Zelenski acuză NATO: „Unii membri ai Alianţei susţin poziţia Rusiei, care se opune aderării Ucrainei”

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns faptul că procesul de aderare a ţării sale la NATO, aflat în centrul crizei cu Moscova, "nu evoluează".

‘Noi, ca ţară, dorim să aderăm la NATO, ne apropiem (de acest obiectiv) de mai mulţi ani. Dar procesul nu evoluează’, a declarat Zelenski pentru cotidianul german Bild. „Există cauze şi motive pentru aceasta’, iar ‘Rusia nu este singura care se opune aderării Ucrainei„, a continuat el.

„Anumiţi membri ai NATO susţin la rândul lor Moscova în această poziţie. Este un secret al lui Polichinelle„, a adăugat Zelenski, reticent totuşi, potrivit Bild, să numească aceste state în speranţa că, în cele din urmă, ele vor susţine Kievul. „Nu avem viaţă uşoară cu aceşti vecini şi nu dorim să ne asumăm riscuri, nici conflicte diplomatice„, a mai spus preşedintele ucrainean.

El a menţionat că ‘există, desigur, o invitaţie (de aderare) la NATO, însă nu o perspectivă de timp’, şi a apreciat că ‘drumul spre NATO şi UE este foarte lung’.

„NATO este garanţia de securitate, acolo dorim să ajungem. Această garanţie înseamnă pentru noi să nu ne pierdem independenţa„, a concluzionat el.

La rândul său, ministrul apărării al Georgiei, Juanşer Burciuladze, a declarat joi, după participarea ca invitat la reuniunea pe care omologii lor aliaţi o desfăşoară la Bruxelles, că aderarea la NATO este singura cale prin care ţara sa îşi poate păstra integritatea teritorială, a transmis Reuters.

Joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa va continua să ofere sprijin „politic şi practic” Ucrainei şi Georgiei.

„Aliaţii din NATO au depus eforturi neobosite pentru a acţiona în vederea unei soluţii politice şi diplomatice. Am făcut aceasta în colaborare strânsă cu Georgia şi Ucraina. Şi sprijinul puternic politic şi practic al NATO continuă în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina„, a declarat Stoltenberg, citat de EFE, la începerea celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din NATO.

Certificatul de descărcare de sarcină arheologică emis pentru masivul Cârnic din Roşia Montană, anulat în instanţă

 

Curtea de Apel Ploieşti a anulat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, din Roşia Montană, emis în favoarea companiei miniere care dorea să facă exploatarea zonei. Decizia este definitivă.

„Admite cererea de chemare în judecată. Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr.9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, de către intervenientele Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului. Irevocabilă”, este sentinţa pronunţată, miercuri, de Curtea de Apel Ploieşti, potrivit news.ro.

Anunţul privind soluţia din instanţa de judecată a fost făcut de către fostul senator Mihai Goţiu, care a prezentat decizia instanţei drept o „victorie istorică”.

„Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi a actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenţiona să cianureze şi să dinamiteze apele, pădurile, munţii şi patrimoniul cultural al localităţii). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roşia Montană, desfăşurate sub titulatura generică de «Hunoriada», în iulie 2011, în mai multe localităţi din România – Cluj-Napoca, Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iaşi etc., care le-au anunţat şi pregătit pe cele din toamna anului 2013. Procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori, pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”, a scris Mihai Goţiu, pe Facebook.

El a apreciat că „întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental”.

„Pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Asta pentru a fi clar cine e responsabil pentru eventuale despăgubiri pe care statul român ar ajunge să le plătească la arbitraj (deşi, dacă România îşi apără corect şansele şi nu alege să-i acopere pe toţi cei care au semnat respectivele acte ilegale, şi acel litigiu ar trebui câştigat)”, a notat Goţiu.

În primă instanţă, Tribunalul Buzău a respins cererea de anulare a certificatului, obligând asociaţiile reclamante la plata a 3.000 de lei cheltuieli de judecată.