România vrea să dea lovitura cu produse locale, semiconductori şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril

 

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a prezentat marţi, mai multe proiecte care fac parte din strategia de reindustrializare a României. Cu ajutorul banilor din PNRR, autorităţile vor un program pentru dezvoltarea microelectronicii, cu precădere a semiconductorilor, având în vedere criza generată la nivel global de China.

Florin Spătaru a explicat de ce Ministerul Economiei mizează pe semiconductori, produse locale şi valorificarea materiilor prime din haldele de steril.

„Un prim program se referă la microelectronică. România are o tradiţie în domeniul microelectronicii, dar în ultima perioadă am devenit integratori. Cumpărăm produse pe care le integrăm şi apoi le exportăm.

Printr-un astfel de proiect, ne dorim să dezvoltăm un ecosistem care să includă companii mari, IMM-uri, să includă centre de dezvoltare naţională şi universităţi, astfel încât să putem să asigurăm produsele necesare pentru industria auto, dar şi alte sectoare ale economiei naţionale.

Acest ecosistem are la bază un program de finanţare prin PNRR şi de asemenea se încadrează în documentul strategic în care România a fost inclusă. România face parte din grupul ţărilor care doreşte să dezvolte un astfel de ecosistem. Sunt alte 19 ţări, dar avem în acest moment companii care îşi doresc să dezvolte centre de producţie şi de inovare în România”, a explicat ministrul Economiei.

Florin Spătaru susţine că bugetul prevăzut în PNRR pentru acest proiect este de 500 de milioane de euro. „Vrem să dezvoltăm trei centre de producţie şi, de asemenea, centre de dezvoltare digitală şi inovare în jurul universităţilor din România”, a explicat el.

„Sunt componente pentru industria auto, dar nu numai. Ne orientăm în special către industria auto, dar, de asemenea, sunt producători mari care vor să-şi dezvolte aceste capacităţi de producţie şi cu siguranţă nu se vor opri la industria auto.

În agricultură avem nevoie de semiconductori. Agricultura românească nu mai funcţionează aşa cum funcţiona acum 20-30 de ani. Are nevoie de automatizare, de produse care utilizează astfel de materiale. Nu ne dorim să restricţionăm.

Aşteptăm aceşti investitori care să vină şi să beneficieze atât de PNRR, cât şi de facilităţile din IT astfel încât să poată să-şi dezvolte investiţii în România”, a spus Spătaru.

Preşedintele Hidroelectrica : „Dacă nu înlocuim centralele închise, va trebui să stingem lumina”

 

România va ajunge în scenariul apocaliptic în care va trebui să stingem lumina, dacă nu construim urgent noi centrale de producere a electricităţii din surse nepoluante, a afirmat, joi, Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

Bogdan Badea a fost audiat în comisia de anchetă parlamentară privind cauzele preţurilor mari la energie şi a afirmat că multe dintre investiţiile în hidrocentrale ale companiei sunt blocate şi întârziate de autorităţile de mediu, pe motiv că ar distruge habitatele naturale.

„Vreau să aduc la cunoştinţă comisiei parlamentare de anchetă privind preţul energiei existenţa unor incoerenţe legislative care nu sunt de azi, de ieri. Au fost de-a lungul timpului în România şi au generat contradicţii între actele normative în vigoare, iar interpretarea lor a dus la situaţii absurde. Trebuie să vedem cum se pot corecta aceste situaţii absurde, astfel încât, respectând directivele europene şi legislaţia naţională, să ne atingem obiectivele”, a precizat Badea, potrivit Agerpres.

El a arătat că amenajările hidroenergetice nu distrug, ci creează habitate, iar zonele unde au fost construite hidrocentrale au fost ulterior desemnate situri Natura 2000.

„Targetul (de reducere a emisiilor pe care şi l-a asumat România – n. r.) este, din păcate, unul extrem, extrem de urgent. Suntem în ceasul al treisprezecelea, nici măcar nu mai suntem în ceasul al doisprezecelea în ceea ce priveşte tranziţia spre un sector energetic mai verde. Vedem că avem deficit de capacităţi de energie de ani de zile, ceea ce în România nu s-a mai întâmplat, preţul carbonului este la un nivel fără precedent, ceea ce va genera premisele închiderii accelerate a centralelor pe bază de combustibili fosili şi trebuie să punem ceva în loc foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea”, a subliniat şeful Hidroelectrica.

Badea a arătat că există situaţii în care Hidroelectrica vrea să schimbe echipamente vechi cu unele noi şi i se cer, de către autorităţile de mediu, studii de impact asupra mediului care durează ani de zile.

Este profund anormal. Este un exemplu de legislaţie care trebuie modificată. Nu cred că încălcăm vreo directivă europeană, nici legislaţia naţională. Nu există un impact suplimentar, sunt lucrări de mentenanţă normale”, a precizat şeful Hidroelectrica.

INS anunţă o creştere nesperată a PIB-ului, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut

 

Produsul Intern Brut este mai mare, în al treilea trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul al doilea, cu 0,4%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de acelaşi trimestru din anul trecut, PIB a înregistrat o creştere cu 7,4% pe seria brută.

Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul al treilea din acest an a fost de 295216,8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul al doilea din acest an şi cu 8,1% faţă de trimestrul al treilea din anul trecut.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c. a fost de 866299,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de aceeași perioadă din anul trecut. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea din acest an a fost de 322788,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,4% faţă de trimestrul trei din anul trecut.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c. a fost de 819042,4 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,1% faţă de aceeași perioadă din anul trecut, potrivit Agerpres.

La creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c., contribuţii pozitive mai importante au avut comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+2,0%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%, apoi industria (+1,3%), cu o pondere de 19,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,1%, agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,1%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate, cu 23,2%. O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,8%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 9,0%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,5% contribuind cu +4,6% la rata de creştere a PIB

– Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 6,2% contribuind cu +1,5% la rata de creştere a PIB

– Variaţiei stocurilor (+3,0%).

Un impact negativ l-a avut exportul net (-1,9%), consecinţă a creşterii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 13,8% corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (16,7%).

Potrivit celui mai recent comunicat Eurostat din luna octombrie 2021 privind evoluţia nivelului de îndatorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului 2021, România s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB, după Estonia (19,6% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (26,2% din PIB), Suedia (37,9% din PIB), Danemarca (39,7% din PIB), Republica Cehă (42,7% din PIB), Letonia (43,3% din PIB) şi Lituania (44,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90,9% din PIB).

Sorin Grindeanu taie și spânzură după ce a fost numit în fruntea Ministerului Transporturilor

 

Fostul premier PSD a adăugat că anul acesta e primul în care se dau în folosinţă mai puţini kilometri de autostradă decât în anul precedent.

”Este prima mea ieşire ca ministru al Transporturilor şi era normal să ajung în Timişoara şi nu e vorba că sunt subiectiv, ci că ştiu că Timişoara a avut întotdeauna marea suferinţă a lipsei infrastructurii. Am avut o întâlnire cu  o parte din structurile aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, am marele avantaj că ştiu ceea ce înseamnă Timişoara că am fost viceprimar şi preşedinte de Consiliu Judeţean, sunt unele proiecte în acelaşi stadiu.

Mi-am asumat acest rol în Guvernul României, fiind probabil unul dintre cele mai grele ministere. Timp de 30 de ani statul a rămas dator cetăţeanului român pentru lipsa infrastructurii de transport. Am văzut în aceşti ani enorm de multe proiecte, desene, dar de prea puţine ori acele lucruri au fost puse în practică. O să îmi construiesc o echipă de profesionişti la Ministerul Transporturilor astfel încat lucrurile să fie mutate din loc”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Timişoara.

Sorin Grindeanu a declarat că nu este mulţumit de stadiul lucrărilor la centura de sud a municipiului Timişoara şi că urmează să facă o vizită pe şantier.

”Ţin mult la proiectul legat de centura sud, ştiţi că în 2017, în cele 6 luni cât am fost premier, am reuşit să impulsionez acest proiect, sunt total nemulţumit de stadiul lucrărilor care este 40%. Vreau să stau de vorba, acolo va fi şi constructorul. Vreau să văd angajamente ferme şi va asigur că din două în două săptămâni o să vreau să văd cum avansează acest şantier”, a declarat Sorin Grindeanu, care a mai anunţat că a adus cu el, de la Ministerul Transporturilor, omologarea noului tramvai al Timişoarei.

ANRE : Alţi 30.000 de consumatori vor fi abandonaţi de furnizorii lor

 

Riscul de a se crea blocaje în piaţa de gaze este destul de mare şi alţi trei furnizori se pregătesc să abandoneze un număr de 30.000 de clienţi, în contextul în care nu există încă normele de aplicare a legii privind plafonarea şi compensarea facturilor, a afirmat, marţi, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Lovitură pentru români în pragul iernii. Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie ( ANRE ) Zoltan Nagy-Bege a afirmat că majoritatea furnizorilor nu au emis încă facturi pentru consumul aferent lunii noiembrie, din lipsa normelor de aplicare a Legii 259 privind plafonarea şi compensarea facturilor, deşi legea se aplică de la 1 noiembrie.

„Am văzut şi noi săptămâna trecută un proiect de ordin privind aceste norme şi am trimis punctul nostru de vedere. Sper că iniţiatorii acestor norme vor ţine cont de observaţiile noastre, pentru că riscul de a crea blocaje în piaţă este destul de mare. Vă dau un exemplu: în actuala formă a legii şi a normelor, ANRE nu poate calcula preţul mediu de achiziţie a energiei electrice şi gazelor după fiecare lună închisă pentru această perioadă. Va trebui să se închidă întreaga perioadă noiembrie 2021 – martie 2022 pentru a determina fiecare furnizor în parte ce compensări trebuie să primească de la buget pentru a acoperi pierderile datorate plafonării preţurilor. Acest lucru în cazul multor furnizori, mai ales în cazul celor mici, înseamnă faliment garantat”, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) Zoltan Nagy-Bege, citat de Agerpres.

Vicepreşedintele ANRE a avertizat că în perioada imediat următoare trei furnizori se pregătesc să iasă din piaţă.

„În ultimele trei sau patru săptămâni, ca urmare a situaţiei financiare a unor furnizori, deja peste 50.000 de clienţi de gaze naturale au ajuns la furnizorii de ultimă instanţă şi până la sfârşitul lunii este posibil să apară… deja sunt semne de la doi furnizori că au probleme cu plata facturilor de transport şi echilibrare către Transgaz. Acest lucru ar însemna încă 9.000 de clienţi. Iarăşi, câteva semne îngrijorătoare de la un mare furnizor care are spre 20.000 de clienţi, deci până la sfârşitul lunii sau mijlocul lunii decembrie ar putea să apară 10.000, chiar 20.000-30.000 de clienţi care trebuie transferaţi la furnizorii de ultimă instanţă (FUI)”, a mai spus Nagy-Bege.

Probleme sunt şi în cazul furnizării de ultimă instanţă, adică al consumatorilor care rămân fără furnizor.

„Având în vedere că aceşti clienţi preluaţi în regim de ultimă instanţă înseamnă un efort financiar impredictibil, adică FUI nu ştie câţi clienţi şi când urmează să preia, achiziţia gazelor pentru alimentarea acestor clienţi se face din pieţele spot sau chiar din piaţa de echilibrare, unde preţurile sunt cele mai mari. Cred că este principalul motiv pentru care avem deja trei furnizori de ultimă instanţă, din cei şase calificaţi, care au semnalat autorităţii că renunţă la această calitate de FUI. Dacă ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru, sunt două sau trei cauze: în primul rând evoluţia preţurilor, care generează acest fenomen de abandon al clienţilor – este un cuvânt urât, dar asta este situaţia – abandonul clienţilor de către unii furnizori care decid să iasă din piaţă pentru că pur şi simplu nu fac faţă preţurilor din piaţă”, a mai arătat reprezentantul ANRE.

Până acum, Engie România a anunţat că renunţă la acest statut, iar ceilalţi doi sunt CEZ Vânzare şi CIS Gaz, potrivit Agerpres.

„Vedem că deja 7 sau 8 companii s-au retras din piaţă şi, oricât de mare ar fi un FUI, să preia zeci de mii de clienţi de pe o zi pe alta este un efort financiar mare şi un risc greu de asumat de oricine”, a mai spus oficialul ANRE.

Deficitul de gaze naturale poate obliga europenii să revină la cărbune

 

Creșterea prețurilor la gaz va obliga țările europene să își restrângă ambițiile de a elimina treptat cărbunele și combustibilii fosili, potrivit lui Simonas Vileikis, expert pe piețele energetice din UE

„Unitățile de depozitare care nu sunt umplute continuă să mărească prețul gazului. Dacă instalațiile nu sunt reumplute acum, iar iarna se dovedește a fi destul de severă, națiunile UE ar putea fi obligate să reactiveze centralele termice care funcționează pe alte tipuri de combustibil, inclusiv cărbune, pentru a compensa lipsa de energie electrică", a declarat Vileikis, conform RT.

Prețurile europene la gaz au atins un maxim de aproape 970 dolari la 1.000 de metri cubi, prelungind raliul fără precedent văzut în ultimele săptămâni. Creșterea prețurilor se preconizează că va declanșa întreruperi de curent în UE în timpul iernii.

Prețurile abrupte ale gazelor ar putea deveni un factor determinant în ridicarea prețurilor la cărbune și să înregistreze și alte maxime. Printre ceilalți factori care contribuie la costuri mai mari ale energiei, potrivit analiștilor, se numără generarea eoliană scăzută și indisponibilitatea centralelor nucleare pe întregul continent.

De ce s-au scumpit gazele și curentul ? Un răspuns oficial

 

Akos Derszi, secretar de stat în Ministerul Energiei, susține, într-un document oficial, că scumpirea gazelor și a energiei electrice din ultimele luni este o caracteristică a întregii Europe întrucât economiile își revin după perioada pandemică. În plus, la energie electrică, există pentru țara noastră anumite aspecte care contribuie la saltul prețurilor, precum : alinierea tuturor producătorilor la prețul celui mai scump generator de electricitate, lipsa de investiții în centrale mari, impredictibilitatea surselor alternative de curent.

Conform oficialului de la Ministerul Energiei, creșterea costurilor de gaze naturale a apărut ca urmare a dezechilibrului dintre cerere și ofertă în special din cauza :

– creșterii cererii de gaze naturale generată de redresarea economică post-pandemică și de nevoile de înmagazinare de gaze naturale din această vară pentru a acoperi necesarul de consum din timpul iernii

– presiunii asupra ofertei de gaze naturale disponibile în Europa și în România și alinierii prețurilor burselor naționale la prețurile din piețele regionale.

Similar cu situația gazelor naturale, odată cu reluarea activităților economice după perioada de pandemie, și prețurile la energie electrică au început să se majoreze, pe fondul unei cereri din ce în ce mai crescute, nu numai în România, ci în toată Europa.

Situația actuală pe piața energiei este mai complicată deoarece prețurile tuturor combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei electrice, respectiv cărbune, gaze naturale, petrol, s-au majorat pe toate piețele eurpene, influențând astfel costul final de producție. Mai mult, în contextul angajamentului clar al UE pentru decarbonare, prețul certificatelor CO2 (care trebuie achiziționate de toți producătorii de electricitate care utilizează combustibili fosili și generează emisii poluante) a atins valori care nu erau așteptate, în jur de 55 euro/tonă (comparativ cu un preț de 21 euro/tonă în iunie 2020), iar, pentru viitor, se estimează tot o tendință de creștere. În aceste condiții, prețurile din România au urmat tendința europeană de creștere, piața noastră funcționând cuplat cu celelalte piețe comunitare.

În perioada iulie-august 2021 s-a înregistrat un consum de energie electrică în creștere, o situație similară înregistrându-se și în celelalte state din Europa de sud-est, aceasta fiind o perioadă cu condiții meteorologice de vară extreme (temperaturi caniculare, precipitații reduse etc.).

Conform informațiilor puse la dispoziție de operatorul pieței de energie electrică, OPCOM, pe fondul acestei evoluții a consumului și a producției de energie electrică, s-a înregistrat o creștere a prețului spot care a condus la o creștere a prețului mediu pentru această perioadă (medie iulie-august) până la cele mai mari valori în România, precum și în celelalte state din Europa de sud-est. La această situație înregistrată la nivel european, se adaugă și efectul unor particularități ale pieței interne de electricitate, dintre care :

– dată fiind structura monocombustibil a companiilor energetice producătoare din România și obligativitatea tranzacționării centralizate, prețurile de vânzare a energiei electrice se aliniază la prețul marginal din piață, respectiv la prețul cel mai mare de vânzare din piață. Acesta este prețul CE Oltenia. Astfel, toți producătorii, chiar dacă au preț de cost mai mic decât CE Oltenia (precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica), își vor alinia ofertele prin comparație cu prețul producătorului pe bază de cărbune (care include și prețul certificatului de CO2), ceea ce conduce la creștere a prețurilor în piață.

– lipsa de investiții în capacități de producție în ultimii ani. Cu excepția producției în domeniul resurselor regenerabile, cele mai importante investiții în domeniul producției de energie electrică au fost realizate de OMV la Brazi și de Hidroelectrica în câteva centrale hidroelectrice mici, cu aport redus în ceea ce privește capacitatea de producție. În lipsa unor investiții importante în ultimii 30 de ani, capacitățile de producție din România în principal cele din cadrul companiilor de stat, sunt vechi și funcționează cu eficiență redusă, ceea ce se translatează în costuri de producție din ce în ce mai mari.

– impredictibilitatea surselor regenerabile de energie electrică. Lipsa sau abundența acestor resurse în piață se traduce prin prețuri mai mari sau mai mici la energie electrică, România fiind – funcție de intensivitatea vântului sau gradul de însorire – exportator sau importator de electricitate. Această tendință se înregistrează la nivelul majorității statelor UE care au puteri mari instalate în RES și nu au instalate capacități de stocare pentru acest tip de energie, cum este și țara noastră.

ȘI TOTUȘI, GERMANIA și alte MARI ”PUTERI” din U.E. DE CE NU AU RENUNȚAT LA CĂRBUNE ? NUMAI ȚĂRILE SLAB DEZVOLTATE TREBUIE SĂ RENUNȚE LA CĂRBUNE ? 

Dezastru pentru românii care stau la bloc !

 

„Vor muri oameni de frig, se vor îmbolnăvi copii, bătrâni, femei !”, trage semnalul de alarmă cunoscutul economist Adrian Câciu, care anunță că a fost abrogată OUG 70/2011, care reglementa plata subvenției pentru gigacalorie.

A fost scoasă subvenția pentru gigacalorie, ceea ce va face ca multe blocuri să se afle în imposibilitatea de a-și achita facturile, atrage atenția Adrian Câciu. Falimentul personal îi așteaptă pe mulți români, care vor primi în această iarnă facturi la încălzire și cu 300% mai mari, mai spune reputatul economist.

„Urmează dezastrul ! Pregătiți-vă de faliment ! Subventia pentru gigacalorie a dispărut. S-a abrogat OUG 70/2011.

Va fi înlocuită cu un ajutor de încălzire dat individual, un ajutor care va crea mari probleme în implementare, pentru că va duce inclusiv la bătăi pe scara blocului. Niste incompetenti de la guvern au gândit ei o schema care vizează aplicarea acestui tip de ajutor taman la un tip de incalzire la care nu poate functiona. Adică cel de încalzire centralizată. Factura la bloc iti venea diminuată, subventia fiind platita de primarie catre furnizorul de caldura.

Acum va veni integrală, tu vei plati factura întreagă, iar ulterior vei primi de la primarie un ajutor de încălzire. Dar nu toti vor primi. Doar cei cu venituri mici, pe plafoanele stabilite prin Legea consumatorului vulnerabil.

Retineti : intai platesti factura intreaga. O factura care vine cu 300% mai mare decât anul trecut. Nu stiu cine a validat faptul că Turcan et Co ar avea neuroni luminați în creier, dar daca tu nu ai bani sa treci strada, cum draq sa platesti factura majorata cu 300%?

Ce înseamnă asta? Că multe blocuri nu vor putea plati factura. La ce pret vine întreg nici cei care cât de cât ar avea un venit de 4000 lei/familie nu si-ar permite plata. Ce se întâmplă dacă nu se plateste factura? Rămâne tot blocul fără căldură! Dezastru! În toiul iernii! Vor muri oameni de frig, se vor îmbolnăvi copii, bătrâni, femei!

În al doilea rând, sunt mulți oameni fără ocupatie dar cu masini straine de zeci de mii de euro care apar ca fără venituri. Ei vor primi ajutor de încălzire, iar salariatul (că o fi pe salariul minim sau pe un salariu mai mare – 80% din salariati au sub 3.000 de lei net) care are si un copil și familie va plati pretul intreg la fel ca bombardierul vecin , dar nu va primi nimic ulterior.

Salariul minim se majorează, înainte de Sărbători 2021

 

Ministrul Muncii nu a putut preciza de când şi nici cu cât, având în vedere că negocierile tripartite sunt încă în derulare, singurul indiciu fiind că se va întâmpla în acest an.

Guvernul ia în calcul majorarea  mai devreme de sfârşitul acestui an, având în vedere creşterile de preţuri, iar propunerile de majorare sunt între 8% şi 12%, a declarat, marţi, ministrul Muncii, Raluca Turcan, la Ploieşti.

„În acest moment suntem în etapa de negociere între patronate şi sindicate, iar Guvernul are propria proiecţie cu privire la capacitatea de susţinere a majorării salariului minim. În mod firesc, majorarea salariului minim se face de la începutul anului. Însă, dacă această situaţie a creşterii preţurilor va evolua negativ, luăm în calcul şi o majorare mai rapidă”, a arătat ea.

Ministrul Muncii nu a putut preciza de când şi nici cu cât va fi majorat salariul minim, având în vedere că negocierile tripartite sunt încă în derulare.

„Aş vrea să ştiţi că s-au făcut până acum solicitări de majorare între 8 şi 12%. Pe mine mă interesează, ca ministrul al Muncii, ca majorarea să fie consistentă şi simţită”, a mai spus Raluca Turcan, într-o conferinţă de presă.

Prim-ministrul Florin Cîţu a menţionat, la finalul săptămânii trecute, că ia în considerare majorarea salariului minim brut cu 8%, iar creşterea acestuia ar putea fi realizată de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie 2021.

Potrivit directorului executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, Guvernul ar trebui să majoreze salariul minim pe economie din luna ianuarie a anului viitor, şi nu mai înainte, deoarece companiile internaţionale şi româneşti au bugetele de salarii bătute în cuie şi nu pot face realocări de fonduri după cum doresc ele.

El a apreciat că o majorare de 8% a salariului minim este rezonabilă, având în vedere că inflaţia pare că se va apropia de 5% la finalul anului.

Pe de altă parte, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu, spune că propunerea Guvernului de majorare cu 8% a salariului minim pentru anul viitor ar reprezenta o creştere reală de 1% a salariului minim, deoarece inflaţia la finalul anului curent va fi probabil de peste 7%. Şi leaderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a susţinut că propunerea şefului Guvernului ar avea un impact nesemnificativ asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim, comparativ cu creşterea preţurilor la energie suportate de salariaţi.

Senatorul Daniel Zamfir, ref. la prețurile de la ENERGIE : ”Vom scoate la lumină adevărul !”

 

Senatorul Daniel Zamfir a anunţat că a preluat conducerea comisiei parlamentare de ancheta privind creşterea preţurilor la energie.

"Soluţii, urgent ! Azi am preluat presedintia comisiei de ancheta privind creşterea preturilor la energie. Vom cere explicaţii tututor celor implicaţi pentru a vedea cum s-a ajuns aici si ce trebuie făcut sa oprim nebunia asta!

Vă asigur că vom scoate la lumină adevărul ! Pe lângă asta, tot azi am prezentat un proiect de lege de plafonare a preţului la energie electrica si gaze pe o perioada limitata, timp in care Guvernul sa ia masuri urgente pentru creşterea capacităţilor de producţie pentru a diminua dependenta de importuri.

P.S. Intr-un final, după ce a negat vehement plafonarea, ”superman” a zis ca analizează si el plafonarea", a transmis senatorul PSD Daniel Zamfir într-un mesaj publicat pe Facebook.

Cîţu: Ordonanţă privind compensarea preţurilor la energie, discutată în primă lectură; a fost abordată şi plafonarea preţului

Prim-ministrul Florin Cîţu a informat, miercuri, că, în cadrul şedinţei de Guvern, a fost discutată în primă lectură o ordonanţă care vizează compensarea preţurilor la energie şi gaz.

"Este vorba despre compensarea preţurilor la energie şi gaz. Am avut o discuţie foarte bună în şedinţa de Guvern de astăzi. Am mandatat Ministerul Muncii, Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor să vină cu o formă finală. Aş vrea să fie completată forma şi schema cu soluţii pentru compensarea clienţilor non-casnici. Până acum, am vorbit de clienţii casnici. Aş vrea să vorbim şi de clienţii non-casnici, în special IMM-uri. Ministerul Muncii trebuie implicat, pentru că e vorba de compensarea consumatorului casnic şi ne gândim cum să facem acest lucru cât mai simplu", a arătat premierul, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

El a menţionat că a fost abordată şi tema plafonării preţului la gaze.

"Tot în şedinţa de Guvern de astăzi, am avut discuţii despre plafonarea preţului la gaze. Am introdus această temă în dezbatere în Guvern. Domnul ministru, împreună cu Consiliul Concurenţei, vor discuta şi cu Comisia Europeană. Sunt mai multe variante la care ne gândim, dar am vrut să avem şi această variantă. Căutăm cele mai bune soluţii pentru această perioadă în care preţurile la energie şi gaz au crescut, pentru consumatorii casnici şi cei non-casnici, în special până în 31 martie", a precizat Cîţu citat de Agerpres.

Dragoș Damian: “O vizita la Moscova pe tema Energiei ar face minuni”

 

Reputatul manager arată diferența între România – țară pentru care Rusia este o ”amenințare” – și ”țările din regiune care fac rost de energie mai ieftină, evident din Rusia”

Românii preocupați de chestiunile serioase, nu de politică demagogică, încep să spună deschis că reluarea bunelor relații cu Rusia ar trebui să fie o prioritate a guvernării de la București.

Această politică se impune cu atât mai mult cu cât acum Europa – și mai ales România – trec printr-o perioadă grea din punct de vedere al Energiei și prețurilor de combustibili.

În acest sens, Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj, cel mai mare producător autohton de medicamente, și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, transmite un mesaj puternic, arătând situația țării noastre comparativ cu cea a statelor UE din zona noastră.

”Când ați terminat de căscat gura la saga politică din spațiul public, uitați-vă la dezastrul din cele doua tabele: prețuri medii din 2020 la utilități industrial și casnic în țări din regiunea noastră geografică din UE + prețurile din România, august 2021, după liberalizare”, scrie Damian.

Un prim comentariu al reputatului manager – ”Nu există date recente pentru celelalte țări, dar știm că nu au liberalizat preturi în 2021”.

Ori, după cum se știe, prima grijă a guvernelor PNL a fost abrogarea OUG 114 (Teodorovici – Dăncilă – Dragnea), care plafona până în 2022 prețurile la Energie, urmată de liberalizarea prețurilor.

Al doilea comentariu pe care l-am remarcat se referă la Rusia și la utilitățile extrem de scumpe din România.

Dragoș Danian atrage atenția – ”cifrele de mai sus arată că țările din regiune fac rost de energie mai ieftină, evident din Rusia, și de aceea inclusiv puteri industriale energofage cum sunt Germania și Franța (fondatoare ale UE) vor să fie și ele prietene cu Rusia”.

”Noi nu vrem, deși o vizită la Moscova a unei delegații guvernamentale pe tema energiei ar face minuni și ar putea reduce sarcinile bugetare care compensează consumatorul vulnerabil”, scrie Dragoș Damian.

O opinie logică, rațională, a unui manager care și-a dovedit competența și în aceste momente grele ale pandemiei, ale crizei generate de o guvernare cu politici dubioase, influențate și de indicații internaționale la fel de controversate.

Experimentatul manager pune în finalul mesajului o problemă de principiu din zona sănătății… economice: ”Cred că tot mediul de afaceri este de acord că este de preferat o guvernare competentă și sustenabilă unor practici de compensații sociale”.

”Mai bine previi decât să tratezi. Nimeni nu mai crede că o creștere economică din efect de baza, inflație și consum din import poate fi sustenabilă”, scrie Dragoș Damian.

Concluzie: mesajul reputatului manager confirmă ceea ce eu transmit de mult timp – singura șansă a României este întoarcerea capului ȘI către Est, reluarea relațiilor excelente (de pe vremuri!) cu cel mai puternic vecin, Rusia, care deține cele mai multe resurse și o enormă piață, și cu cel mai mare investitor mondial, China.

Politica actuală a României lui Iohannis, Aurescu, Cîțu și compania este contrară intereselor naționale. Și, dacă vreți să aflați de ce plătim mai mult, uitați-vă la tabelul postat de Dragoș Damian și la diferența între România – țară pentru care Rusia este o ”amenințare” – și ”țările din regiune care fac rost de energie mai ieftină, evident din Rusia”, cum spune managerul clujean.

LEGEA ”consumatorului vulnerabil” este o mare păcăleală !

 

Doar românii care au venituri până în 200 de lei pe lună primesc integral ajutorul de stat pentru facturi, potrivit legii consumatorului vulnerabil.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a comentat situația pentru Antena 3. Acesta spune că pentru facturile între 500 și 800 de lei care vor veni la iarnă, românii vor primi între 25 și 50 de lei.

„Este vorba de consumatorul vulnerabil care consumă gaze, energie electrică și lemne, dar care o folosesc exclusiv pentru încălzire. Din acest punct de vedere, suma alocată, și vorbim în special de gaze naturale, a fost extrem de mică, 250 de lei. Cei mai mulți care vor intra în această lege a consumatorului vulnerabil și vor primi bani, probabil vor primi undeva între 25 de lei și 40-50 de lei, pentru facturi care vor fi între 500 și 800 de lei la iarnă.

Nici pe cei mai nevoiași nu îi acoperă această lege. Este o altă păcăleală la ceea ce se întâmplă în momentul de față în criza energetică.”

Ajutorul de încălzire în funcție de venit

Marți a fost adoptată legea consumatorului vulnerabil, de Camera Deputaților. Persoanele care au venituri mici vor primi bani de la stat pentru plata facturilor de încălzire în această iarnă. Legea va intra în vigoare de la 1 noiembrie.

Ajutorul de încălzire se acordă în funcție de venitul mediu lunar pe membru de familie:

- în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;

- în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;

- în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;

- în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;

- în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;

- în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;

- în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;

- în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;

- în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;

- în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;

- în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

Premiera mondială : ”Dacia Jogger” s-a lansat. Cât costă maşina românescă cu 5 sau 7 locuri

 

Premiera mondială a modelului Dacia Jogger va avea loc pe 6 septembrie la standul Dacia de la IAA Mobility Munchen, alături de facelift-ul SUV-ului Duster și de micul model electric Spring.

Dacia Jogger este un break pentru că, derivat din Sandero, are partea frontală a acestuia și o lungime impresionantă de 4,547 m. Este un monovolum pentru că în în habitaclul dintr-o singură celulă încap până la șapte persoane cu bagajele aferente. Și este un SUV pentru că are o gardă la sol de nu mai puțin de 200 mm. Mai mult chiar, ediția specială ”Extreme” văzută de noi la Paris, poartă pe caroserie elemente asemănătoare celor prezente deja pe modele Stepway ale producătorului autohton deținut de grupul Renault, scrie economica.net

Revenind la dimensiuni, trebuie spus, pentru că imaginile pot înșela ochii, că modelul Dacia Jogger este mai lung cu 74 mm decât prima generație Logan MCV și cu 49 mm decât Lodgy. De asemenea, ampatamentul noului vehicul – 2.897 mm –  îl depășește cu 87 mm pe cel al monovolumului Lodgy și este mai mic cu doar 8 mm față de cel al break-ului Logan MCV (prima generație).

În timpul prezentării de la Paris, Andreea Guinea, manager de produs pentru Dacia Jogger, a dezvăluit și faptul că modelul de bază al gamei are în prezent un preț estimat de circa 15.000 de euro. Desigur, până la momentul lansării comenzilor, în noiembrie 2021, această valoare poate suferi modificări, însă reperul dat este foarte important pentru cei care își fac planuri de achiziție a unui astfel de vehicul. Iar, comparând mere cu mere, Jogger are șansa de a deveni, la fel ca și celelalte modele Dacia în segmentele lor, cel mai accesibil model existent pe piață.

Alt detaliu important oferit de oficialii Dacia este decizia conducerii Renault de a aloca Jogger pentru producție uzinei de la Mioveni. Astfel, fabrica din România își va completa portofoliul compus acum din Duster, Sandero Stepway și Logan cu un al patrulea model. Totodată, această informație dezvăluie faptul că oficialii Renault nu se așteaptă la vânzări majore ale acestui model, capacitatea de producție a uzinei fiind insuficientă în prezent pentru creșteri majore ale ritmului de asamblare. De altfel, făcând parte dintr-un segment dedicat familiilor numeroase sau afacerilor care presupun transportul a mai mult de cinci persoane, Dacia Jogger intră într-o zonă a pieței destul de restrictivă. Acesta este motivul pentru care, în prezent, puține mărci de volum mai au în portofoliu monovolume sau vehicule de tip crossover cu șapte locuri.

Dacia Jogger se poziționează ca un vehicul de familie perfect adaptat ieșirilor în aer liber. Jogger reflectă spiritul pragmatic și autentic al mărcii Dacia și mediul „outdoor” al noii identități de marcă. DACIA Jogger e gandita ca un inlocuitor pentru vechiul Logan MCV si pentru Lodgy, insa puteti vedea ca seamana destul de bine cu Logan 3 si versiunea facelift a Duster, preluand cate ceva de la fiecare in parte. Inclusiv imaginile spion cu DACIA Jogger au aratat ca e aproape la fel de mare ca un Duster, ceea ce vine ca o surpriza interesanta, dar masina are 7 locuri pentru pasageri, deci trebuia sa aiba si dimensiuni pe masura asteptarilor clientilor.

Dacia Jogger UN MODEL DE FAMILIE VERSATIL CU PÂNĂ LA 7 LOCURI

Disponibil în două configurații, cu 5 sau 7 locuri, Dacia Jogger este partenerul ideal al familiilor, atât în traseele urbane din viața cotidiană cât și în periplurile mai lungi, prilejuite de ieșirile în natură la sfârșit de săptămână sau în concedii. Cu spiritul pragmatic care o caracterizează, Dacia propune un vehicul care le permite clienților să profite de plăcerile simple ale vieții alături de cei apropiați.

Jogger este un nume simplu, modern, ușor de pronunțat și înțeles în întreaga lume. Este un nume ce evocă dinamism și energie pozitivă. Sufixul „er”, pe care îl regăsim deja la modelul Duster, SUV-ul emblematic al mărcii Dacia, aduce un aer de familiaritate, reflectând totodată robustețea unui partener de drum ideal în viața de zi cu zi.

Dacia Jogger va fi prezentată publicului larg în data de 6 septembrie, la Salonul Internațional Auto de la Munchen.

FACTURILE LA ENERGIE EXPLODEAZĂ !

 

Întâlnire la Palatul Victoria, după creşterea preţurilor la gaze şi reclamaţiile privind modificarea contractelor şi facturile exorbitante. Premierul anunţă că se caută soluţii, iar ministrul Energiei a avertizat că încep controalele la furnizori.

Facturile la energie l-au alertat pe Florin Cîţu. Premierul  a convocat, marţi, la Palatul Victoria, o întâlnire în contextul creşterii preţului la gaze şi a reclamaţiilor primite de la consumatori care acuză facturi exorbitante.

Premierul Florin Cîţu se întâlneşte, marţi, de la ora 13.00, cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, şi cu reprezentanţi ai ANRE, Transelectrica, OPCOM şi Consiliului Concurenţei.

Întâlnirea are loc la Palatul Victoria şi a fost convocată în contextul situaţiei de pe piaţa gazelor, unde se înregistrează creşteri considerate nejustificate ale preţurilor şi au fost reclamate modificări frauduloase ale contractelor încheiate de către consumatori, dar şi primirea de facturi exorbitante de către clienţii unor companii.

Premierul Florin Cîţu a anunţat, luni, că întâlnirea are loc ”pe de o parte pentru a identifica aceste situaţii, pe de altă parte pentru a veni cu soluţii”.  ”Soluţiile pe care le-am anunţat pentru această iarnă, pentru a le formaliza. ANPC va fi la masa discuţiilor şi vom vedea ce soluţii avem”, a declarat Florin Cîţu.

Premierul a apreciat că, dacă există aceste situaţii reclamate de clienţi, înseamnă că instituţiile care monitorizează liberalizarea pieţei nu şi-au făcut datoria. ”La această discuţie vin şi cei de la Consiliul Concurenţei pentru că ei sunt cei care pot să ne spună dacă o piaţă funcţionează în condiţii normale sau nu. ANPC-ul este acolo pentru a vedea dacă au fost respectate contractele cu persoanele fizice sau cu consumatorii individuali”, a mai declarat premierul.

La rândul său, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat că, de marţi, ANRE şi ANPC vor începe controale la furnizorii de gaze, după ce mai mulţi consumatori au reclamat modificarea preţurilor şi facturi exorbitante. Ministrul afirmă că furnizorii care au anunţat un preţ fix pentru un an de zile şi îl modifică intră sub incidenţa a două legi şi vor fi amendaţi, în unele cazuri amenzile fiind ”fabuloase”.

IARNĂ GREA în România și Europa : rezerva de gaze naturale este insuficientă

 

Premierul Florin Cîţu a catalogat drept "un risc real" posibilitatea ca preţurile la energie să crească în iarna următoare, dar pericolul vine şi de pe plan extern.

Rezervele de gaze naturale ale Uniunii Europene sunt sub nivelurile normale, iar dacă nu sunt umplute până în luna octombrie, cele 27 de ţări ale blocului comunitar s-ar putea confrunta cu preţuri asemănătoare iernii trecute, relatează Politico.

Europa „merge pe sârmă” în contextul în care are rezerve încă mici de gaze naturale, a declarat Jack Sharples, cercetător în cadrul Institutului Oxford pentru studii energetice.

În urmă cu an rezervele erau pline, ceea ce a permis ţărilor blocului european să reziste în mod confortabil unei ierni neobişnuit de lungi, care a dus la creşterea preţurilor în ianuarie 2021.

În prezent, facilităţile de depozitare din UE sunt umplute la o capacitate de doar 60%, care reprezintă aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Ar fi nevoie să se ajungă la cel puţin 80 de miliarde de metri cubi până la 1 octombrie pentru a asigura un tampon adecvat împotriva fluctuaţiilor pieţei în timpul iernii, a spus Jack Sharples, potrivit Digi 24 care citează Politico.

În martie 2020, Europa era plină de gaze ieftine şi a anulat transporturile americane de gaze naturale lichefiate (GNL), care ar fi asigurat o cantitate de gaze mai mare decât era necesară la momentul acela în întreaga Uniune.

Potrivit platformei de tranzacţionare a gazelor naturale din Olanda (TTF), preţurile gazelor naturale au crescut în prezent la 15 dolari pe metrul cub.

Unul dintre motivele creşterii de preţuri este faptul că pe piaţa globală a crescut producţia industrială din acest an. Un altul ar fi factori neaşteptaţi, cum ar fi dezastrele naturale şi întreruperile, după cum susţine Mike Fulwood, cercetător în cadrul Institutul Oxford din Marea Britanie.

„Probabil că am pierdut anual o aprovizionare de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat, care reprezintă cam 5% din piaţă”, a adăugat Fulwood.

În Europa, zăcământul de gaz „Troll” din Norvegia, considerat a fi cel mai mare din Europa, a pierdut cantităţi însemnate de gaz în urma întreţinerii neplanificate din 27 iulie, determinând operatorul Equinor să accelereze producţia în alte locuri pentru a încerca să compenseze volumele reduse.

Pe 6 august, compania rusească Gazprom, aflată în proprietatea statului rus, a redus de asemenea în mod dramatic transporturile de gaze naturale prin conducta Yamal, care trece prin Belarus şi Polonia.

Gazprom a început să îşi retragă rezervele de gaze naturale depozitate în UE pentru a-şi îndeplini livrările contractate, agravând astfel şi mai mult problema stocării europene a gazelor naturale.

Cîţu : E un risc real de a avea o creştere a preţului energiei la iarnă şi am cerut şi ministrului Energiei, dar vom avea discuţii şi în coaliţia de guvernare să grăbim legea consumatorului vulnerabil

Primul ministru Florin Cîţu consideră că există „un risc real” ca sursele de energie să aibă tarife mai mari în iarna care urmează, iar în acest context anunţă că doreşte adoptarea mai rapid a legii consumatorului vulnerabil, care i-ar putea sprijini financiar pe cei cu venituri mici în ceea ce priveşte plata facturilor la energie. Astfel, Cîţu doreşte ca legea care se află la Camera Deputaţilor şi care este programată a intra în vigoare anul viitor să producă efecte de la începutul anului.

Premierul Florin Cîţu a afirmat că doreşte să găsească soluţii pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte creşterea tarifelor la sursele de energie, el arătând că a discutat cu actorii din domeniu pentru a înţelege cât din majorările de tarife se datorează dereglementării pieţei şi cât se datorează altor cauze.

„Pentru termen mediu şi lung soluţiile sunt investiţiile. Nu există altă soluţie. Dacă vrem să rezolvăm problema producţiei de energie şi să nu avem aceste fluctuaţii ale pieţei ai nevoie de o capacitate de producţie internă mai mare. (…) În plus, trebuie să creştem şi conectivitatea, pentru că şi aici ajută, sunt ţări în UE care au energie, la un moment dat, mai ieftină şi putem să importăm de acolo mai ieftin”, a declarat Florin Cîţu, joi seară, la TVR.

Conform proiectului de lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie realizat de Ministerul Muncii, consumatorii consideraţi vulnerabili pot primi ajutor pentru încălzirea locuinţei cu energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale pentru energie electrică sau combustibili solizi şi/sau petrolieri.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este, conform proiectului, de 810 lei/persoană în cazul familiei şi de 1.445 lei în cazul persoanei singure.

Valoarea de referinţă, în funcţie de sistemul de încălzire utilizat este, conform aceluiaşi proiect, de 250 lei/lună pentru gaze naturale; de 500 lei/lună pentru energie electrică şi de 80 lei/lună pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri.

Prețurile explodează ! Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5% în luna iulie 2021

 

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Preţurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1% iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea preţurilor a fost de 4,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) este 3,1%. Potrivit INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%.

'Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 - iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 - iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%', precizează INS.

INS, despre salariul mediu

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost, în iunie, de 5.779 lei, cu 84 lei mai mare decât în luna anterioară, în timp ce valoarea medie nominală netă s-a ridicat la 3.541 lei, în creştere cu 49 lei, raportat la perioada de referinţă, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit statisticii oficiale, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei - inclusiv activităţi de servicii informatice (8.439 lei), iar cele mai mici în domeniul Hoteluri şi Restaurante (1.926 lei).

'În luna iunie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori de fidelitate), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), reluării activităţii anumitor agenţi economici, cât şi disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice', precizează sursa citată.

Datele INS relevă faptul că, în iunie faţă de mai 2021, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de editare (+20,9%) şi în telecomunicaţii, transporturi aeriene, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (între 10,5% şi 15%).

Pe de altă parte, scăderi importante ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate astfel: cu 16,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior şi cu 9,6% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale.

De asemenea, în sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+0,5%), dar şi în administraţie publică (+0,1%). În schimb, în sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-2%).

BNR a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2021

Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate luni de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

'După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%.', a spus Isărescu.

'Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 - 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte.', a declarat Mugur Isărescu.

'Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor datorită faptului că dispare şi efectul de bază  in ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%', a mai spus Mugur Isărescu. 

Contractul individual de muncă a fost modificat. Care sunt noile obligaţii ale angajatorilor

 

Contractul individual de muncă a fost modificat. Au fost introduse noi obligaţii ale angajatorilor faţa de angajaţi.

Ordinul Ministerului Muncii nr. 585/2021 privind modificarea şi completarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 64/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial pe 19 iulie 2021.

Potrivit noilor reglementări, angajatorii trebuie să „informeze angajatul cu privire la obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat“. Această obligaţie se aplică doar persoanelor în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.

Acest ordin vizează şi modificarea literei F din modelul-cadru al contractului individual de muncă, aceasta urmând să aibă următorul cuprins: “Atribuţiile postului sunt prevăzute  în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă, cu excepţia microîntreprinderilor cu până la 9 salariaţi, definite la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care vor completa o scurtă caracterizare/descriere a activităţii“.

România va trebui să reducă cu 12,7% emisiile de gaze cu efect de seră

 

Comisia Europeană a propus miercuri un pachet ambiţios de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, împreună cu o distribuire a ţintelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asupra cărora cele 27 de state membre vor avea dezbateri aprinse, relatează Agerpres, citând Reuters.

Printre măsurile propuse de executivul comunitar în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990 şi obţinerea neutralităţii climatice în anul 2050 se regăsesc creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie (inclusiv prin reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii - ETS), taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie (cu obiectivul ca 40 % din energia UE să fie produsă din surse regenerabile până în 2030) concomitent cu reducerea consumului de energie, alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european, realizarea de campanii de împădurire, etc.

Reducere cu 40% a emisiilor

Actualele norme europene au la bază vechiul obiectiv de reducere a emisiilor poluante cu 40%. Prin urmare, planul prezentat miercuri de Comisia Europeană cuprinde creşteri ale obiectivelor naţionale pentru toate statele membre. Fiecare dintre ele va trebui să-şi reducă emisiile de CO2 în sectoarele precizate - inclusiv transporturile şi încălzirea locuinţelor - cu o măsură calculată pe baza PIB-ului pe locuitor, ceea ce înseamnă că statele mai bogate vor avea procentual ţinte mai mari comparativ cu acelea mai sărace. Totuşi, obiectivele de reducere a emisiilor pentru acestea din urmă au fost sporite cu procente apropiate celor dintâi.

Astfel, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Luxemburg vor trebui să-şi reducă emisiile cu 50% până în anul 2030 faţă de anul 2005, ţintele lor actuale fiind cuprinse între 38% şi 40%. În acest timp, ţinta de reducere a acestor emisii va creşte în cazul României de la 2% la 12,7%, cea a Ungariei de la 7% la 18,7%, a Poloniei de la 7% la 17,7%, a Republicii Cehe de la 14% la 26%, iar a Bulgariei va creşte la 10% faţă de actuala ţintă de 0% care în cazul acestei ţări înseamnă doar să nu-şi crească emisiile.

Tranziție spre o economie prietenoasă climei

Comisia Europeană a avertizat că planul prezentat miercuri va implica o tranziţie profundă, cu mari schimbări structurale în foarte puţin timp şi va conduce la transformarea economiei şi a societăţii UE în vederea atingerii obiectivelor ambiţioase în materie de climă. Acest plan va fi negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European.

Gazprom a dat României gaze la cel mai mic preț din Europa

 

Rapoartele de piață ale Comisiei Europene arată că prețul cu care Gazprom a vândut gaze României în primul trimestru al acestui an este cel mai mic din Europa. Despre ce sumă este vorba.

Consumul de gaz în România nu este acoperit în totalitate din producția internă, așa că țara noastră importă gaz.

Alături de Olanda, România este al doilea producător de gaze din Europa.

Astfel, unica sursă de gaze de import rămâne Gazprom, cu toate că, în ultimul timp, ruta de import s-a schimbat. Mai exact, gazele rusești vin acum preponderent în rețeaua românească din sud, prin Bulgaria, și nu din sud-est, via Ucraina, ca până acum. Este vorba despre operaționalizarea gazoductului Turk Stream, prin care gazele rusești ajung în Turcia pe sub Marea Neagră.

Comisia Europeană ia, în statisticile sale trimestriale, ca punct de referință pentru gazele de import din România prețul gazului rusesc la graniță.

Este una dintre puținele piețe unde referința este doar aceasta și ar putea fi și câteva motive pentru asta: importurile de gaze au ca sursă unică sau preponderentă aceeași sursă, prin contracte directe de livrare, la preț negociat, nu de hub, piața locală nu primește gaz din terminalele de LNG, scrie economica.net.

Prețul gazului rusesc importat de România a fost de 13,5 euro/MWh, arată datele Comisiei Europene. Vorbim despre un preț mai mic decât cel al gazului rusesc de pe oricare altă piață calculat pe aceeași metodologie - 16,5 euro în Bulgaria sau 17,5 euro în Ungaria.

Prețul gazului cu sursă Rusia importat de România a avut cel mai mic preț raportat la toate sursele de gaz de pe toate piețele, exceptând gazul azer consumat în Bulgaria, arată același raport.

Reamintim că, pentru primele șase luni ale acestui an, Gazprom Export a anunțat exporturi de 99,9 miliarde de metri cubi, aproape de recordul acestei perioade, de 101,2 miliarde de metri cubi.

Creșterea față de primele șase luni din 2020 este de 25,7%.

Potrivit acestor date, după primele șase luni, România înregistrează cea mai mare creștere a importurilor de gaze de la Gazprom din toată Europa (creștere de 264%) comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, dar datele trebuie puse într-un context, scrie economica.net. Potrivit sursei citate, este posibil ca Gazprom să raporteze pentru România numai exporturile realizate prin cei doi furnizori agreați - Gazprom Schwiez și Conef.

În anul 2020, România a importat gaz, tot rusesc, și prin punctul de interconexiune cu Ungaria, ceea ce acum nu se mai întâmplă. Și aceasta pentru că importurile se fac aproape exclusiv din sud, din rețeaua bulgară, iar o parte din ce intră în România ajunge să iasă spre Ungaria.

Frigiderul FRAM revine în casele românilor

 

Primul frigider românesc revine pe piată. FRAM va fi relansat de către compania Network One Distribution (NOD) și este elementul în jurul căruia se construiește o nouă linie de produse electrocasnice. Planurile pe termen mediu pentru noul FRAM includ obținerea unei cote de piață de 10%.

Emblema frigiderului romanesc prezent în casele românilor pentru mai bine de 30 de ani, FRAM, revine pe piață. De data aceasta, însă, frigiderul nu vine ca produs singular, ci face parte dintr-o întreagă linie de produse electrocasnice.

Vara aceasta FRAM va prezenta publicului român peste 30 de produse, electrocasnice mari (frigidere, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, hote, aragazuri) și mici (espressoare, cafetiere, friteuze, fierbătoare, prăjitoare de pâine, tocătoare), integrate în 4 game diferite și declinările lor (retro, clasic, color si modern) sub sloganul “Din trecut, în prezent”.

Noua linie se adresează deopotrivă generațiilor nostalgice, cât și generației Z, dornică să se raporteze deopotrivă la rădăcini și la aspirații contemporane.

“Cand spui FRAM, spui retro-future. Spui design ergonomic și tușe elegante. Spui melanjul dintre trecut și prezent, dar și viitor care știe să valorizeze trecutul, fără să-și piardă gustul pentru inovație și pentru mâine. Când dorința de regăsire a identității naționale este un trend imposibil de ignorat, e important să încurajăm brandurile valoroase și design-ul local, să demonstrăm că România este în continuare capabilă să creeze, să distribuie și să comercializeze produse de calitate”, explică Iuliana Stănculescu, Division Manager NOD | Divizia Electrocasnice.

Lansarea din 2021 confirmă rezonanța brandului la esteticul funcțional. În categoria retro se regăsesc celebrele linii rotunjite la colțuri, forme integrative și armonice. Paleta de culori migrează de la pastelurile anilor ‘60 la roșu, nuanțe metalice și mate, de brun și gri și, evident, clasicele alb / negru. În rol de star pentru culoarea identitară a brandului FRAM – turcoise inspirat de agata albastră, simbol al rezistenței, optimismului și frumuseții fără vârstă.

Născut în inima Romaniei, niciodată străin de trendurile globale, FRAM își propune să depășească așteptarile locale, următorul pas fiind abordarea pieței internaționale.

“Dacă e o constantă în cei peste 65 de ani de existență tumultuoasă a lui Fram, aceasta este design-ul. Formele rotunjite, culorile pastel și sistemul de deschidere ce anticipa, în anii 60, slăbiciunea pentru industrial, l-au plasat în lumea bună a electrocasnicelor. Astăzi Fram este frigiderul pentru cei care, deși înconjurați de o mulțime de opțiuni, aleg în continuare designul cool și valorile aduse de un brand 100% românesc”, declară Andrei Militaru, CEO Network One Distribution.

Network One Distribution, companie cu acționariat 100% românesc și afaceri de peste 360 milioane euro în 2020,  este cel mai mare distribuitor de tehnologie din România, cu o experiență de 19 ani pe piața de distribuție, o echipă formată din peste 450 de profesioniști, o rețea națională de parteneri specializați și peste 130 de branduri în portofoliu.

Misiunea NOD, prin ecosistemul său de parteneri, este de a contribui la dezvoltarea societății și a economiei locale, punând la dispoziția mediului de business public și privat un portofoliu complet de soluții, know-how și competențe pentru o gestionare integrată a proceselor de modernizare prin tehnologie.

NOD contribuie la revitalizarea brandurilor românești consacrate, completând portofoliul cu noua linie de electrocasnice Fram, pe lângă Diamant și Pegas, și pariază și pe crearea și dezvoltarea de noi branduri românești, având în portofoliul său branduri proprii – Heinner – linii de electrocasnice, gătire, servire, confortul casei și grădină care acoperă nevoile ce țin de universul casei; Horizon – LCD TV & sisteme de home entertainment; Serioux – periferice pentru o experientă simplă și interesantă în lumea digitală; U-Grow – gamă de produse pentru universul bebelușului.