Se afișează postările cu eticheta CINEMATECA DE AUR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta CINEMATECA DE AUR. Afișați toate postările

11.21.2017

SĂ-I URĂM DOAMNEI CEZARA DAFINESCU MULTĂ SĂNĂTATE !





CEZARA DAFINESCU, născută în 4 august 1948, este una dintre actrițele scenei românești foarte iubită și apreciată de public. A fascinat întotdeauna cu frumuseţea şi cu eleganţa cu care păşea pe scenă. Teatrul a fost a doua sa natură.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1973. A fost repartizată la Teatrul Naţional din Bucureşti.

În teatru a avut întâlniri cu regizori care au format-o precum Mihai Berechet sau Horea Popescu. Întâlniri cu colegi celebri alături de care a trăit clipe de succes precum Radu Beligan, Florin Piersic, Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Draga Olteanu-Matei sau Carmen Stănescu.

A interpretat roluri în filme precum : Brigada Diverse în alertă, Explozia, Ciprian Porumbescu, Războiul Independenței, Buzduganul cu trei peceți, Cucoana Chirița, Lacrimi de iubire și în multe alte filme.






La Teatrul Național din București a interpretat roluri în piese precum : Încă-i bine de Rodica Popescu Bitănescu, Caut autor dramatic de Marica Beligan, regia George Motoi, Cineva te iubește de Alexandr Stein, regia George Motoi, Titanic vals de Tudor Mușatescu, regia Mihai Berechet, Doi pe un balansoar de William Gibson, regia George Motoi, Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu, regia Sanda Manu și lista poate continua.





A fost căsătorită, timp de 23 de ani, cu George Motoi, considerat un Don Juan al scenei româneşti, unul dintre cei mai charismatici actori. Din iubirea celor doi a rezultat o fiică, Raluca, care le-a dăruit doi nepoţi. 





După divorţ, George Motoi şi Cezara Dafinescu au rămas prieteni.

Actriţa a publicat pe Facebook un mesaj emoţionant, în care a explicat ce a pus capăt căsniciei.

“Totul in viata vine pe neasteptate si sunt sigura ca asa se intimpla pina la sfirsitul ei ! De George m-am indragostit in anul doi de facultate… mai intii… vazindu-l in filme ! Apoi destinul a facut sa ne intilnim si aievea si sa formam un cuplu in viata si mai tirziu si pe scena. El a fost “Fat Frumosul”pe care il asteapta orice fata sa vina pe un cal alb… Si pentru ca era mai matur decit mine in mare parte mi-a modelat cariera cu experienta lui. Alaturi de el am invatat că adevarata inteligenta, este asemenea unui izvor, de-a pururi nou, fermecat, adevarata inteligenta este mereu coplesita de uimire. Am invatat de la el ca libertatea nu este dreptul de a face ce vrei ci de a face ceea ce se cuvine. Ea este asumarea unui risc. Inseamna raspundere si de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea. Dar mai cu seama, George m-a invatat ca in teatru trebuie sa intri pe usa din față. Ii voi fi mereu recunoscatoare pentru tot ce mi-a dat… dar… Sentimentele noastre, chiar cele mai puternice, mor… si te uiti la femeia care ai fost acum citiva ani cu indiferenta si curiozitatea cu care privesti o femeie straina.
Nu stiu când si cum s-a stins dragostea noastra. Destinul nostru atârna de un gest, de un cuvânt, la inceput cel mai mic efort este de ajuns sa-l tina in loc, apoi trebuie sa pui in miscare un mecanism gigant. Cum spunea A. Maurois in “CLIMATE”- “Banuielile cuibarite in sufletul cuiva, asezate in șir ca minele una dupa alta, nimicesc iubirea prin explozii succesive.” O mare dragoste nu reuseste sa lege de tine fiinta iubita, daca, nu stii in acelasi timp sa-i umpli viata cu o bogatie de sentimente mereu reînoite.
Cu George am ramas prieteni. Suntem doi oameni care s-au iubit cândva, avem un copil impreuna si nu e vina noastra daca sentimentele s-au mai schimbat cu trecerea anilor. A-l renega pe George ar insemna sa ma reneg pe mine, pentru ca intr-o perioada a vietii mele, el a fost ALESUL”, a scris actriţa pe Facebook.



Din motive de sănătate, o perioadă, Cezara Dafinescu a lipsit de pe scena teatrului. După trei intervenții chirurgicale la șold, anul acesta, în 2017, urcă din nou pe scenă, în baston, interpretând un rol special făcut pentru ea, în care-și povestește viața de pe un fotoliu.

”Mă bucur să colaborez cu Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO, Nicolae Bălcescu. Am o piesă pe care o joc aici, scrisă special pentru mine. În care încerc să mă întâlnesc cu spectatorii mei, după 40 de ani de teatru național. Asta e meseria noastră, mă refac. Am avut neșansa să am operația asta. Pot și fără baston, dar după ce am stat atâta timp, acum mi-e cam frică. Spectacolul e făcut în așa fel încât stau pe un fotoliu și-mi povestesc viața…E un spectacol mai de suflet”, a declarat artista pentru ”Libertatea”.


SĂ-I URĂM DOAMNEI CEZARA DAFINESCU MULTĂ SĂNĂTATE !






surse: https://ro.wikipedia.org; http://adevarul.ro; http://evz.ro



10.28.2017

FLORIN AMEDEO BOGARDO - un artist talentat, de o mare sensibilitate





BALADA PESCĂRUȘILOR ALBAȘTRI

Suntem doi gemeni pescăruşi albaştri,
Legaţi cu un fir de nimenea văzut,
Ce-am coborât odată dintre aştri,
Care ne-au zămislit şi ne-au născut.
Iubirea mea înmugureşte-n tine,
Iubirea ta începe cu a mea
Şi-n ochii tăi oglinzi cu ape line
Ard ochii mei oglinzi de peruzea.

Dragostea noastră e dincolo de vreme
Iar umbra începe să ni se confunde,
Purtăm pe frunte-n loc de diademe
Solarele lumini răsfrânte-n unde.

Suntem doi gemeni pescăruşi albaştri,
Care am venit purtaţi pe val de vânt,
Trecând prin vămi de stele şi de aştri
Iubirea s-o aducem pe pământ.

Iubirea mea înmugureşte-n tine,
Iubirea ta începe cu a mea,
Şi-n ochii tăi oglinzi cu ape line
Ard ochii mei oglinzi de pe uscat.

Dragostea noastră e dincolo de vreme
Iar umbra începe să ni se confunde,
Purtăm pe frunte-n loc de diademe
Solarele lumini răsfrânte-n unde.

Suntem doi gemeni pescăruşi albaştri
Care am venit purtaţi pe val de vânt
Trecând prin vămi de stele şi de aştri
Iubirea s-o aducem pe pământ.

Autor, Florin Bogardo

Florin Amedeo Bogardo s-a născut la 16 august 1942, în Bucureşti. Părinţii săi, Oronzo (1903-1987) şi Elena Bogardo (1913-1966), originari din Drăgăşani, erau avocaţi. Tatăl său era de origine italiană.


Florin Bogardo a fost un artist complet - compozitor, interpret, instrumentist, orchestrator, textier, regizor muzical.

Piese precum “Cum e oare ?”, “Ora cântecului”, “Să nu uităm trandafirii”, “Un fluture şi o pasăre”, “Tu eşti primăvara mea”, “Balada pescăruşilor albaştri”, “Ani de liceu” şi multe altele au devenit mari succese ale muzicii româneşti.

Pe lângă creaţiile de muzică uşoară, Florin Bogardo a compus muzică simfonică, vocal-simfonică, de cameră, coruri, cântece pentru copii, muzică electronică. A realizat aranjamente şi orchestraţii de muzică uşoară românească şi internaţională.

Aşa cum este scris în Ediţia de Colecţie a ziarului “Jurnalul Naţional”, dedicată marelui compozitor, în 1959, la doar 17 ani, Florin Bogardo compunea fantezii şi preludii pentru pian, lieduri, coruri, teme cu variaţiuni.

În perioada 1956-1960, a urmat cursurile Liceului “Nicolae Bălcescu” din Bucureşti.

În vara anului 1961 este admis la Conservator după ce, cu un an înainte, nu fusese primit pentru simplul motiv că avea “origine nesănătoasă”. Pentru cei care nu ştiu, în perioada comunistă, cei născuţi la oraş, ai căror familii avuseseră proprietăţi erau consideraţi oameni cu “origine nesănătoasă” - altă epocă, alți nebuni, aș adăuga eu.




În 1966, la doar 24 de ani, Florin Bogardo îşi pierde mama. Moartea mamei l-a marcat profund.


În perioada 1967 (imediat după absolvirea Conservatorului) – 1982, Florin Bogardo a fost angajat ca regizor muzical la Radioteleviziunea Română.

Debutul oficial şi consacrarea definitivă în faţa publicului are loc în cadrul primei ediţii a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’63”. Piesa “Cum e oare ?”, care a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor, devine un mare succes, în interpretarea inegalabilă a Margaretei Pâslaru.

Începând cu 1963, Editura Muzicală îi publică majoritatea compoziţiilor de muzică uşoară și apare în peste 100 de emisiuni Tv.

Din 1967, începând cu “Iubirea cea mare” îşi interpretează propriile compoziţii. Printre succesele sale de cantautor se numără: “Atunci când am venit pe lume”, “Eminescu ţie”, “Frumoaso cu ochi limpezi”, “Iertarea”, “Izvorul nopţii”, “Ora cântecului”, “Tablouri”, “Un om, o viaţă” și multe altele.

Multe din compoziţiile sale din perioada 1963-1976, au beneficiat de mai multe variante interpretative, printre care şi cele ale compozitorului.




În perioada 1963-1976 a compus piese care au fost interpretate de cei mai în vogă solişti ai momentului cum ar fi: Dorin Anastasiu, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Valentin Baciu, Sergiu Cioiu, Mihai Dumbravă, Ruxandra Ghiaţă, Puica Igiroşanu, Mihaela Mihai, Horia Moculescu, Margareta Pâslaru, Smaranda Toscani și de alți artiști.


În 1968 devine membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Tot în 1968 lansează unul dintre cele mai mari succese ale sale şi totodată o piesă de referinţă din muzica românească. “Să nu uităm trandafirii”. Piesa a fost lansată de Margareta Pâslaru şi, ulterior, preluată de un număr impresionant de interpreţi.

La Festivalului Naţional de Muzică Uşoară “Mamaia’71” (22-25 iulie 1971), Florin Bogardo o cunoaşte pe Stela Enache, cea care avea să-i fie alături timp de 38 de ani.

Cei doi s-au logodit pe 15 august 1971, iar pe 8 septembrie 1971 s-au căsătorit. Împreună au doi copii: Laura (n. 24.10.1976) şi Anton (n. 02.07.1979).


Din 1971, Florin Bogardo compune aproape în exclusivitate pentru Stela Enache.

Stela Enache – Florin Bogardo a fost unul dintre cele mai de succes şi longevive cupluri din muzica românească.

În perioada 1976-1992 a compus muzica pentru 10 filme artistice, cele mai cunoscute fiind “Declaraţie de dragoste” (1985), “Liceenii” (1986) şi “Extemporal la dirigenţie” (1988).

La începutul anilor ’90, Florin Bogardo se retrage din lumea artistică.

Ultima sa participare la o competiţie de muzică uşoară a fost în mai 1992, la concursul TV - “3 din 10 pentru un Show”, cu piesa “E o poveste de amor”, interpretată de Stela Enache.

Pe 3 iunie 2008, un incendiu care i-a afectat locuinţa, l-a marcat profund.

Ultimul interviu radio, acordat de Florin Bogardo, a avut loc în toamna anului 2008, cu prilejul lansării albumului de colecţie “80 de ani de muzică în 80 de melodii” (4 CD-uri), editat de Radio România. Colecţia a fost lansată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înfiinţarea Radio România. Dintre cele 80 de melodii selecţionate, Florin Bogardo a ocupat locul 1 cu piesa “Tu eşti primăvara mea”, interpretată de Aurelian Andreescu.

Pe 15 august 2009, cu o zi înainte de a împlini 67 de ani, Florin Bogardo ne-a părăsit prematur. Compozitorul suferea de câţiva ani de probleme cardiace. A fost înmormântat pe 17 august 2009, la Cimitirul Bellu Catolic.


Autograf muzical FLORIN BOGARDO și STELA ENACHE






sursa: http://topromanesc.ro

10.18.2017

OLGA TUDORACHE - actriță de teatru și film, profesor universitar






”ÎN CURSUL NOPȚII DE 17 SPRE 18 SEPTEMBRIE 2017 ... LA SPITALUL ”ELIAS” ... ACTRIȚA OLGA TUDORACHE ... A MURIT ...”
AM CITIT ȘI RECITIT ANUNȚUL FĂCUT DE ”AGERPRES” ... AM REFUZAT SĂ CRED ȘTIREA ... AM RĂSFOIT RAPID ȘI ALTE CANALE DE ȘTIRI, SPERÂND CĂ ... DAR, TOATE CANALELE ANUNȚAU ACELAȘI LUCRU ... NU SE POATE, NU POATE FI ADEVĂRAT, AM ȘOPTIT ÎNTRISTAT DE PARCĂ ÎMI PIERDUSEM O RUDĂ SAU CEL MAI BUN PRIETEN ... ACEST OM, ACEST MARE TALENT NU TREBUIA SĂ MOARĂ... EXISTĂ OAMENI DE CARE NU AȘ VREA SĂ MĂ DESPART NICIODATĂ... ACEȘTIA SUNT OAMENII CARE LUMINEAZĂ TOTUL ÎN JURUL LOR, SUNT OAMENII CARE CONSTRUIESC FĂRĂ SĂ DĂRÂME NIMIC, SUNT OAMENII CARE IUBESC ȘI RĂSPÂNDESC IUBIRE ... UN ASTFEL DE OM A FOST ȘI OLGA TUDORACHE ... DUMNEZEU SĂ O ODIHNEASCĂ ÎN PACE !
D.Roman






Olga Tudorache s-a născut la Oituz, județul Bacău, la 11 octombrie 1929.
A absolvit, în 1951, Institutul de Teatru din București.
În 1990 a devenit profesor universitar. A avut șase promoții de actori.

La Teatrul Tineretului a jucat în numeroase spectacole, precum "Dealul vrăbiilor" (1951), "De la patru în sus" (1953), "Ani de pribegie" (1954), "David Copperfield" (1954), "Suflete tari" (1957), "Antigona" (1957), "Ocolul pământului în 80 de zile" (1960) ș.a.

Pe scena Teatrului Mic, a jucat o serie de roluri, care i-au pus în valoare talentul: Ducesa de Gloucester în "Richard al II-lea" (1966), Vitoria Lipan în "Baltagul" (1968), Maria Magdalena în "Don Juan moare ca toți ceilalți" (1970), Geronte (travesti) în "Vicleniile lui Scapin" (1972), Madge în "Philadelphia ești a mea" de Bryan Friel (1974).





În 1997, a revenit pe scena Teatrului Național din București cu rolul principal din spectacolul "Regina mamă" de Manlio Santanelli, iar în 2005, a putut fi admirată, atât ca actriță, cât și ca regizor, pe scena Teatrului Metropolis, în spectacolul "Pește cu mazăre".

A interpretat roluri în filme: "Tudor" (1962), "Răzbunarea haiducilor" (1968), "Bietul Ioanide" (1979), "Vreau să știu de ce am aripi" (1984), "Domnișoara Aurica" (1986), "Tusea și junghiul" (1990), "Doi haiduci și o crâșmăriță" (1993), "O vară de neuitat" (1993), "Faraon" (2004), "Femeia visurilor" (2004). 
A efectuat turnee în țară și în străinătate.








sursa: https://ro.wikipedia.org