrumuturi de 16 miliarde, da, suntem foarte bine finanțați. Banii aceștia îi vom da înapoi, pe lângă cele 55 de miliarde pe care le-a luat domnul Cîțu până acum“, a conchis Carmen Avram.

A trecut de Senat proiectul de lege ce vizează direct pensionarii

 

Un proiect de lege care prevede pensionarea opţională la 70 de ani şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul pentru bugetari a fost aprobat luni de Senat cu 71 de voturi ”pentru” şi 58 ”împotrivă”, arată alba24.ro. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat și de Camera Deputaţilor, apoi promulgat de preşedintele ţării şi publicat în Monitorul Oficial.

Bugetarii au de ales

Potrivit proiectului de lege, atunci când vor îndeplini condiţiile de pensionare, bugetarii vor fi nevoiţi să aleagă dacă rămân în câmpul muncii până la 70 de ani sau ies la pensie. Cei care beneficiază deja de cele două venituri vor fi obligaţi ca în termen de 30 de zile să decidă pe care dintre acestea le vor păstra.

Cumul de pensie-salariu, doar la privat, cu acordul angajatorului

În ceea ce-i priveşte angajaţii din mediul privat, şi aceştia pot opta pentru pensionarea la 70 de ani, putând însă alege şi să se pensioneze la limita de vârstă actuală (65 de ani pentru bărbaţi şi aproape 62 de ani pentru femei) şi să cumuleze pensia cu salariul din mediul privat, dacă angajatorul este de acord: ”Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie, după caz, şi care îndeplinesc condiţiile de pensionare pot continua activitatea, cu acordul anual al unităţii angajatoare, până la împlinirea vârstei de 70 de ani”. 

Cerere depun toți, fie că lucrează la stat, fie că sunt la privat

Ambele categorii de angajaţi, atât bugetarii cât şi cei din mediul privat vor depune cererea privind continuarea activităţii la unitatea angajatoare, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare, respectiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea acordului anual al unităţii angajatoare.

Se pot răzgândi oricând și pot alege pensia

În proiectul de lege adoptat luni de Senat se precizează că şi în cazul în care au ales să muncească până la vârsta de 70 de ani, salariaţii pot cere oricând să iasă la pensie, cererea urmând să fie depusă cu aproximativ 2 luni înainte de pensionare.

Angajaţii din sectorul public care beneficiază și de pensie şi de salariul de la stat au la dispoziţie 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a opta în scris pentru pensie sau pentru salariu. Dacă bugetarii optează pentru continuarea activităţii, plata pensiei se va suspenda începând cu luna de după cea în care şi-au exprimat opţiunea. Evident, cei care sunt pensionari vor putea să renunţe temporar la pensie şi să se reangajeze până la 70 de ani.

Pe de altă parte, bugetarii care nu vor opta între pensie şi salariu vor rămâne doar cu pensia, proiectul de lege stipulând în mod clar că „neîndeplinirea obligaţiei (de a alege între salariu şi pensie – n. r.) constituie cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire, după caz”, mai arată sursa citată. 

Zi crucială pentru Florin Cîţu şi guvern. CCR dă azi verdictul privind constituţionalitatea moţiunii depuse de AUR şi susţinută de USR-PLUS

 

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, astăzi, marţi, sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

CCR a terminat deliberările, urmează să anunţe verdictul 

Vă reamintim : 

Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională (CCR) o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.

„În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, se explică în sesizarea premierului depusă la CCR.

Potrivit documentului, „Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”.

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe „grave” asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

Guvernul, în sesizarea către CCR: „Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care are ca efect vicierea etapelor ulterioare”

„Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură”, se mai explică în sesizarea către CCR, potrivit Agerpres.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.

„Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.

Ţintele şi jaloanele PNRR

 

Comisia Europeană a adoptat luni o evaluare pozitivă a Planului de redresare şi rezilienţă al României, prin care se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Banii nu sunt acordaţi pur şi simplu, sunt enorm de multe condiţionări pentru România.

PNRR aduce României, direct şi prin împrumuturi, 29 de miliarde de lei. România are însă un istoric extrem de prost în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, iar orice pas greşit pe porice palier poate bloca toate fondurile din PNRR.

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care a gestionat elaborarea PNRR, a anunțat încă o dată că nu se va întoarce în guvern decât dacă USR PLUS revine la guvernare, deşi Florin Cîţu i-a oferit acest post. El a mai anunțat că PNRR-ul României a primit din partea Comisiei Europene calificativul maxim, la fel ca Franța și Germania.

Într-o postare pe Facebook, Ghinea a mai spus că România are de atins 507 jaloane și ținte din PNRR legate de reformele asumate și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane.

El a anunțat că 21 astfel de jaloane trebuie atinse până la finalul acestui an. Printre ele – semnarea acordurilor cu BEI, FEI și BERD pentru cele 1,3 miliarde euro care să vină ca injecție rapidă în economie prin instrumente financiare, sistemul informatic al MIPE dedicat PNRR și legiferarea întregului mecanism financiar.

Fostul ministru a mai spus că va înființa un think-tank care să monitorizeze și să asiste implementarea PNRR. ”Vom lucra cu fapte și informații, fără patimă politică. Vom urmări jaloanele din PNRR și vom veni cu propuneri despre cum ar trebui să arate viitoarea lege ca să respecte textul negociat cu Comisia. Vom fi aici să depunem mărturii dacă vom fi întrebați și să strigăm dacă nu vom fi întrebați, dar vedem că lucrurile nu se mișcă. Va fi o organizație politică ? Doar prin persoana mea. Care am încercat și voi continua să nu politizez PNRR-ul. Am început să contactez mediul de afaceri, experți, oameni care au lucrat la PNRR și nu mai sunt acolo pentru a organiza acest network de suport”, a scris Ghinea pe Facebook.

Principalele ținte ale PNRR, prezentate de Ghinea:

Apă și canalizare:

1600 km rețele de apă construite – în localități cu peste 2000 locuitori

2500 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori; 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitor

88.400 gospodării conectate prin programul național `Prima conectare la apă și canalizare`

Păduri:

Programul Național de împădurire: 56.700 de hectare noi de pădure plantate

3 150 000 m2 noi suprafețe de păduri urbane create

Deșeuri: 13.700 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Transport:

420 de kilometri de autostradă nou construiți

45% din punctele negre eliminate, acolo unde sunt cele mai multe accidente rutiere (de la aplicarea unui nou sistem de taxare, pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;

2 851 km cale ferată construiți/modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat; 110 km de cale ferată electrificată

12.7 km de rețea nouă de metrou (București și Cluj): 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj

Valul Renovării:

Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca 4,3 milioane metri pătrați de blocuri de locuințe (circa 1.000 – 1500 blocuri) și respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri).

Energie:

Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară)

Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030.

Instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice.

Transformare digitală:

8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronică

Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de facilități de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală

REFORMA ANAF. Rezultate așteptate:

60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online. În prezent, doar 45% din aceste servicii sunt disponibile online.

Ponderea veniturilor colectate raportat la PIB crește cu cel puțin 2.5 puncte procentuale;

Reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 comparativ cu valoarea medie din 2019 și 2020 combinate

600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF

500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV

Reforma pensiilor. Rezultate așteptate:

Intrarea în vigoare a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii

Reforma legislației pentru pensii pentru a face sustenabilă și mai echitabilă; reforma pensiilor speciale.

Mediul de afaceri și cercetare:

5400 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor

280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa

Microelectronică – finanțare, 500 milioane euro – Participarea a cel puțin 3 entități românești la consorții internaționale

Fondul local. Rezultate așteptate:

4.418 locuințe pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile

1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație

Vor fi achiziționate și recepționate până în Trim. II, 2026, – 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament (200 buc. – autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. – autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. – tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc – microbuze electrice/hidrogen).

13.200 puncte de încărcare funcționale, pentru vehicule electrice. Mai sunt prevăzute alte puncte de încărcare pe componenta Valul renovării și pe Transport; în total, în 2026, vor fi 20.000 la nivel național.

Turism:

12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate

Finanțarea, pentru prima oară în România, de muzee și memoriale ale opresiunii: Muzeul Holocaustului și muzee ale opresiunii comuniste.

3.000 de km de trasee velo naționale

40 de IMM active în domeniul producției și distribuției de filme finanțate pentru a dezvolta conținut digital

Sănătate:

200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.

3.000 cabinete ale medicilor de familie sau asociații de cabinete echipate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și zone mai puțin dezvoltate.

300 comunități slab deservite, inclusiv comunitatea romă, vor avea acces la asistență medicală comunitară

25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)

25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă

30 facilități nou construite/renovate și dotate care furnizează asistență medicală ambulatorie

Social:

Rețea de centre de zi: 150 de servicii comunitare pentru copiii în situații de risc: (menținerea a 4.500 de copii în familie)

150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități (1.600 de persoane cu dizabilități, pe an)

Introducerea Venitului Minim de Incluziune:

adoptarea modificărilor legislative necesare; Beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF). 56.700 –beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus față de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocatie de sustinere a familiei.

Tichete de muncă: Cel puțin 30 000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60 000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.

50 servicii comunitare modernizate pentru persoane cu dizabilități.

55 noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități.

Reforma administrației:

Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023

Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public

Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor

Educație:

110 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (în localitățile izolate, dezavantajate)

2500 de școli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere). Creșterea cu cel puțin 60% a numărului de studenți înscriși in ruta completa de invatamant dual.

Cel puțin 5.200 de școli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT

Cel puțin 3.600 de școli dotate cu infrastructură și echipamente tehnologice noi

3 consorții școlare rurale create pentru a consolida mediul educațional rural.

TOTUL ARATĂ BINE PE HÂRTIE !

ÎNTREB, NU DAU CU PARUL : Cine va plăti aceste datorii care vor împovăra și mai tare populația țării. Unde se vor depozita energiile eoliană și solară, precum și alte energii regenerabile. După câte știu, iarna nu va fi mare scofală de soare, iar vântul va bate când va vrea el, ploaia la fel. SAU AVEȚI ÎN PLAN și MANIPULAREA VREMII, așa cum ați făcut-o și până acum ?