În ultimii trei ani, asigurătorii au decontat distrugeri de 34 de milioane de lei în urma furtunilor, cam jumătate din sumele plătite în urma acestor violente fenomene meteo din 2014 şi până în prezent.
Furtunile puternice, care produc pagube importante, au devenit un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în România. Conform datelor colectate la nivelul Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR), în ultimii 3 ani s-au achitat peste 34 de milioane de lei cu titlu de despăgubiri doar ca urmare a producerii acestui risc – în baza asigurărilor facultative pentru locuinţe. Din analiza acestor date reiese că asistăm la o amplificare a acestui fenomen, atât din punct de vedere al valorilor despăgubite, cât şi al numărului de daune avizate asigurătorilor, cu precădere în perioada verii.
Astfel, despăgubirile achitate doar în aceşti ultimi 3 ani pentru riscul de furtună reprezintă mai mult de jumătate (52%) din totalul despăgubirilor efectuate în întreaga perioadă 2014-2021 ca urmare a producerii acestui fenomen. „Furtunile au devenit o realitate tot mai prezentă în viaţa noastră, fiind amplificate de schimbările climatice, iar urmările acestora se regăsesc şi în profilul despăgubirilor. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat (marţi - n.red.) în toată ţara este un exemplu elocvent în acest sens. Ne aşteptăm să rezulte un număr semnificativ de dosare de daună”, a declarat Adrian Marin, preşedinte UNSAR.
Riscul de furtună şi, în general, fenomenele naturale extreme cauzate de schimbările climatice ocupă un loc important în clasamentul ameninţărilor de care românii se tem cel mai mult. Astfel, conform unui studiu sociologic realizat de către UNSAR anul trecut, schimbările climatice care se referă la manifestarea unor furtuni violente ocupă prima poziţie din clasament, urmate de valurile de căldură. „Deşi frecvenţa daunelor cauzate de furtunile violente creşte, iar riscurile sunt din ce în ce mai evidente, numărul locuinţelor care beneficiază de o poliţă de asigurare facultativă rămâne relativ scăzut. Aşadar, vom continua prin noi campanii de educaţie financiară, şi nu numai, să fim alături de oamenii care doresc să-şi protejeze cele mai importante bunuri pe care le au: locuinţele”, a subliniat Alexandru Ciuncan, director general UNSAR.
În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru locuinţele care sunt deja protejate de o poliţă obligatorie PAD, care acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremure, inundaţii şi alunecări de teren) până la limita de 20.000 de euro, respectiv 10.000 de euro, în funcţie de tipul construcţiei, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare. În schimb, locuinţa poate fi protejată la valoarea ei reală şi pentru mai multe riscuri (incendiul, explozia, furtuna, vijelia, căderile de corpuri, furtul, vandalismul etc.) printr-o asigurare facultativă. Acestor poliţe li se pot ataşa şi clauze speciale, precum asigurarea instalaţiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice sau electronice, bunurilor casabile, servicii de asistenţă tehnică la locuinţă, dar şi răspunderea civilă faţă de terţe persoane, pentru acoperirea pagubelor pe care le produceţi vecinilor la o inundaţie, de exemplu.
Dezastrul din Capitală
La ultima furtună din zona Bucureşti-Ilfov, cea de marţi, autorităţile susţin că au avut aproximativ 250 de intervenţii. Numai în Capitală au fost înregistrate 223 de intervenţii ale pompierilor militari. Este vorba de degajarea a 54 de copaci căzuţi, de evacuarea apei de pe 49 de străzi, dar şi din 91 de imobile şi 25 de curţi. În total au fost afectate 34 de autoturisme. Totul după ce în zona municipiului Bucureşti au fost averse torenţiale care au depăşit 40-50 de litri/mp, descărcări electrice, dar şi grindină de dimensiuni mici sau medii.
Fenomene similare au fost înregistrate şi în localităţile Jilava, Măgurele, Vidra, Bragadiru, 1 Decembrie, Clinceni, Cornetu, Copăceni din judeţul Ilfov. În urma acestora, în Ilfov, au fost înregistrate 27 de intervenţii ale pompierilor militari, adică 6 degajări de copaci şi evacuarea apei de pe trei străzi şi din 18 imobile.
Ploile nu se lasă aşteptate Conform prognozei realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada 13-26 iunie 2022, estimare pusă la punct folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, ploile vor mai „zăbovi” o perioadă în România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu