Zi crucială pentru Florin Cîţu şi guvern. CCR dă azi verdictul privind constituţionalitatea moţiunii depuse de AUR şi susţinută de USR-PLUS

 

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, astăzi, marţi, sesizarea premierului Florin Cîţu privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR.

CCR a terminat deliberările, urmează să anunţe verdictul 

Vă reamintim : 

Pe 8 septembrie, Florin Cîţu a depus la Curtea Constituţională (CCR) o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu „încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

Judecătorii constituţionali au decis însă să dezbată această sesizare după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă şi unde Florin Cîţu a fost ales noul preşedinte al partidului.

„În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, se explică în sesizarea premierului depusă la CCR.

Potrivit documentului, „Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”.

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură, cu consecinţe „grave” asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

Guvernul, în sesizarea către CCR: „Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care are ca efect vicierea etapelor ulterioare”

„Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea, vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură”, se mai explică în sesizarea către CCR, potrivit Agerpres.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează „interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.

„Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri”, a transmis Guvernul.

O nouă lovitură dată Guvernului Florin Cîțu

 

Curtea Constituţională a României a constatat, joi, că sunt neconstituţionale dispoziţiile din Legea bugetului de stat pe anul 2021 prin care Academia Oamenilor de Ştiinţă din România urma ca în acest an să îşi asigure finanţarea din venituri proprii.

Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 38 din Legea bugetului de stat pe anul 2021 numărul 15/2021.

"Curtea a constatat că art. 38 din Legea nr.15/2021 încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii, prin raportare la art. 65 alin. (1) şi (2) lit. b), art.76 alin. (2) şi art.138 alin. (2) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (3) din Constituţie privind statul de drept", se precizează în comunicat.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale au următoarea redactare: "Până la data de 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art. 20 din Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea cheltuielilor instituţiei se asigură din veniturile proprii".

Avocatul Poporului a formulat excepţie de neconstituţionalitate privind prevederi din Legea bugetului de stat pe 2021 referitoare la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România.

"Prevederile art. 38 din Legea nr. 15/2021 a bugetului de stat pe 2021 (...) aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin (3) şi (5) şi art. 135 alin (2) lit c) din Constituţie", prevede excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului menţionează că art. 38 din Legea bugetului de stat a modificat cu titlu derogatoriu, până pe 31 decembrie 2021, sursa de finanţare a cheltuielilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Până la sfârşitul acestui an, prin derogare de la prevederile art. 20 din Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea cheltuielilor instituţiei se asigură din veniturile proprii, prevede Legea bugetului de stat.

"Deşi derogarea este o problemă de opţiune legislativă a Parlamentului, normele derogatorii aplicate în mod repetat unor reglementări legale în vigoare creează un grad sporit de instabilitate, fragilizând însăşi existenţa instituţională, în cazul de faţă desfăşurarea activităţii Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, instituţie de largă cunoaştere internaţională. Sub acest aspect, considerăm că limitarea derogărilor are tocmai scopul respectării cadrului general şi procedurilor privind administrarea şi utilizarea fondurilor publice", stipulează excepţia de neconstituţionalitate.

Conform acesteia, deşi modificarea adusă pe calea derogării este temporară, aceasta lipseşte de fonduri suficiente buna funcţionare a instituţiei, obligată să-şi asigure finanţarea cheltuielilor numai din veniturile proprii.

"Lipsa unor fonduri suficiente ca urmare a finanţării numai din venituri proprii, fără susţinere bugetară, afectează atât statutul academiei, buna funcţionare şi eficacitatea activităţii desfăşurate, cât şi statutul membrilor săi", a adăugat sursa citată, potrivit Agerpres.

CCR, termen de judecată după sesizarea PSD privind revocarea Avocatului Poporului

 

Judecătorii CCR vor dezbate pe data de 29 iunie sesizarea de neconstituționalitate a hotărârii Parlamentului de a o revoca din funcție pe Renate Weber, Avocat al Poporului, depusă de PSD.

Amintim că social-democrații au depus, joi, la CCR, o sesizare de neconstituționalitate a hotărârii Parlamentului de a o revoca din funcție pe Renate Weber, Avocat al Poporului.

„Din analiza procedurii desfășurate în Parlamentul României rezultă că propunerea de revocare din funcție a Avocatului Poporului nu a fost făcută de către Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, supunerea la vot a revocării fiind facută numai pe baza raportului comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului, lipsind actul legal de sesizare al Parlamentului, respectiv Hotărârea Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. Practic, constatăm faptul că cele două Comisii reunite s-au substituit Birourilor Permanente Reunite și au propus, fără a avea această competență, revocarea Avocatului Poporului către plenul reunit, după cum rezultă și din Raportul întocmit în urma ședinței celor două Comisii: În urma dezbaterii cererii de revocare, membrii Comisiilor juridice au constatat că sunt îndeplinite condițiile legii pentru a supune plenului Parlamentului revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, Avocat al Poporului și în ședința comună din 16 iunie 2021, aceștia au hotărât să adopte raportul comun pentru revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, Avocat al Poporului și să supună spre dezbatere și adoptare Camerelor reunite ale Parlamentului, acest raport împreună cu proiectul de hotărâre aferent”, potrivit sesizării.

Social-democrații apreciază că votul trebuia exprimat pe buletine de vot, nu prin intermediul votului deschis electronic.

„Tot din examinarea Hotărârii de revocare, rezultă că Parlamentul nu a îndeplinit cele două condiții cumulative, astfel: nu a realizat o evaluare obiectivă a activității Avocatului Poporului utilizând motive de revocare clare, obiective menite să garanteze independența Avocatului Poporului și nu a dovedit încălcarea Constituției și a legilor țării”, menționează social-democrații.

Potrivit PSD, Hotărârea Parlamentului nr. 36/2021 pentru revocarea Avocatului Poporului este neconstituțională încălcându-se prevederile art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității și a art. 58 alin. (1) din Constituție privind durata de 5 ani a mandatului Avocatului Poporului.

Decizie extrem de importantă a CCR

 

Este vorba despre o decizie CCR extrem de importantă pentru sistemul judiciar, a cărei motivare a apărut ieri. Este cea care obligă instanțele de penal ca în momentul în care pronunță hotărârea, să ofere și motivarea acesteia și să nu mai meargă cei condamnați la închisoare fără să cunoască motivele în fapt și în drept.

Pe 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a decis că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării. Motivarea deciziei a fost publicată vineri, 7 mai.

Practic, ea se referă la faptul că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale.

Pe data de 7 aprilie a.c., Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate privind art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală.

Art. 400 alin. (1) ale art.405 alin.(3) și art. 406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, dar și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a constatat CCR. 

De asemenea, Curtea a stabilit că dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Redactarea hotărârii judecătorești penale după pronunțarea minutei dispuse în cauză lipsește persoana condamnată pentru o faptă prevăzută de legea penală de garanțiile înfăptuirii actului de justiție, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil, a reținut CCR.

Astfel, Curtea a considerat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei.

Iată documentul care arată motivarea CCR:

https://media.dcnews.ro/other/202105/decizie_233_2021_54001800.pdf

Decizia CCR e bombă atomică. Implicații enorme

 

CCR a luat o decizie cheie cu privire la sentințe, care schimbă tot în instanțe. Avocatul Toni Neacșu a analizat decizia judecătorilor constituționali, dar subliniază că ”fără intervenția promptă și profesională a Parlamentului totul va fi aruncat în aer”.

”Decizia CCR de astăzi privind executarea hotărârilor penale doar din momentul motivării este nu numai explozivă, revoluționară, ci de-a dreptul bombă atomică! Cât de mare va fi impactul acesteia asupra felului în care arată procesul penal astăzi se vede din rapiditatea intervenției ÎCCJ în această problemă.” a scris avocatul Toni Neacșu, pe Facebook. 

”Câteva observații la cald, cu precizarea că îmi e greu să-mi ascund satisfacția:

1. Decizia nu va produce efecte decât din momentul publicării în monitorul oficial și doar pentru viitor. Motivarea va fi întârziată atât timp cât este nevoie ca în procedură de urgență Parlamentul să intervină și să găsească soluții. Acum se vede cu atât mai mult aberația referendumului pe justiție care a interzis legiferarea prin ordonanțe de urgență în domeniul justiției. Fără intervenția promptă și profesională a Parlamentului totul va fi aruncat în aer. CCR va întârzia intenționat atât cât este rezonabil posibil, adică în orizontul a 6-8 luni să zicem (termenul legal de motivare la ei este de 30 de zile).

2. Prin decizia de astăzi CCR a decis un lucru extrem de simplu, dar cu implicații enorme: în materie penală hotărârile nu pot fi executate în baza minutei, adică acea soluție pe scurt pe care o scriau judecătorii în urma deliberării, ci doar a hotărârii judecătorești propriu-zise, care conține pe lângă soluția propriu-zisă și motivarea integrală.

3. Panica judecătorilor este firească pentru că declararea ca neconstituțională a textelor din codul de procedură penală care se refereau la minută se aplică și în materia măsurilor preventive. După publicarea deciziei în Monitorul Oficial nu mai poți aresta o persoană în baza minutei, urmând să motivezi când poți, ci în baza hotărârii (încheierii) integrale. Cum termenele din materia arestării preventive sunt foarte strânse va fi o provocare uriașă pentru Parlament să găsească modalitatea practică în care acest lucru se va putea face pe viitor.

4. Excepția a fost ridicată într-o speță la CA Târgu Mureș, de către d-ul avocat George Zlati, pe care îl felicit public și pe care l-am felicitat și personal acum o jumătate de oră. Instanța a motivat în favoarea admiterii acestei excepții de neconstituționalitate, lucru care a contat enorm la CCR, mai ales că judecătorul (un profesionist de excepție, președintele secției penale) a facut-o generos și convingător (15 pagini).

5. Urmare a acestei decizii practic minuta, ca act în care se consemnează pe scurt rezultatul deliberării și care poate fi pus în executare, dispare. Reamintesc că prin propunerile mele publice privind modificarea legislației în sensul executării hotărârilor doar o dată cu motivarea am propus exact abrogarea dispozițiilor referitoare la minută. Propunerile pe care le-am făcut le regăsiți cuprinse în proiectul Legii suveranității naționale, promovată de colegul Dan Chitic.

6. Personal mă simt validat pentru că încă din momentul declarării protestelor avocaților pentru motivarea în termen a deciziei ÎCCJ privitoare la colegul nostru Robert Roșu am susținut că protestele trebuie să vizeze și modificarea urgentă a legislației în sensul pronunțării hotărârilor judecătorești doar în forma completă, motivată, iar nu sub forma unei simple soluții pe scurt, motivarea urmând să aibă loc ulterior.

7. Propunerile tehnice pe care le-am făcut cu privire la modificarea legislației în acest sens pot fi un punct de pornire pentru discuția tehnică și matură pe care o propune, rațional și responsabil, d-na președinte a ÎCCJ. Practic dumneaei spune, "măi politicieni, parlamentari și ce o mai fiți, gata cu gluma, așezati-vă și lucrați rapid pentru că altfel întreg sistemul judiciar și penitenciar sare în aer!"” a conchis avocatul. 

sursa:https://www.dcnews.ro/toni-neacsu-decizia-ccr-e-bomba-atomica-implicatii-enorme_813053.html