România a susţinut vineri, la consiliul miniştrilor energiei de la Bruxelles, că nu trebuie plafonat doar preţul gazelor din Rusia, aşa cum a propus Comisia Europeană, ci al tuturor gazelor care vin în UE. Aceeaşi poziţie a fost îmbrăţişată şi de Ungaria, vechi aliat al Rusiei în chestiunea sancţiunilor, şi de alte 13 state din blocul comunitar.
Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea preţurilor ridicate la energie, măsuri ce se vor concretiza într-o propunere legislativă. Reuniunea de urgenţă a miniştrilor Energiei de vinerea trecută a avut scopul de a agrea o direcţie comună de acţiune cu privire la demersurile viitoare.
Însă această mult aşteptat întâlnire, în loc să se finalizeze cu o voce comună care să aducă linişte în casele oamenilor în pragul iernii, a creat şi mai mari disensiuni în UE, tema fiind plafonarea preţului gazelor.
Un număr de 15 state, printre care România şi Ungaria, nu au fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a plafona preţul doar pentru gazele ruseşti, ci au cerut plafonarea preţului întregii cantităţi de gaze care intră în UE, indiferent de sursă.
În ceea ce priveşte poziţia României, ea a fost făcută publică printr-un comunicat al Ministerului Energiei emis vineri după-amiază.
"Cu privire la măsurile de intervenţie pe termen scurt, România susţine o abordare echitabilă faţă de toate statele membre. Plafonarea preţului la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, este susţinută de mai multe state membre, inclusiv de către România şi ar putea contribui semnificativ la reducerea volatilităţii pieţei europene. În acest sens, România a subliniat importanţa activării Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE", spune ministerul.
Comisia Europeană nici măcar nu propusese plafonarea preţului tuturor importurilor, ci doar a celor din Rusia. Cu două zile înainte de reuniunea miniştrilor, preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, enunţase această idee.
"Vom propune un plafon de preţ pentru gazele naturale ruseşti. Obiectivul este foarte clar. Trebuie să reducem veniturile Rusiei pe care Putin le utilizează pentru a-şi finanţa războiul îngrozitor din Ucraina", a spus von der Leyen.
În replică, Vladimir Putin a ameninţat că o astfel de măsură va determina Rusia să reducă livrările de gaze către statele UE, iar Europa va îngheţa de frig la iarnă.
Ungaria, care depinde în mare măsură de gazele ruseşti şi care s-a opus în timp sancţiunilor impuse de UE, a arătat că o plafonare doar a preţului gazelor ruseşti ar crea mari probleme în piaţă.
“Acest lucru ar fi împotriva intereselor Ungariei şi ale UE”, a spus ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, prezent la întâlnire. “Dacă am impune această sancţiune, Rusia ar opri livrările de gaze”, a completat el, citat de The Guardian.
În total, au fost 15 state europene care s-au poziţionat în favoarea unui plafon generalizat al întregii cantităţi de gaze de import, a spus ministrul Tranziţiei Ecologice din Italia, Roberto Cingolani.
Printre ţările care au cerut plafon generalizat, în ciuda propunerii Comisiei Europene, s-au aflat cele cu un grad mare de dependenţă faţă de gazele ruseşti, precum Ungaria, Austria, Slovacia, Polonia, Cehia, dar şi ţări din vest, precum Franţa şi Belgia. România a fost şi ea în acest pluton, chiar dacă gradul de dependenţă este unul dintre cele mai reduse din UE.
România îşi asigură întregul consum din producţie proprie şi doar iarna are nevoie de importuri, în vârf de consum.
Statele care s-au arătat total împotriva acestei idei şi au susţinut Comisia Europeană au fost cele baltice.
Riina Sikkut, ministrul Economiei din Estonia, le-a cerut colegilor din consiliu să ignore ameninţările lui Putin.
“Este un şantaj. Noi trebuie să avem voinţa politică să ajutăm Ucraina să câştige”, a spus ea.
Comisia Europeană nu renunţă însă la propunerea sa.
"O serie de ţări ne-au cerut să analizăm posibile limite de preţ pentru restul gazului pe care îl importă UE. Bun, dacă obiectivul politicilor noastre este de a contracara manipulările ruse la furnizarea de gaze în Europa, are sens să se centreze pe gazul rusesc. Dar, în acest moment, totul e pe masă. Un preţ general la gaze, inclusiv la gazele naturale lichefiate, poate presupune un risc de furnizare", a spus comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, la finalul întâlnirii.
Ce înseamnă plafonarea preţului gazelor
Plafonarea preţului înseamnă stabilirea unei cotaţii peste care nu se mai încheie niciun contract.
Planul Comisiei Europene era să sancţioneze în acest fel Rusia, care nu mai putea utiliza arma scumpirii gazelor în toiul iernii.
Pe de altă parte, statele care s-au arătat împotriva acestei măsuri s-au temut că plafonarea gazelor ruseşti ar însemna scumpirea celor din alte surse (Norvegia, Qatar, Statele Unite), ceea ce va împovăra şi mai mult facturile oricum uriaşe ale consumatorilor.
În final, miniştrii Energiei au convenit să aştepte un draft de propunere din partea Comisiei Europene care să conţină o taxă pentru producătorii de energie din alte surse decât gazul. În schimb, nu au ajuns la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor, scrie Reuters.
În acelaşi timp, comunicatul Ministerului român al Energiei precizează că “Măsurile propuse de România şi alte state membre privind plafonarea temporară a preţului la gazul natural inclusiv la cel importat, limitarea impactului preţului la gazul natural asupra preţului la energie electrică, plafonarea veniturilor producătorilor infra-marginali de energie electrică, protejarea companiile afectate de criză au fost reflectate în concluziile Consiliului publicate de Preşedinţia cehă”.
Deşi este nevoie de decizii rapide, întrucât iarna bate la uşă, o nouă întâlnire a miniştrilor Energiei ar putea avea loc spre finalul acestei luni, pentru a negocia şi a aproba un plan final.
https://www.stiripesurse.ro/romania-ue-plafonare-pret-gaze_2554910.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu