Virgil Popescu, ameninţă furnizorii de energie că ar putea să le retragă licenţa

 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, acuză companiile de furnizare a energiei electrice și a gazelor că au încălcat legea, iar măsurile luate împotriva lor ar putea fi drastice.

Virgil Popescu a amenințat că s-ar putea ajunge până la retragerea licențelor, în anumite situații, pentru anumite companii, precizând că acestea au început deja recalcularea facturilor, deoarece în multe cazuri nu s-au aplicat compensările acordate de Guvern.

”Sunt foarte puțini români care au primit facturi necompensate. Eu cred că se poate merge până la retragerea licenței, pentru că nu poți să te joci cu oamenii. Facturile încalcă legea. Ce ar trebui să se întâmple? Nu va rămâne nimeni fără energie electrică și fără gaz pentru că există furnizorul de ultimă instanță.”, a spus Virgil Popescu.

Virgil Popescu susține că românii care au primit penalități la factura de energie nu trebuie să plătească aceste taxe invocate de companiile de profil.

„Oamenii nu trebuie să plătească penalități. Trebuie recalculate. Am spus anul trecut că facturile nu se vor dubla pentru cei din plafon. Hai să încercăm să fim pro-activi și să găsim cea mai bună ofertă de pe piață.

Nu au legătură plafonul cu piața. Piața a mers peste plafon în toată lumea. Consumul la energie electrică nu scade în România”, a mai spus ministrul.

Ministrul Energiei a mai explicat cum se va schimba legea privind compensarea și plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze.

„Pentru noiembrie si decembrie, la energie electrica vorbim de 80% din consumatorii casnici care au beneficiat de compensare si plafonare si in jur de 60% la gaze naturale. Sunt furnizori care au trimis facturi neplafonate si necompensate. Acestea sunt datele preliminare.

Am discutat azi la Guvern ca pentru zona de agricultura si industria alimentara, sa avem o schema de compensare nu numai pentru IMM-uri ci si pentru procesatorii mari, pentru producatorii de carne de pui si incepand cu 1 februarie sa o avem in functiune. Discut cu dl Chesnoiu si vom merge in Guvern cu un proiect de OUG cu compensarea facturii si ca pretul alimentelor sa nu creasca.

Dupa 1 aprilie gandim o schema de compensare pentru consumatorii casnici astfel in cat sa reducem TVA de la 19 la 5 la suta, in paralel cu scoaterea din factura a bonusului de cogenarare si a tarifului de certificat verde.

Pentru IMM-uri gandim o schema de ajutor de care sa poata benefica pana la 1 iulie de acest ajutor, cu angajamentul lor ca vor pastra locurile de munca.”, a spus Virgil Popescu.

Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024. Ce va face România

 

Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024, anunțul fiind făcut de Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.

„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi, din punct de vedere tehnic, pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev vineri, 7 ianuarie.

Anterior s-a anunțat că timp de o lună după introducerea euro, oamenii vor putea plăti atât în euro, cât și în leva. În plus, schimbul de leva în euro va fi gratuit timp de jumătate de an. Un euro valorează 1,95583 leva.

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spune Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF.

Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat începerea analizei în vederea emiterii unei monede euro digitală. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci ar fi o completare menită să ofere firmelor și cetățenilor din zona euro „un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, sigur și de încredere.”

Potrivit BCE, banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană care utilizează euro, în octombrie ar urma să înceapă etapa de investigare a felului în care ar putea funcționa „euro digital”. Aceasta ar dura circa doi ani și, după cum a explicat pentru Europa Liberă Marius Morra, fondatorul platformei de schimb de criptomonede LDV Exchange, perioada de implementare a proiectului ar mai adăuga câțiva ani până la apariția efectivă a monedei euro digitale.

„Totul se digitalizează, nu mai ținem monedele la saltea sau în portofel, este un lucru bun. Oricum nu mai folosim prea mult numerar, banii sunt mai degrabă la bancă, pe card, îi folosim electronic”, spune Marius Morra. Iar un euro digital ar asigura o mult mai mare transparență și trasabilitate a costurilor. Importantă este, spune. Marius Morra, și disocierea clară dintre un euro digital și o eventuală criptomonedă.

Euro digital ar fi echivalentul bancnotelor euro, dar în format digital. Ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem (BCE și băncile centrale naționale) și accesibilă tuturor cetățenilor și firmelor.

O monedă euro digitală nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Eurosistemul va continua să îți asigure accesul la numerar în întreaga zonă euro.

O monedă euro digitală îți va oferi o opțiune suplimentară în ceea ce privește modalitățile de plată, facilitând plățile și contribuind la accesibilitate și incluziune.

„Una dintre principalele caracteristici ale unei criptomonede este descentralizarea – nu există un emitent, pe când în cazul unui euro digital vorbim de un emitent: BCE”. Dar, adaugă Marius Morra, efectul pe piața criptomonedelor ar fi unul pozitiv – oamenii vor fi mai familiarizați cu digitalizarea și va crește încrederea lor în acest gen de tranzacții. În plus, fiind o monedă căreia nu îi fluctuează valoarea, nu va putea fi vorba despre vreun efect speculativ. Un euro digital ar fi un răspuns firesc la gradul ridicat de utilizare a digitalizării în prezent, în special în urma pandemiei de COVID-19.

Potrivit Băncii Centrale Europene „activitatea experimentală desfășurată până acum a evidențiat faptul că nu există limitări tehnologice semnificative în privința emiterii unei monede euro digitale și că există numeroase moduri în care aceasta ar putea fi concepută”. 

BCE afirmă că euro digital :

ar fi un instrument rapid, ușor și sigur pentru efectuarea plăților zilnice;

ar sprijini digitalizarea economiei europene și ar încuraja în mod activ inovarea în domeniul plăților de mică valoare;

„Vom colabora cu factorii de decizie la nivel european și îi vom informa periodic cu privire la constatările noastre. Vom implica și cetățenii, comercianții și sectorul plăților.”

La momentul actual, discutăm despre cum ar putea arăta o monedă euro digitală. Această etapă de investigare a început în luna octombrie 2021 și va dura doi ani.

Vom analiza modul în care o monedă euro digitală ar putea fi concepută și distribuită comercianților cu amănuntul și populației, precum și impactul pe care l-ar avea asupra pieței și modificările legislației europene care ar putea fi necesare.

Decizia privind elaborarea unei monede euro digitale va fi luată pe baza acestei etape de investigare.