Liderii coaliţiei de guvernare ar fi decis marţi plafonarea şi compensarea facturilor la energie şi după 1 aprilie, în condiţiile în care schema de sprijin este valabilă doar până la 31 martie 2022.
Schema de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale va continua şi după 1 aprilie, au informat surse politice după şedinţa coaliţiei de guvernare.
Preţul pentru energie electrică ar urma să fie plafonat la 0,8 lei pentru consumatorii casnici. La gaze, preţul ar rămâne plafonat la 0,31 lei, au indicat surse politice după şedinţa coaliţiei.
Surse politice au precizat că liberalii vor propune şi un pact pe energie până în 2026, prin care o sumă fixă să fie investită anual în energie, conform Hotnews.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spunea luni că în şedinţa coaliţiei de guvernare va fi prezentat actul normativ cu privire la facturile la energie electrică şi gaze naturale pentru următoarea perioadă.
Începând cu 1 februarie a intrat în vigoare OUG nr. 3/ 2022, care cuprinde noile măsuri privind compensarea facturilor la energie. Schema de sprijin este valabilă până la 31 martie 2022 și vizează plata facturilor la energie și gaze atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii.
Şoseaua de la Podul Victoriei de lângă Curtea de Apel Bucureşti riscă să se prăbuşească. Cuva de apă de sub râul Dâmboviţa este afectată puternic din cauza infiltraţiilor.
O comisie formată din reprezentanți de la Apele Române și Apa Nova a cerut Prefecturii Capitalei declararea situației ca fiind una de urgență.
Construcţia riscă să se surpe deoarece de peste 30 de ani nu s-au mai făcut lucrări la Podul Victoriei, situat în apropierea Curţii de Apel Bucureşti. Localnicii trec zilnic prin zonă şi recunosc să situaţia este una alarmantă.
„Nu cred că s-au mai renovat de când s-au construit. Nimic nu e sigur în București. Podurile fac parte din infrastructura Bucureștiului vechi, cred că cu toții ne-am obișnuit cu asta”, a spus o bucureșteancă, potrivit Digi24.
„E un pericol orice factor de genul asta. Deplorabil, de 30 de ani nu se face nimic. Măcar estetic, nu mai vorbim de siguranță”, comentează un alt tânăr.
„Lucrări de întreținere. E simplu. Nu faci nimic, timpul își spune cuvântul”, conchide un alt bucureștean.
În luna decembrie 2021, a fost descoperit un vârtej pe suprafața râului Dâmbovița. Reprezentanții Apelor Române au golit zona de apă și au îndepărtat mâlul. Astfel, s-a descoperit o fisură la baza Dâmboviței, precum și infiltrații accentuate la caseta de sub râu.
Toate aceste probleme reprezintă un pericol imens de surpare a malurilor râului, dar și a trotuarului și carosabilului de pe Splaiul Independenței și Podul Victoriei.
Potrivit sursei citate, este nevoie de lucrări suplimentare pentru evaluarea sistemului de drenaj. Până atunci, vor exista restricții de trafic în zona respectivă, iar nivelurile în biefurile de pe râul Dâmbovița în aval de Grozăvești vor fi scăzute pentru zona Operetă-Piața Unirii.
În luna ianuarie, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a hotărât să creeze o comisie mixtă care să analizeze zona problematică. Pe 18 februarie 2022, această comisie constituită la cererea CMBSU, urma să decidă când vor începe lucrările, în regim de urgență. Cu toate acestea, prefectul Capitalei a amânat întrunirea.
Vineri, 18 februarie, prefectul Capitalei, Alexandra Văcaru, a cerut un plan de măsuri suplimentare, iar ședința va avea loc după ce noul plan va fi analizat, potrivit informațiilor transmise de Prefectura Municipiului București.
Luni urmează să fie stabilit noul plan de măsuri de către comisia creată de CMBSU.
Situație de urgență în centrul Bucureștiului, după ce autoritățile au observat că se surpă malul canalului Dâmboviței din Centrul Capitalei.
Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență a declarat situație de urgență în centrul Capitalei. Malul Dâmboviței riscă să se surpe în orice moment, existând riscul ca o bucată din Splaiul Independenței să cadă oricând, cu tot cu mașini sau autobuze.
Explozia de la CET Grozavesti lasa fara apa calda si caldura 4 sectoare ale capitalei.
80 de persoane au fost evacuate seara trecuta.
Verificarile continua pentru a vedea ce s-a intamplat cu exactitate.
Zeci de oameni evacuați, sute de apartamente fără apă caldă și căldură în patru sectoare al Capitalei și poluare masivă. Sunt doar câteva dintre efectele exploziei produse vineri seara lângă Cotroceni, unde o țeavă de gaz a sărit în aer.
Vă reamintim că o explozie s-a produs vineri seara la o ţeavă de gaze în Şoseaua Grozăveşti, în apropiere de Pasajul Basarab. Potrivit ISUBIF, nu au fost persoane rănite.
Este vorba despre ING. Toţi clienţii băncii au primit o informare privind noile modificări, care se aplică de la 1 mai.
Într-o informare transmisă clienţilor săi, ING Bank anunţă că dobânda pentru toate depozitele în euro devine 0% pe an de la 1 februarie, iar începând cu data de 30 aprilie 2022 nu se mai pot constitui depozite în euro.
Conturile curente în euro sunt de 100.000 de euro. Ce depăşeşte această sumă va fi taxat suplimentar cu 0,017% pe lună aplicat soldului cumulat ce depăşeşte limita de 100.000 de euro. Comisionul se va face în data de 5 ale fiecărei luni.
Comisionul de administrare pentru conturile în euro care nu depăşesc 100.000 de euro creşte de la 1 mai 2022 de la 2 euro pe lună la 3 euro pe lună.
De exemplu, dacă la 31.05.2022, soldul cumulat al conturilor în euro este de 120.000 de euro, pe 5.06.2022, clientul va plăti un comision de 3,4 euro, adică 20.000 de euro înmulţit cu un comision de 0,017%. Pentru restul de 100.000 de euro va plăti comisionul normal de 3 euro pe lună. În plus, tot de la 1 mai, clienţii vor fi obligaţi să deţină doar câte un singur cont curent în lei, unul singur în euro sau câte unul în orice alte valute disponibile, scrie ECONOMICA.NET.
„De asemenea, Banca își rezervă dreptul de a-ți solicita să retragi/transferi sumele care depășesc aceste limite și/sau de a înceta relația de afaceri, sau, după caz, relația cu privire la conturile curente în EURO, conform condițiilor contractuale”, conform informării trimise de INGBank.
Printre noutăţi se numără şi o serie de avantaje pentru deţinătorul de Homebank. Începând cu luna iunie, pe lângă faptul că îți poți emite sau reînnoi un card din Home’Bank fără drumuri în ING Office și îl primești acasă în câteva zile prin curier, îți vei putea activa cardul direct din Home’Bank.
De asemenea, începând cu luna iunie 2022, se pot face din Home’Bank transferuri în valută direct din contul de lei. Astfel, poți să folosești doar contul în lei, iar dacă te hotărăști să renunți la contul în valută, atunci îl poți închide ușor, direct din Home’Bank. Oricând un client poate solicita emiterea unui card instant contra sumei de 20 de lei per card.
Spațiul aerian al României, plin de avioane. Autoritățile din Ucraina au venit cu un avertisment la adresa companiilor aeriene și le-a spus să evite spațiul aerian în această săptămână din cauza exerciţiilor navale ruseşti care au loc acolo.
Zeci de nave ruseşti au început exerciţii de antrenament în apropierea peninsulei Crimeea, ca parte a unor exerciţii navale mai ample, a anunţat sâmbătă agenţia de presă RIA.
”Începând de sâmbătă, companiile aeriene sunt sfătuite să nu zboare …deasupra acestei zone şi să planifice din timp rutele optime, ţinând cont de situaţia actuală”, a precizat duminică serviciul public ucrainean de trafic aerian.
Potrivit The Guardian, Kievul a alocat 529 de milioane de dolari pentru a garanta menținerea spațiului aerian deschis. Premierul Denis Shmihal a declarat că fondurile vor fi folosite pentru a preveni riscurile pentru companiile aeriene și vor stabiliza situația pe piața transportului aerian.
Mai mult decât atât, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Ucraina nu vede rostul închiderii spaţiului său aerian ca răspuns la acumularea de trupe de către Moscova, în timp ce compania aeriană olandeză KLM – parte a Air France – a anunţat că nu va mai zbura spre Ucraina, iar compania germană Lufthansa a declarat că ia în considerare suspendarea zborurilor.
Statele Unite au declarat că Rusia ar putea invada Ucraina în orice moment. Moscova neagă orice plan de a invada, spunând că îşi menţine propria securitate împotriva agresiunii aliaţilor din NATO.
Igor Abramovici, membru al partidului pro-rus „Pentru Viață”, ar fi rezervat un zbor pentru 50 de persoane, o cursă specială pentru rudele, apropiații și partenerii săi de afaceri, potrivit Moscow Times.
În aceeași zi și afaceristul Viktor Pinchuk a părăsit Ucraina. Deputatul Vadim Novinski a plecat din țară pe 10 februarie, cu un zbor spre Munchen. Tot joi a plecat și Oleksandr Yaroslavski, a cărui coloană de mașini ar fi ucis un om, potrivit sursei citate. Duminică, pe 13 februarie, Andrei Stavnitser, CEO al TransInvestService, și magnatul Vadim Nesterenko au părăsit Ucraina.
Românii care plătesc rate în lei pentru credite bancare primesc o nouă lovitură. Majorarea indicelui ROBOR a dus la creșterea sumelor pe care aceștia le au de plătit băncilor. Astfel, o rată care în urmă cu un an era 1.100 de lei a crescut cu 300 lei.
Dobânda BNR, majorată peste aşteptări, şi previziunile în creştere pe rata inflaţiei ar putea conduce în 2022 la o majorare a ratelor la credite bazate pe dobânzi care includ indicele IRCC cu 300 de lei.
Conform datelor furnizate de o bancă comercială prezentă în România, pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei, la care debitoru mai are de rambursat 23 de ani, rata anuală este în prezent de 1.343,88 lei pe lună. Dobânda este formată din indicele IRCC, în prezent de 1,17%, la care se adaugă marja băncii (în condiţii minimale de 2,5%), ceea ce reprezintă o dobândă de 3,68%, scrie ECONOMICA.NET.
În condiţiile în care, BNR a majorat dobânda cheie la 2,5%, iar analiştii estimează că banca centrală va continua şirul de creşteri succesive ale dobânzii până la nivelul de 3,5%-4%, este foarte probabil caIRCC, care intră în componenţa dobânzilor stabilite de bănci pentru creditele ipotecare, să crească de la 1,17% cât este în prezent la 4% la finalul anului, iar ROBOR la trei luni (care intră în componenţa dobânzii la creditele ipotecare vechi) să ajungă la un nivel de 4,5% – 5% pe an.
Dacă bancherii vor avea dreptate, rata la un credit cum este cel descris mai sus va ajunge la 1.747,66 lei pe lună, majorare deloc de neglijat în condiţiile unei inflaţii previzionate de BNR la 9,6% în decembrie 2022, după un vârf de 11,4% atins cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2022. Eventualitatea izibucnirii unui război Rusia Ucraina, la graniţa cu România este de natură să sporească riscurile ca şi aceste prognoze să fie depăşite, mai scrie ECONOMICA.NET.
Constantin Paraschiv, preşedintele Federatia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), a declarat pentru Economica.net că Federaţia se află în negocieri pentru contractul colectiv de muncă la nivel de ramură. Deoarece sindicatele se aşteaptă ca în curând modelul Raiffeisen Bank, bancă fără casierii, să fie urmat şi de BCR şi BRD, cerinţele bancherilor către patronate iau în calcul şi acest fapt.
„Ne aşteptăm să urmeze restructurări în rândul băncilor. Părerea noastră este că programul de desfiinţare de agenţii bancare şi sistemul de digitalizare accelerată va continua. Mă aştept ca modelul implementat de Raiffeisen Bank care a desfiinţat casieriile din sucursalele băncii să fie urmat şi de alte bănci. Raiffeisen Bank a fost un model şi cred că, în curând, vor renunţa la casierii şi BCR şi BRD. De aceea, trebuie să găsim soluţii de protecţie pentru angajaţii băncilor.”, a declarat Constantin Paraschiv.
Cum zilele trecute au început deja negocierile dintre sindicate şi patronate pentru stabilirea unor noi condiţii ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, Constantin Paraschiv ne spune că principalele modificări se leagă de nivelul salariului minim în bănci, de numărul salariilor compensatorii în caz de restructurare a reţelei băncii şi includerea condiţiilor de desfăşurare a telemuncii în cadrul contractului colectiv de muncă.
Astfel, principala solicitare a sindicatelor se leagă de majorarea salariului minim la nivel de ramură de la 2.500 de lei brut la 3.500 de lei brut. Totodată, se solicită majorarea numărului de salarii compensatorii care se acordă în caz de restructurări ale băncii de la patru salarii cât este în prezent la minimum opt salarii.
O altă problemă importantă este includerea condiţiilor de efectuare a telemuncii în contractul colectiv de muncă. Patronatele recunosc că este necesară o anumită reglementare a condiţiilor în care se poate efectua munca de acasă, dar şi-ar dori ca aceste reglementări să fie incluse într-un acord şi nu în cadrul prevederilor contractului de muncă.
Reglementările legate de telemuncă se referă la limitarea orelor în care angajatul poate fi solicitat să desfăşoare activităţile sale specifice la opt ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, în ce condiţii li se poate solicita să efectueze muncă suplimentară, precum şi faptul că munca în afara orelor de program, chiar dacă vorbim de telemuncă, trebuie remunerată suplimentar, ca în cazul orelor suplimentare de la birou sau invers, recuperările trebuie stabilite şi ele concret.
Alte cerinţe vizează ca, pe lângă salariu și celelalte drepturi salariale, angajații să beneficieze de plata cheltuielilor cu utilitățile (electricitate, gaze, internet etc), în valoare de cel puţin 200 de lei pe lună, precum și cheltuielile legate de curierat. De asemenea, se doreşte ca pe lângă celelalte drepturi salariale și de plată a cheltuielilor cu utilitățile, angajaţii care folosesc echipamente proprii de lucru să beneficieze de un venit suplimentar pentru acoperirea gradului de uzură a acestora, venit care care se va negocia cu angajatorul.
Doctorul Mircea Beuran a câștigat definitiv procesul cu Spitalul Floreasca, au decis vineri judecătorii Curții de Apel București.
Medicul Mircea Beuran trebuie astfel repus în funcția de șef al Secției de Chirurgie, iar spitalul trebuie să îi plătească și despăgubiri constând în salariile pentru lunile în care a fost suspendat.
Ministrul Sănătății l-a demis pe Mircea Beuran de la șefia Secției Clinice de Chirurgie III a Spitalului Clinic de Urgență București, la începutul lunii ianuarie 2020, în urma raportului realizat de spital.
Raportul spitalului, realizat după decesul femeii arse în timpul unei operații, arată că ”incidentul s-a produs ca urmare a unor erori umane, comise de către echipa operatorie”, iar ”Mircea Beuran, ca șef al Secției Clinice de Chirurgie III a încălcat 10 obligații din cele 33, asumate prin contractul de administrare al secției”, scrie G4Media.
Medicul a fost demis de la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Floreasca în ianuarie 2020, după ce o cercetare administrativă a arătat că în cazul pacientei care a luat foc pe masa de operație a fost vorba despre o eroare umană.
Mircea Beuran era de aproximativ 20 de ani șeful Secției de chirurgie de la Spitalul Floreasca.
După sancțiune, Beuran a făcut plângere în instanță pentru a fi repus în funcție.
Un copil de şapte ani din Teleorman a murit după ce i s-a făcut rău la şcoală. In loc sa sune la 112 si sa cheme o ambulanta, invățătoarea a aşteptat să ajungă părinţii la şcoală. Elevul s-a stins din viaţă înainte de a ajunge la spital.
S-a întâmplat joi dimineaţă în localitatea Mereni, judeţul Teleorman. Când acestuia i s-a făcut rău, învățătoarea, în loc să sune la ambulanță, a chemat părinții, scrie impactnews24.ro.
Din primele informaţii, copilului i s-a făcut rău la şcoală, acuzând dureri în zona pieptului. Apoi copilul a leşinat. Învăţătoarea a sunat-o pe mama copilului să-i spună că micuţul nu se simte bine.
Un echipaj de ambulanță sosit la fața locului a încercat să-i acorde primului ajutor, însă a fost prea târziu. Copilul era mort.
Asociațiile de proprietari trebuie să aplice de acum înainte principiul prelucrării a cât mai puține date, strict necesare.
„În ceea ce privește înscrierea persoanelor în cartea de imobil, art. 94 din Norme prevede că aceasta se face în baza actului de identitate, iar pentru copiii sub 14 ani, în baza certificatului de naştere. Pentru înscrierea persoanelor în cartea de imobil nu pot fi solicitate fotocopii ale actelor de identitate, certificatelor de stare civilă sau titlurilor de proprietate, normele stabilind că acestea pot fi doar verificate vizual pentru conformitate”, se arată în ghidul ANSPDCP.
Încă din 2019, ANSPDCP a transmis un avertisment asociațiilor de proprietari, după ce în timpul unor controale au depistat că acestea încălcau normele de protecția datelor. Una dintre problemele găsite recurent este obiceiul responsabililor din asociație de a cere locatarilor copii după diverse documente, în special după cele de identitate, în scopul completării cărții de imobil.
GDPR-ul impune tuturor celor ce prelucrează date să respecte câteva principii de bază, printre care:
-datele trebuie să fie prelucrate în mod legal, echitabil și transparent față de persoana vizată;
-datele prelucrate sunt adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate (reducerea la minimum a datelor).
Reprezentantul asociaţiei de proprietari sau preşedintele de bloc are dreptul să intre în orice apartament din clădire, fără acordul proprietarului, pe baza unui preaviz motivat, în anumite situaţii, transmite AvocatNet.ro.
Potrivit Legii nr. 196/2018, adică actuala lege a asociaţiilor de proprietari, proprietarul are obligaţia de a permite accesul unui membru al asociaţiei în apartamentul său, pentru realizarea lucrărilor de construcţii sau reparaţii ori în situaţii de urgenţă.
Astfel, accesul în locuinţă se face pe baza unui preaviz motivat scris, din partea asociaţiei de proprietari, de cinci zile (pentru construcţii/reparaţii) sau de 24 de ore (pentru situaţii de urgenţă).
Conform sursei citate, proprietarii care restricţionează accesul membrilor asociaţiei în propria locuinţă riscă amenzi de până la 3.000 de lei. „Preşedintele de bloc nu este singurul care are dreptul să intre în apartament în urma unei notificări. Alături de acesta, administratorul sau persoana calificată să realizeze lucrările pot pătrunde şi ei în apartament fără acordul proprietarului, într-una dintre situaţiile expuse mai sus.”, transmite sursa citată. De asemenea, este important de reţinut că refuzul proprietarului de a permite accesul în apartamentul său persoanelor menţionate mai sus poate aduce prejudicii celorlalţi locatari, pagube pentru care va răspunde civil şi penal.
Instanța i-a respins plângerea jurnalistului Victor Ciutacu depusă împotriva Ancăi Alexandrescu, postului Realitatea Plus și împotriva lui Cristian Rizea, pentru afirmații calomnioase făcute la adresa sa în timpul emisiunii ”Culisele Statului Paralel”. În cauză, jurnalistul a decis să facă apel.
Jurnalistul Victor Ciutacu preciza atunci că drepturile sale nepatrimoniale – ”onoare, demnitate, reputație, imagine si viață privată” – i-au fost încălcate ”prin formularea de afirmații denigratoare, defăimatoare/calomnioase de către pârâți”, în timpul emisiunii ”Culisele Statului Paralel” – moderată de Anca Alexandrescu și Muzgoci Constantin-Bogdan la Realitatea Plus – motiv pentru care aceștia trebuie să răspundă în fața legii.
Deși dovezile erau clare, iar pe durata procesului Rizea a și admis că a fost o comandă la care nicio afirmație nu era probabilă, instanța a respins plângerea jurnalistului.
În replică, Victor Ciutacu s-a decis să facă apel, în încercarea de a-și face dreptate. Totodată, jurnalistul a scos la bătaie și o înregistrare uimitoare din timpul procesului.
”Un infractor condamnat definitiv, (sanchi) căutat pentru executarea pedepsei deși toată lumea știe unde e fizic, dat în urmărire internațională, debitează despre tine în direct toate mizeriile din lume în direct. Moderatoarea, pe tiră cu el, îi întărâtă, îl incită, postul titrează apăsat pe galben că ești un infractor, un corupt și că trebuie să stai 10 ani la beci. Nu se prezintă nici o probă, nici un indiciu, nici o declarație de susținere a valului de acuzații.
Dai în judecată în civil postul, realizatorul, invitatul permanent și calomniatorul, că doar n-o să te duci cu ranga peste ei să-ți faci singur dreptate. Mai mult decât atât, în timpul derulării procesului, invitatul permanent recunoaște că a fost comandă, că nu exista nimic pe care să se bazeze acuzațiile, admite asta în fața notarului, depune mărturie în instanță, acolo unde își prezintă public și scuzele pentru mârșăvia la care a fost părtaș în direct.
Onorata instanță ia act și îți respinge ca neîntemeiată plângerea pe care ai depus-o. Acum stau și mă întreb ce se întâmplă dacă spun că mă p** pe sistemul românesc de justiție și pe toți ticăloșii care au construit cloaca asta. Sau dacă mă apuc să opinez în direct, fără nici o dovadă, că magistrații sunt șpăgari. Mă ia Miliția pentru că am ultragiat onorata instanță sau mă crede pe cuvânt? Sau, exact cum scrie în sentință, orice plângere împotriva mea ar fi neîntemeiată?
P.S. Voi face trei lucruri. Înainte de toate, înaintez, procedural și legal, apel.
N-am nici o nădejde, dar măcar să fiu împăcat cu mine că am mers până la capăt. După aia, mă voi gândi de multe ori înainte să mai aplec ureche la spusele oricărui magistrat care se plânge că e abuzat de sistem. Urăsc generalizările, dar și să fiu luat de prost. Nu în ultimul rând, voi publica o înregistrare (sper eu) lămuritoare despre cum s-a regizat și pus în operă execuția mea.”, a declarat Victor Ciutacu.
Chiar și CNA a avut o reacție incredibilă în momentul în care au văzut înregistrările emisiunii. „Este absolut halucinant!”, a exclamat un membru CNA după câteva ore în care forul a văzut ce a fost lăsat să spună pe post, la Realitatea Plus, Cristian Rizea.
Cristian Rizea spunea că Victor Ciutacu este ”un mare amator de petreceri” și client al localurilor de lux. Fugarul declara că jurnalistul România TV participa la astfel de petreceri ”pe banii șmecherilor” nominalizați – Dragoș Dobrescu, Codruț Marta și Elan Schwartzenberg.
”Haideți să-l devoalăm (n.red. – pe Victor Ciutacu), că nu avem ce să facem. Ann dat câteva detalii pe site-ul meu, pe spovedanialuirizea.com. Eu l-am devoalat pe acolo, îl cunosc foarte bine, a fost la botezul fiului meu, o să îl vedeți în pozele pe care deja le aveți. E un mare amator de petreceri, de șprițuri cu Dragoș Dobrescu, cu Codruț Marta și cu Elan Schwartzenberg. Și era un mare amator de restaurante de lux în Monte Carlo, dar pe banii șmecherilor pe care i-am nominalizat mai devreme. Adică, dacă vă veți duce cu poza lui în restaurantele din Monte Carlo, Avenue 31, pe Princesse Grace, Sass Cafe pe Princesse Grace, Beefbar pe Fontvielle. Acolo îi plăcea lui foarte mult că era cu vinul roșu, cu fripturile, cu steak-urile de acolo”, a declarat Rizea în timpul emisiunii.
Victor Ciutacu a anunțat, public, la începutul lunii noiembrie, că îi va da în judecată pe cei care l-au defăimat, menționând și că acesta este, în ultimă instanță, rolul justiției.
”N-o să mă apuc să demontez aici ticăloșiile fugarului încarcerat la Chișinău. O tentativă nereușită de om, care n-a fost suficient de bărbat să-și ia fapte și care acum face obiectul acțiunii de extrădare pentru a-și executa pedeapsa. Nu-s atât de tâmpit să mă șterg în public de flegmele mizerabilului. În plus, d-aia s-a inventat justiția. Se ocupă deja, cu talent, avocata mea Oana Anghel și am convingerea că o face bine și riguros, ca de obicei”, spunea atunci Victor Ciutacu pe pagina sa de socializare.
Poliţiştii protestează, astăzi, în faţa Guvernului. Aceştia îşi cer drepturile cuvenite şi eficientizarea serviciului poliţienesc derulat în slujba cetăţenilor.
Sindicaliştii din Poliţie reclamă că solicitările adresate Guvernului, în cadrul şedinţelor de dialog social sindical, dar şi în scris, pe parcursul anului trecut, dar şi în prezent, nu au fost puse în aplicare.
Protestul urmează să înceapă de la ora 10.30. Revoltați din cauza salariilor și a pensiilor, angajații din Poliţie ies în stradă și vor picheta Guvernul, Ministerul de Interne și Parlamentul.
”Protestele noastre vizează nu doar drepturile cuvenite, ci şi eficientizarea serviciului poliţienesc derulat în slujba cetăţenilor”, au transmis sindicaliştii.
Iată care sunt principalele revendicări ale poliţiştilor:
1. aplicarea integrală a Legii-cadru a salarizării nr. 153/2017, în ceea ce priveşte Anexele VI şi VIII, care fac referire la poliţiştii, militarii şi personalul contractual din familia ocupaţională Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională;
2. indexarea pensiilor militare de stat, cu rata inflaţiei, conform legii, pentru anul 2019 (nu doar pentru anul 2020) şi asigurarea asistenţei medicale de calitate în condiţiile în care suntem plătitori de CASS;
3. majorarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, în cuantumul maxim prevăzut de lege, pentru a eficientiza activitatea Poliţiei judiciare şi a celorlalţi poliţişti care desfăşoară activităţi în dosarele de urmărire penală sau în alte domenii complexe ale muncii operative;
4. diminuarea deficitului de personal poliţienesc, pentru a ne putea îndeplini misiunile de ordine şi siguranţă publică, în interesul comunităţii şi al statului, la standardele prevăzute de lege, dar şi pentru a evita suprasolicitarea continuă a personalului operativ, prin efectuarea de misiuni şi sarcini suplimentare, zi de zi;
5. dotarea logistică a poliţiştilor, cu mijloace de mobilitate, dar şi cu echipamente de intervenţie şi de protecţie fizică adecvate îndeplinirii misiunilor;
6. impunerea forţată a unor sarcini cu specific medico-sanitar, pentru care nu avem pregătirea necesară, în toată perioada stării de urgenţă şi a stărilor succesive de alertă, declarate de Guvern, pe timpul pandemiei, începând cu 15 martie 2020;
7. eficientizarea dialogului social cu Guvernul şi MAI, în ceea ce priveşte drepturile/interesele poliţiştilor şi ale personalului contractual.
