FLUVIUL SUBTERAN DE SUB DOBROGEA Curge INVERS !

 

Cine a fot Mița Biciclista din București

 

CUM A ÎNCEPUT CONSTRUCȚIA HOTELULUI ”INTERCONTINENTAL” din BUCUREȘTI

 

CITATE CELEBRE DESPRE VIAȚĂ - MIHAI EMINESCU

 

Bucureştiul pierdut !

 

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA ! LA MULȚI ANI ROMÂNI de pe tot Globul !

 

Ziua Națională a României ! 

Astăzi, 1 Decembrie 2021,  se împlinesc 103 de la Marea Unire. 

Să sărbătorim așa cum este datina din strămoși, fără mască, fără alte restricții.

VĂ DORESC TUTUROR, SĂNĂTATE, MINTE MAI MULTĂ, VIAȚĂ LUNGĂ și BUNĂ !

PRODUSE ALIMENTARE ROMÂNEȘTI RECUNOSCUTE și PROTEJATE de UE

 

Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului românesc "Salată tradiţională cu icre de crap" în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG).

Această decizie vine după ce în luna iunie a acestui an, Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului românesc "Salată cu icre de ştiucă de Tulcea" în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP), scrie Agerpres.

Potrivit executivului comunitar, "Salata tradiţională cu icre de crap" este un produs obţinut pe baza icrelor de crap sărate, ulei de floarea soarelui, apă minerală şi suc de lămâie. Produsul este disponibil în două variante : cu sau fără ceapă. "Salata tradiţională cu icre de crap" este produsă din materii prime sau ingrediente care sunt utilizate tradiţional şi se caracterizează prin aspectul său, consistenţa sa, aroma şi gustul său.

Această nouă indicaţie se va alătura celor 1.760 de produse deja protejate la nivel european, a căror listă este disponibilă în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR).

Alte opt produse românești protejate

România avea anterior opt produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care şapte Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Salată cu icre de ştiucă de Tulcea, iar Telemeaua de Ibăneşti pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă două produse în scopul dobândirii protecţiei europene, ambele pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu şi Plăcinta dobrogeană.

Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Veste uriașă ! Dan Chitic : ”PREGĂTIȚI-VĂ, începe ! Cu noi este Dumnezeu !”.

 

Avocatul suveranist dă românilor o veste mare, care ar putea schimba multe – inclusiv cursul impus României de grupurile de presiune de la Bruxelles și Washington

Acum puțin timp, Dan Chitic a anunțat o veste cu adevărat uriașă: salutarul său proiect legislativ – „Legea Suveranității” a primit AVIZ FAVORABIL de la Consiliul Legislativ.

Semnificativ este că instituția condusă de fostul ministru al Justiției Florin Iordache a luat această curajoasă decizie ieri, pe 15 Septembrie 2021, de Ziua Internațională a Democrației !

”Începe ADEVĂRATA REVOLUȚIE DEMOCRATICĂ ÎN ROMÂNIA !”, scrie Dan Chitic, făcând marele anunț: ”PREGĂTIȚI-VĂ, de săptămâna următoare începe procesul de strângere de semnături !”.

Atenție, Dan Chitic semnalează că ”avem doar 3 luni pentru a strânge cel puțin 150.000 de semnături”.

De ce 150.000 și nu 100.000, cum scrie în Constituție ? Dan Chitic este prevăzător: ”Avem nevoie de cel puțin 50% mai multe semnături pentru a învinge previzibilele sabotaje ale sistemului !”.

În acest context, Dan Chitic cere voluntarilor ”să se pregătească !”, și transmite celor care doresc să semneze ”să intre în contact cu voluntarii”.

”Dacă susțineți și sunteți de acord cu principiile promovate de Legea Suveranității înscrieți-vă ca voluntar în Armata Suveranității la http://VremSuveranitate.ro”, scrie Dan Chitic, încheind cu crezul care l-a mânat mereu în viață și în demersurile de apărare a drepturilor românilor: ”Cu noi este Dumnezeu!”.

Politica greșită a României față de Rusia, confirmată la ceas aniversar

 

Românii plătesc greșelile politicii autorităților de la București față de Rusia, fapt recunoscut de unul dintre cei mai mari specialiști chiar într-un moment de referință al relațiilor româno-ruse, trecut sub tăcere în România

BUCUREȘTI, 15 sept – Sputnik. În România nu s-a spus, dar pe 14 septembrie 1829 a avut loc semnarea Tratatului de la Adrianopol, care a pus capăt războiului ruso-turc din 1828-1829 și a deschis calea eliberării de sub jugul otoman a Serbiei, Greciei, dar și a Moldovei și aȚării Românești.

În plus, odată cu intrarea principatelor sub administrația militară rusă și venirea contelui Pavel Kiseleff ca guvernator și președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești, începe modernizarea și crearea bazelor viitorului stat român.

Este unul dintre principalele momente ale relațiilor româno-ruse, care a pregătit și a accelerat formarea statului național român, atât la nivelul legislației unitare (Regulamentele Organice), cât și administrativ, al modernizării viitoarei Capitale, dar și a refacerii armatei române.

Așa cum spuneam, aniversarea din 14 septembrie a fost trecută cu vederea în România, țară în care istoria adevărată este înlocuită cu… alte modele, ”pro-vest„. Un exemplu este ridicarea statuii baronului von Brukenthal, în timp ce din cărți de istorie dispare cea mai importantă mișcare de eliberare transilvăneană, cea condusă de Horea ”Rex Daciae”… și reprimată sângeros sub conducerea baronului filantrop.

Reputatul economist și fost ministru Mircea Coșea a avut o intervenție la postul Realitatea Plus în care a făcut două aprecieri : România nu va extrage gaze din Marea Neagră și noua conductă Nord Stream 2 transformă Rusia în singurul furnizor de gaze pentru Europa.

Dacă în privința primei afirmații sperăm ca profesorul Mircea Coșea să se înșele, al doilea caz este o dovadă că România a adoptat cea mai greșită politică în privința Rusiei, îndepărtându-se de un partener de la care putea avea acum cele mai mari avantaje.

”Vreau să vă spun că nu vom extrage niciodată (gazele din Marea Neagră)”, a spus Mircea Coșea, explicând – ”Pentru că s-a întâmplat un lucru în ultima săptămână care ar trebui să ne atragă atenția: s-a terminat marele proiect de gaze Nord Stream 2”.

În opinia profesorului Coșea, asta înseamnă ”uniunea economică și energetică între Rusia și Germania”.

”Asta înseamnă că Rusia va fi principalul producător de gaz, singurul de fapt, pentru Europa pe mult timp”, spune fostul ministru.

Și, argumentează Coșea, ”aprobarea acestei conducte de către America (lui Biden) înseamnă încetarea oricărei tentații de extragere a gazului românesc, care ar face o concurență, nu extraordinar de mare, dar ar face o concurență acestui concern energetic Rusia-Germania”.

”Deci îi punem cruce. El nu va fi exploatat. Ne vor duce cu vorba. Ne va spune că mâine, că poimâine, că răspoimâine. Va începe ceva, dar lucrurile s-au terminat”, a declarat profesorul Mircea Coșea.

Desigur, e mult spus că SUA au ”aprobat” Nord Stream 2 – mai curând administrația Biden, interesată de reluarea relațiilor cu Europa, implicit deci cu ”motorul” său, Germania, a renunțat la presiunile aberante și ilegale asupra unei investiții perfect legale a două state suverane.

Pe de altă parte, sigur că influența Germaniei în Europa este majoră – iar acum va crește, odată ce va gestiona și noul nod energetic.

Deci, România, axată numai pe relația cu SUA, aplicând o politică ostilă Rusiei, pe care a definit-o oficial ca ”amenințare” - nu va putea încheia contracte avantajoase ca alte state europene, ci va trebui să cumpere energie la prețuri mari.

”Pentru noi, lucrurile nu se vor schimba - vom merge înainte cu facturi foarte mari și ne vor da posibilitatea să ne plângem pe la anumite uși unde nu ne va asculta nimeni”, a conchis Mircea Coșea.

Să amintim că, acum câteva zile, reputatul manager al Terapia Cluj, Dragoș Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente, atrăgea atenția că ”țările din regiune fac rost de energie mai ieftină, evident din Rusia, și de aceea inclusiv puteri industriale energofage cum sunt Germania și Franța vor să fie și ele prietene cu Rusia”.

”Noi nu vrem, deși o vizită la Moscova a unei delegații guvernamentale pe tema energiei ar face minuni și ar putea reduce sarcinile bugetare care compensează consumatorul vulnerabil”, scria acum o săptămână Dragoș Damian.

Din păcate, nicio reacție a autorităților – cu excepția unor reflecții stupide ale ministrului Energiei – și insistența lui Aurescu privind ”provocările” din regiune.

Curând va trebui să dea socoteală pentru „provocările” din buzunarele românilor, generate de politica ineptă față de Rusia – și acceptarea ca România să fie folosită ca o unealtă a celor care doresc tensiuni în regiune.

A fost descoperită cea mai veche așezare din Constanța

 

Arheologii constănțeni au descoperit în această vară cea mai veche locuire aflată pe teritoriul municipiului Constanța, localizată pe o limbă de pământ de aproximativ 45 hectare de pe malul lacului Siutghiol, lipită de cartierul Palazu Mare.

Așezarea are o vechime estimată de 7.500 de ani, situată într-o fază timpurie a Culturii Hamangia, și a fost descoperită cu ocazia unor lucrări RAJA de introducere a rețelelor de apă și canalizare în zonă, au declarat pentru „Dobrogea Live” arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Pe puținele suprafețe cercetate până acum pe așezarea din neolitic (ultima perioadă a epocii de piatră), arheologii au identificat, printre altele, structuri săpate în pământ, o cantitate foarte mare de ceramică, oseminte, vase, decoruri și obiecte de cult.

De fapt, Malu Alb, cum este cunoscută mica peninsulă, adăpostește mărturii din trei perioade antice suprapuse – perioada neolitică (aprox. 5.500 ani î.Hr.), epoca elenistică (sec. III-I î. Hr.) și epoca romană (sec. I-III d. Hr.).

În prezent, materialul arheologic recoltat este în proces de curățare și cercetare la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Sit de dimensiunile centrului vechi al Constanței

Limba de pământ pe care se întinde situl măsoară aproximativ 450.000 de mp, dimensiune comparabilă cu mărimea Peninsulei din centrul vechi al Constanței.

Zona cercetată de arheologii MINAC s-a rezumat momentan doar la o fâșie îngustă de pământ de 300 de metri, pe unde RAJA introduce conducte, însă a fost suficient pentru specialiști să concluzioneze că întreaga zonă adăpostește vestigii care urmează să fie cercetate în următoarea perioadă.

“Până acum am săpat doar pe traseul pe care se implantează conductele RAJA, pe o lungime de aproximativ 300 de metri, dar a fost suficient pentru a ne face o imagine asupra sitului. Întreaga peninsulă are potential arheologic, și pe întreaga suprafață a peninsulei sunt programate proiecte imobiliare. Având în vedere recentele descoperiri, pe nicio suprafață nu se va putea construi fără să se facă o cercetare arheologică prealabilă”, ne-a explicat Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetărilor arheologice de la Palazu Mare.

Cercetările, în stare incipientă

Având în vedere că până în momentul de față arheologii au cercetat doar aproximativ 2.000 mp (0,5% din suprafața peninsulei) din cei aproximativ 450.000 mp, cât are situl, în următoarea perioadă ne așteptăm la descoperiri cel puțin la fel de importante.

În lumina noilor descoperiri, conform legii, orice demers de a construi în acest perimetru va fi însoțit de o cercetare arheologică.

În acest context, rămâne de văzut dacă Primăria Constanța va dori să pună în valoare vestigiile din perimetrul terenului care îi aparține și dacă va emite autorizații de construire pentru proiectele imobiliare private care sunt programate pe cea mai veche așezare din orașul Constanța, scrie DobrogeaLive.

Locul unde ”moartea” este luată în râs

 

Poate nu v-ați gândit niciodată că un cimitir poate deveni un punct de atracție pentru turiști. Și totuși, există un astfel de loc în țara noastră. Cimitirul Vesel de la Săpânța, din județul Maramureș, atrage anual numeroși turiști din toată țara și din afara ei.

Cimitirul Vesel de la Săpânța, județul Maramureș, a devenit faimos datorită culorilor vii în care sunt pictate crucile mormintelor, ce afișează scene din viața persoanelor înhumate. Unele cruci au chiar și versuri în care sunt amintite persoanele decedate.

Locul a devenit un muzeu în aer liber și, totodată, este cimitirul satului. Sunt peste 850 de morminte vesele în curtea bisericii, primele fiind apărute din 1935.

Nu mai există un loc precum Cimitirul Vesel, iar cine ajunge acolo se convinge de acest lucru. Dacă pentru noi moartea unei persoane dragi e un eveniment trist, pentru alte culturi e motiv de bucurie și petrecere. Maramureșenii obișnuiau să ia moartea în râs din cele mai vechi timpuri.

Ideea Cimitirului Vesel îi aparține meșterului Stan Ioan Pătraș care, prin 1935 – 1936, s-a gândit ca după moartea unui om să prezinte povestea acestuia într-un mod aparte, prin felul în care îi este decorat mormântul. Tot el e cel care i-a făcut pe oamenii din sat să privească trecerea în neființă a unei persoane dragi cu alți ochi.

Casa meșterului Stan Ioan Pătraș, unde lucra la crucile din cimitir, se află tot în Maramureș, la doar 200 de metri de Cimitirul Vesel. Aceasta a devenit în timp un muzeu vizitat frecvent. E o casă de lemn, cu pridvor, curte și un atelier. În momentul de față, succesorul lui Pătraș, Dumitru Pop, e cel care are grijă de muzeu și care continuă activitățile începute de el legate de pictură și sculptură.

Dumitru Pop a povestit cum a apărut prima cruce din cimitir. „A murit un tânăr înecat în râul Tisa şi el, fiind bun prieten cu acesta, i-a făcut o cruce pe care scria: „Acest tânăr a fost înecat în râul Tisa, Zapca Gheorghe, în anul 1935, la vârsta de 18 ani”. De la acea cruce a început această îndeletnicire a lui Stan Ioan Pătraş să facă cruci pentru cimitir”.

Stan Ioan Pătraș a rămas orfan, după ce tatăl lui a murit în Primul Război Mondial. A început să facă cruci din 1935, de pe vremea când avea 16 ani, pentru a se putea întreține. A creat în total în jur de 700 – 800 de cruci. Meșterul a sculptat și pictat și porți maramureșene, troițe, elemente ale caselor din lemn, piese de mobilier, dulapuri, scaune, cuiere. La Casa Memorială din Maramureș sunt expuse numeroase din piesele de mobilier realizate de el.

Barajul Vidraru ar face prăpăd dacă s-ar rupe. Toţi românii care stau în aceste zone trebuie să ştie asta !

 

Un mare pericol îi paşte pe argeşeni din cauza barajului Vidraru. Dacă acesta ar ceda viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti, iar oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit de ape în 20 de minute.

Barajul Vidraru ar avea puterea unui cutremur dacă s-ar rupe. Aceste localităţi din Argeş ar fi acoperite de ape.  În acest judeţ se află cel mai înalt baraj din ţară, Vidraru, al doilea ca mărime din România şi al cincilea din Europa.

Construcţia a fost începută în 1961 de către Gheorghiu Dej şi finalizată în 1966 de Nicolae Ceauşescu. Investiţia s-a ridicat, la vremea respectivă, la 1,5 miliarde de lei, iar dacă astăzi am vrea să mai construim un baraj în genul celui de la Vidraru, preţurile s-ar ridica la o jumătate de miliard de euro. La momentul punerii în funcţiune, barajul de pe Argeş era al cincilea din Europa şi al nouălea din lume. Azi, a rămas tot pe locul cinci pe continent, dar a coborât pe poziţia 27 în lume. Legat de acest baraj au fost create, de-a lungul timpului, scenarii mai mult sau mai puţin apocaliptice. Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru s-ar sparge, fie din cauza supraîncărcării, în urma ploilor, fie din cauza unui cutremur?

Răspunsul oficial al autorităţilor la această întrebare este că barajul Vidraru a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Rihter şi mai are garanţie încă 60 de ani de acum încolo. Însă, conform „Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti! În Piteşti, viitura ar atinge 12 metri în 72 de minute de la ruperea barajului.

O fisură la barajul Râuşor, al treilea ca mărime din Argeş, ar inunda comuna Lereşti în doar 2 minute. Apa din Râuşor ar ajunge în Câmpulung în 22 de minute. Valul ar lovi apoi comunele Schitu Goleşti, Mihăieşti, Stâlpeni şi Ţiţeşti. În oraşul Mioveni puhoiul de ape ar ajunge în patru ore de la spargerea barajului Râuşor. Ultima localitate lovită ar fi Mărăcineniul. În schimb, dacă barajul Pecineagu ar ceda, ar fi afectate comunele Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele, Stoeneşti şi Cetăţeni.

PREMIERĂ NAȚIONALĂ ! Doi români, aproape orbi, au cucerit vârful Elbrus, cel mai înalt din Europa

 

Răzvan Nedu și Alex Benchea, doi sportivi aproape orbi, au cucerit vârful Elbrus, cel mai înalt din Europa.

Răzvan Nedu și Alex Benchea, cei doi sportivi din Lotul Național de Paraclimbing, legitimați la Asociația Club Sportiv Climb Again, care văd împreună 1% au reușit să cucerească Elbrusul după câteva zile foarte grele.

După expediția pe Kilimanjaro a lui Alex în 2019 și ascensiunea din 2020 a celor doi sportivi pe Mont Blanc, Răzvan și Alex au dus steagul României și în cel mai înalt vârf din Caucaz, muntele vulcanic Elbrus, care măsoară 5642 m. Ei au fost însoțiți de antrenorul Claudiu Miu, alpinistul Teofil Vlad, coordonatorul Iulian Lupoaia și de fotograful Cătălin Grigoriu.

Echipa a trecut prin mai multe încercări pe parcursul zilelor de ascensiune. Primul pas din expediție a fost vârful Terskol aflat la 3100 m. Planul de aclimatizare a fost unul complex, iar diferența de nivel nu s-a simțit. Băieții au continuat până la 3800 m, apoi au urcat la pietrele lui Pastukhov de unde au coborât la Heart of Elbrus, urmând ca apoi să urce cu bagajele la 4100 m. De la 4100m până la 5100m au înfruntat mai multe averse de lapoviță și ninsoare și rafale de vânt.

Apoi însă, pe rând, Iulian, Răzvan și Claudiu au făcut cale întoarsă, pentru că nu s-au simțit bine. Alex Benchea a continuat alături de Teofil Vlad. De la 5100 metri au traversat până în șaua de la 5300 m altitudine în condiții relativ bune, dar de acolo au avut parte de un viscol năpraznic, pe care l-au înfruntat și au reușit să ajungă în vârf.

Alpinistul cu ochii albi

Alex Benchea are 22 ani și este student la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca. S-a născut fără vedere și i se spune “alpinistul cu ochii albi”.

“Urcarea spre vârf a început duminică la 1 noaptea și pentru mine a durat opt ore și jumătate în loc de zece, datorită lui Teo care m-a încurajat în îndeplinirea obiectivului meu. Pe la altitudinea de 5100m, prietenului și colegului meu, Răzvan Nedu, i s-a făcut rău, luând înțeleapta decizie de a coborî. Pe vârf am avut parte de un vânt foarte puternic care amplifica temperatura resimțită și care viscolea zăpada. Dar, a fost incredibil că am ajuns acolo, sus. Vreau să le mulțumesc tuturor din echipă pentru că am reușit să ducem steagul României până sus – Teofil, Claudiu, Iulian, Cătălin și Răzvan – aceasta a fost echipa perfectă de pe Elbrus”, a mărturisit Alex Benchea.

Răzvan Nedu a reușit să ajungă în vârf după 1 zi. Răzvan nu s-a lăsat descurajat de faptul că nu s-a simțit bine și după reușita lui Alex, întreaga echipă a hotărât să îl sprijine să mai încerce o dată.

Răzvan Nedu este instructor de escaladă

Răzvan Nedu are 24 ani și este căpitanul Lotului Național de Paraclimbing și instructor de escaladă la Centrul Climb Again.

“Mă durea fața de la vânt si de la zăpada care venea. Mergeam și abia simțeam că pot să stau în picioare. M-am și dezechilibrat de câteva ori. Am ajuns pe vârf și nici nu mi-am dat seama că sunt acolo. Tot ce era, era doar vânt și frig. Ce pot să zic, o super experiență. Am trăit niște emoții…când urcam și bătea vântul mă întrebam de ce sunt aici, de ce fac asta, de ce urc. Acolo sus mi-am răspuns la întrebarea de ce. Am mers ca să-l văd, să văd vârful, chiar dacă nu l-am văzut în adevăratul sens al cuvântului. A fost o experiență unică, o experiență pe care nu aș recomanda-o altora pe o astfel de vreme, nu în condițiile astea. Dar a fost o experiență genială pentru mine!” a spus Răzvan Nedu, potrivit Descopera.

Claudiu Miu, antrenor și fondatorul Asociației Climb Again : “Totul a fost bine pregătit, ne-am ținut de program, am făcut etapele de aclimatizare. Vremea a fost bună până în ziua vârfului. Am plecat în formulă completă duminică. Au fost 2 aspecte determinante pentru ziua de duminică: vremea proastă și toxinfecția lui Iulian și Răzvan. Alex a continuat cu Teo, cu Cătălin și Slava, ghidul rus. Pe un ger năprasnic Alex a continuat și a dus steagul României pe vârf. Apoi a reușit și Răzvan. Ce pot să spun mai mult – suntem fericiți că ne-am atins obiectivele.”

Teofil Vlad: “A fost o tură grea din cauza lipsei de vizibilitate și a viscolului, iar pentru Alex a fost ceva mai greu decât făcuse până acum în termeni de diferență de nivel, altitudine și condiții. Știu că Alex a urcat pentru a-și depăsi limitele, dar și pentru toată echipa din spatele lui și pentru toți cei care au crezut în el. Cu acești băieți sunt mereu în prima bancă la un curs motivațional aplicat. În mod cert pentru mine această zi este mai mult decât o altă ascensiune pe Elbrus.”