”PASTORALĂ LA NAȘTEREA DOMNULUI” - Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române dau dovadă de mult curaj

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române dau dovadă de mult curaj în pastoralele transmise de Crăciun și Anul Nou către credincioșii din țară și din străinătate. După mesajul tulburător transmis, de la Iași, de mitropolitul Moldovei și al Bucovinei, ÎPS Teofan, un alt ierarh al BOR are curajul să manifeste împotriva noii ordini mondiale.

Din Suedia, de la Stockholm, Preasfințitul Macarie, episcopul Europei de Nord, punctează cu limpezime și descrie noua strategie mondială, noua ordine mondială pe care liderii celor mai puternice țări încearcă să o impună prin intermediul pandemiei de COVID-19.

”Iată, dragii mei, intrăm deja în al doilea an al unei „mari resetări”, adică al felului în care s-au sfătuit între ei mai-marii lumii să o schimbe și să o stăpânească. Și ei vor să re-întemeieze lumea, dar într-un mod faustic, viclean, utopic. O lume care promite eliberare, dar care aduce robie; care promite sănătate eternă, dar care permanentizează spitalul; care promite fericire doar dacă ești deposedat de toate cele firești. De fapt, această „resetare” aduce mult cu ceea ce noi românii am trăit cu doar câteva decenii în urmă. O lume a controlului, a supravegherii, a raționalizării, a penuriei. A unor lipsuri planificate, a unei stări permanente de teroare, a stăpânirii prin divizare. Îi spuneam, pe atunci, comunism. Iată că revine, de această dată în forme noi și cu ajutorul noilor tehnologii. Bate chiar un vânt de schimbare chiar și în ceea ce privește marile sărbători creștine și nu suntem prea departe de reîntoarcerea lui „Moș Gerilă” în locul Crăciunului.”, este parte din mesajul pe cât de curajos, pe atât de cutremurător transmis de PS Macarie.

STIRIPESURSE.RO este prima publicație care își asumă publicarea în România a pastoralei Preasfințitului Macarie.

”PASTORALĂ LA NAȘTEREA DOMNULUI

Anul mântuirii 2021

Nașterea Domnului, unica „resetare” adevărată a lumii

† Macarie,

Din mila şi purtarea de grijă a Atotmilostivului Dumnezeu,

Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord,

Iubiţilor fraţi preoţi și diaconi, ostenitorilor din sfintele mănăstiri şi alesului popor dreptmăritor, har, pace, liniște și bucurie de la Hristos, iar din parte-mi părintească binecuvântare și frățească îmbrăţişare!

Cinstiţi slujitori ai Sfintelor Altare,

Iubiţi fraţi şi surori împreună-rugători,

Sărbătorind Nașterea Domnului ne bucurăm laolaltă cu păstorii, cu Dreptul Iosif și cu cei trei magi de la răsărit de Pruncul culcat în iesle, purtat cu dragoste pe brațe și alăptat cu gingășie de Maica Sa Preacurată și Preanevinovată, iar împreună cu întreaga oaste cerească doxologim: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14)

Totodată, ne înfiorăm de indiferența și răceala oamenilor care n-au avut milă de o biată femeie ce urma să nască ci au trimis-o într-un grajd improvizat într-o peșteră; de nebunia paranoică a regelui Irod; de uciderea pruncilor și de durerea nemărginită a maicilor acestora precum și de peregrinarea Sfintei Fecioare și a Dreptului Iosif care, cu un copil abia născut, au fost nevoiți să se refugieze în Egipt.

Bucuria Nașterii Mântuitorului Hristos covârșește însă toate aceste dureri și sfâșieri ale inimii. Le covârșește deoarece întruparea Fiului lui Dumnezeu înseamnă reîntemeierea lumii, restaurarea lui Adam cel căzut și a strămoașei Eva. Este unica și singura „resetare” autentică a lumii. Dar modul în care se face aceasta este aparte, căci „gândurile lui Dumnezeu nu sunt asemenea cu gândurile oamenilor” (cf. Isaia 55, ????. Această re-întemeiere a lumii nu a avut loc ca o manifestare de putere, ca o revoluție, ca o schimbare bruscă, ci ca o caldă și delicată îmbrățișare părintească. Nu a avut loc nici ca o ștergere a trecutului, ci ca o împlinire a unor vechi doruri și suspine. Însă nu a făgăduit Hristos-Mesia că lumea astfel re-întemeiată va fi lipsită de dureri, de necaz, de suferință, ci că El va fi cu noi și prin El vom birui toată lucrarea vrăjmașă, fiind capabili să trecem „prin” și nu „peste” aceste suferințe.

Dragii mei,

Vă invit să privim toată pronia dumnezeiască a Întrupării Fiului lui Dumnezeu și dintr-o altfel de perspectivă. Iată, când prăznuim Paștile, deseori accentuăm faptul că Fiul lui Dumnezeu de bunăvoie S-a dat pe mâna vrăjmașilor Săi. Părintele ceresc a îngăduit arestarea, batjocorirea și răstignirea Fiului Său. A îngăduit să treacă prin inima mult îndureratei Fecioare Maici sabia suferinței, de a-și vedea Fiul zdrobit de răutatea vrăjmașă. A îngăduit să se risipească ucenicii Săi și să fie trădat de doi dintre ei.

Toate acestea sunt întâlnite și în momentul Nașterii Fiului Său. Întrupându-Se Hristos Domnul, Prunc fiind, a îngăduit ca Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, aflată în grija Dreptului Iosif, să nu găsească găzduire decât într-o peșteră din Betleemul Iudeii. A îngăduit ca Irod să ucidă prunci neprihăniți și să sufere maici nevinovate. Nu a voit, S-a întristat văzând răutatea oamenilor, dar a îngăduit ca Maica Domnului și Dreptul Iosif să fie nevoiți să ia calea unui exil forțat. Umilul grajd corespunde Crucii de mai târziu, pe atunci blestemat instrument de condamnare la moarte; prigoana lui Irod cu prigoana mai-marilor iudeilor față de El; iar suferințele tuturor maicilor pruncilor uciși, cu durerea resimțită de Maica Îndurerată la răstignirea Fiului său și Mântuitorului nostru.

Ar fi putut să nu fie așa. Poate nu chiar să se nască în palate, cum deseori subliniem acest contrast al întrupării smerite a Fiului lui Dumnezeu – dar chiar într-o peșteră, într-un grajd? Nu a fost primit de ai Săi, iar cei puternici s-au tulburat chiar până la un genocid al pruncilor? Și nu ar fi putut să ușureze nevoințele Maicii Preasfinte, să o scutească de respingerea celor din jur, de bănuieli nedrepte, de peregrinare?

Iată că nu. Iată că a îngăduit răului să se desfășoare, a îngăduit să se descopere ce este în inimile oamenilor, a celor puternici și a celor umili, a celor de rând și a celor mai-mari, a celor de departe și a celor de aproape. A îngăduit toate acestea, aparent în deplin contrast cu făgăduințele mesianice ale nașterii Sale. Mesia se naște, este acum printre noi, dar iată că nu-și zdrobește vrăjmașii, iată că nu intervine pentru a opri nebunia, crima, răutatea.

De ce? Întâi de toate, pentru că Dumnezeu respectă întru totul și până la capăt libertatea omului. Îi respectă demnitatea, chiar și când este vorba despre ucigași, tirani, vânzători de frate. Pentru că Dumnezeu s-a întrupat, „chip de rob luând” (Filipeni 2, 7), asumându-și până la capăt „sărăcia” noastră, adică asumându-și plenar condiția umană în cea mai vulnerabilă ipostază a sa, afară de păcat. Făcând aceasta, El a arătat nespusa Sa dragoste pentru om și mai cu seamă pentru cei umili, smeriți și blânzi, prigoniți, disprețuiți și nedreptățiți. Și-a arătat dragostea devenind asemenea lor, „golindu-se pe Sine”, pentru a-i elibera și pentru a-i ridica la statutul nobil de copii adoptivi ai Părintelui Său și frați ai Săi mai mici. A îngăduit toate acestea deoarece Fiul lui Dumnezeu nu S-a întrupat ca să elimine suferința din lume, ci ca să o umple cu prezența Sa, să ne ia pe umerii Săi, ca pe o cruce, și să ne ajute să o traversăm, să o purtăm mântuitor.

Preaiubite frate și preaiubită soră,

Să ne amintim, așadar, bucurându-ne de Nașterea Domnului, de ce fel de Mesia avem și de cum lucrează El în lume. Și amintindu-ne acestea, retrăind evenimentul Nașterii, să înțelegem de ce îngăduie El atâta rău și tulburare în această lume și în aceste vremuri pe care le trăim. Le îngăduie ca să se descopere ce este în inima omului. Le îngăduie ca să ne încerce. Le îngăduie și nu pune capăt răutății mai-marilor, prigoanelor, lipsurilor, planurilor malefice ca să nu uiți, tu, frate și soră, că odată ce le îngăduie le-a și pus hotar. De-acum, nu mai suntem singuri, ci cu Iisus „Emanuel, care se tâlcuiește: Cu noi este Dumnezeu” (Matei 1, 23). Marea e învolburată iar corabia e lovită de valuri mari, însă „Cu noi este Dumnezeu”, cu al Său har și cu a Sa iubire de oameni.

Și la ce fel de vremuri ne referim? Iată, dragii mei, intrăm deja în al doilea an al unei „mari resetări”, adică al felului în care s-au sfătuit între ei mai-marii lumii să o schimbe și să o stăpânească. Și ei vor să re-întemeieze lumea, dar într-un mod faustic, viclean, utopic. O lume care promite eliberare, dar care aduce robie; care promite sănătate eternă, dar care permanentizează spitalul; care promite fericire doar dacă ești deposedat de toate cele firești. De fapt, această „resetare” aduce mult cu ceea ce noi românii am trăit cu doar câteva decenii în urmă. O lume a controlului, a supravegherii, a raționalizării, a penuriei. A unor lipsuri planificate, a unei stări permanente de teroare, a stăpânirii prin divizare. Îi spuneam, pe atunci, comunism. Iată că revine, de această dată în forme noi și cu ajutorul noilor tehnologii. Bate chiar un vânt de schimbare chiar și în ceea ce privește marile sărbători creștine și nu suntem prea departe de reîntoarcerea lui „Moș Gerilă” în locul Crăciunului.

Este o lume pe care vizionarul monah Nicolae Steinhardt de la Rohia a descris-o profetic într-unul din eseurile sale din tinerețe: „Unii ar voi să vadă lumea organizată după stilul şi asemănarea unui spital. Ei visează numai analize, controale, vizite, inspecţii, injecţii, certificate, fişe, observaţii, carantine, diete, prescripţii şi operații. Societatea omenească ar deveni, în acest vis urât, un sanatoriu cu disciplină de fier, cu paturi numerotate, pază la poartă, o plapumă de om, 250 g de pâine pe zi, un număr fix de calorii, vaccinuri săptămânale, radiografii lunare, măsurători anuale şi înmormântare igienică la sfârşit.”

Preaiubiții mei,

Toate acestea sunt, după cum se vede, îngăduite de Dumnezeu. El știe când și cum va pune hotar „sfaturilor căpeteniilor” (Psalmul 32, 10). Dar ceea ce știm este că El are ultimul cuvânt, „sfatul Lui rămâne în veac”. Ceea ce mai știm este că, deși nu I se face loc în această lume resetată, El este cu noi. „Cu noi este Dumnezeu”, cu noi este Hristos Emanuel, dacă și noi rămânem statornici întru El. Și dacă nu e loc pentru El în această lume, așa cum nu a fost nici când S-a născut, fiind culcat în ieslea necuvântătoarelor, nu va fi loc nici pentru noi.

Aceasta ne îndeamnă să fim mai treji, mai veghetori, mai concentrați la esența vieții. Ne îndeamnă să râvnim la Împărăția Cerurilor, adevărata noastră casă, adevărata noastră patrie. Ne îndeamnă să căutăm compania prietenilor lui Dumnezeu, a casnicilor Săi. Ne îndeamnă să venim la Biserică, să ne curățim și să ne vindecăm sufletele în Taina Spovedaniei, cuminecându-ne cu Trupul și Sângele Său.

Acestea împreună mărturisind și lucrând, împreună aducând închinare Pruncului Cel născut în ieslea Betleemului și a inimilor noastre, vă urez praznic sfânt și înălțător, bucurie curată și plinirea tuturor așteptărilor de bine.

Al vostru slujitor, frate și prieten,

de tot binele voitor și fierbinte rugător,

† Părintele Episcop Macarie

Dată în Reședința Episcopală din Stockholm, Regatul Suediei, la Praznicul Nașterii Domnului, în anul mântuirii 2021.”.

Praznicul Naşterii Domnului - Crăciunul

 

Glasul 6

”În Taină Te-ai născut în peşteră, dar cerul pe Tine tuturor Te-a propovăduit, punând Steaua înainte ca o gură, Mântuitorule. Şi a adus Ţie pe magi, care Ţi s-au închinat cu credinţă; împreună cu care miluieşte-ne pe noi.”

CRĂCIUNUL CU SĂNĂTATE, ÎN SÂNUL FAMILIEI !

Biserica Ortodoxă Română nu vrea certificatul COVID obligatoriu la slujbă

 

Certificatul COVID este un document care are o raţiune intrinsecă de convingere, nu de constrângere, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu.

Biserica Ortodoxă Română nu vrea ca certificatul COVID să fie obligatoriu pentru enoriaşii care vin la slujbă.

„Cine alege în mod raţional şi informat să asculte sfatul medicilor specialişti şi să se vaccineze beneficiază, temporar, de nişte avantaje oferite de certificatul verde în anumite spaţii (comerciale sau de divertisment) aglomerate. Acest document nu este şi nu poate deveni însă restrictiv pentru accesul în spaţii ce oferă produse sau servicii vitale, aşa cum este cazul magazinelor alimentare, farmaciilor, spitalelor sau bisericilor. Accesul într-un spaţiu sacru, unul al ordinii şi decenţei prin excelenţă, pentru a te ruga, adică pentru a-ţi manifesta concret fundamentala libertate religioasă, nu poate fi condiţionat, inclusiv din raţiuni practice, nu doar morale, de un document menit să introducă contextual un plus de protecţie şi ordine în spaţii care chiar au nevoie de acesta”, a spus purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu.

Potrivit acesteia, cultele religioase sunt cele care nu doar au pledat, dar vor respecta măsurile de prevenţie recomandate de autorităţile medicale, deci tot ele se vor îngriji responsabil ca membrii lor să rămână repere de civism şi implicare în protejarea sănătăţii aproapelui.

„Persoanele din rândul clerului care sfidează necesarele măsuri de protecţie sanitară şi incită public la discreditarea unui act medical, la banalizarea gravităţii bolii şi a consecinţelor pandemiei, nu doar că nu reprezintă poziţia Bisericii din care fac parte, ci se şi autodiscreditează moral în societate. Exemplele triste, dezavuate şi sancţionate de Biserică, ale acestor persoane au fost şi vor rămâne, din fericire, minoritare. Libertatea religioasă, care, ca orice libertate responsabilă, presupune ordine, nu dezordine, este un drept fundamental al omului. Statul trebuie să ia înţelept în considerare toate precauţiile care sunt cuprinse în legislaţia naţională şi internaţională cu privire la restricţionarea libertăţii religioase, cultivând şi promovând astfel, în dialog şi parteneriat cu cultele religioase, esenţiala pace socială în comunitate. Avem o enormă nevoie de ea”, a adăugat Vasile Bănescu.

Reacţia purtătorului de cuvânt al BOR vine după ce premierul Nicolae Ciucă a discutat joi cu reprezentanții cultelor religioase din România și cu cei ai Secretariatului de Stat pentru Culte despre introducerea certificatului COVID în biserici.

Întrebat dacă se va impune certificatul COVID în biserici, premierul Nicolae Ciucă a precizat că „în acest moment a fost o discuţie şi o solicitare a reprezentanţilor cultelor ca cetăţenii să poată să beneficieze de această libertate a participa la slujbe fără să se impună obligativitatea deţinerii certificatului verde”.

„Este în momentul de faţă un proiect care e în dezbatere. Se discută cu fiecare dintre specialişti şi sperăm într-un timp cât se poate de rezonabil să ajungem la o concluzie să mergem în Parlament şi până la sfârşitul anului să putem să avem această lege a certificatului COVID.

Ea se va înscrie în parametri reali în ceea ce înseamnă incidenţa bolii şi de asemenea ceea ce înseamnă oamenii care au trecut prin boală şi beneficiază de teste. E o chestiune care urmează să fie dezbătută cu cei care sunt îndrituiţi şi au cunoştinţele necesare despre acest lucru.

Am cerut sprijinul cultelor pentru a putea să salvăm cât mai multe vieţi”, a mai spus şeful Executivului.

Ministrul Sănătăţii Alexadru Rafila a declarat că vaccinarea împotriva COVID019 este o parte a soluţiei.

”Nu trebuie să fie o decizie discreţionară, ci trebuie să fie o decizie cunoscută, înţeleasă şi respectată de toată lumea, iar libertatea religioasă reprezintă un element de bază. Nu putem discuta despre faptul că există acces la magazinele de strictă necesitate, noi credem că şi accesul la serviciile religioase trebuie să ţină cont de acest lucru”, a explicat Rafila.

RUGĂCIUNE către Sfântul Apostol ANDREI, ocrotitorul României - 30 NOIEMBRIE 2021

 

În această zi, este prăznuit Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României şi mare făcător de minuni. Rugăciunea către acest mare sfânt al creştinătăţii este mai puternică dacă este citită în ziua praznicului. Se citeşte pentru sănătate şi pentru viaţă ferită de toată răutatea.

Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Petru, ambii fiind primii ucenici ai lui Hristos, scrie crestinortodox.ro. După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorți, Apostolii au primit teritoriile unde urmau să predice. Astfel, Sfântului Apostol Andrei i-au revenit Scytia și Asia Mică.

Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Anul morţii sale nu este cunoscut cu exactitate, însă se presupune că ar fi fost fie în perioada persecuțiilor lui Nero (54-68), fie în cea a persecuţiilor împăratului Domitian (81-96). Potrivit tradiției, a fost răstignit pe o cruce în formă de „X”.

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât că ziua Sfântului Andrei să fie marcată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997, a fost proclamat „Ocrotitorul României”.

Moaștele Sfântului Apostol Andrei au fost aduse din Patras la Constantinopol prin anii 356-357. La puțin timp după Cruciada a IV-a, din anul 1204, cardinalul Petru din Capua a hotărât ca moaștele să fie duse în Italia și așezate în catedrala din Amalfi. În anul 1462, în timpul Papei Pius II, capul Sfântului Apostol Andrei a fost așezat într-o biserică din Roma. Pe 30 noiembrie 1976, Papa Paul al VI-lea a dăruit capul Sfântului Andrei bisericii din Patras.

Părticele din moaștele Sfântului Andrei se găsesc la Peștera Sfântului Andrei, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Neamț, catedrala arhiepiscopală din Galați, biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea și în mănăstirile Neamț, Secu și Hurezi.

Rugăciune către Sfântul Apostol Andrei pentru sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le săvârşim.

Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv.

Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin.

DIANA ȘOȘOACĂ și GIGI BECALI, nu cred că Patriarhul s-a vaccinat

 

Gigi Becali a declarat că nu crede că Patriarhul Daniel s-ar fi vaccinat, o opinie similară venind și din partea senatoarei Diana Șoșoacă

Gigi Becali a reacționat după anunțul laconic făcut de Patriarhul Daniel că s-ar fi vaccinat anti-COVID-19. Într-o declarație pentru publicația Impact.

Becali a arătat că nu crede în anunțul Patriarhului.

„Anunţul patriarhului cum că s-ar fi vaccinat m-a surprins! Recunosc acest lucru! Şi m-a surprins fiindcă vaccinarea e un act de lepădare de credinţă. De aceea nu cred că patriarhul s-a vaccinat! De ce spun că nu cred că patriarhul nu s-a vaccinat? Din modul în care a vorbit cu presa. Am văzut cu toţii că nu a dorit să spună prea multe despre asta, ba la final a spus chiar gata. Adică, voi cei din presă, lăsaţi-mă! V-a spus asta ca să scape de voi şi de povestea asta!”, a declarat Gigi Becali.

Becali a ținut să precizeze că el nu îl judecă pe Patriarh pentru că e prea mic pentru aşa ceva, în comparaţie cu patriarhul.

”Nu sunt în măsură să judec actele Patriarhului. Dar Gigi Becali susţine că Patriarhul ştie el însuşi şi chiar mai bine decât mine că a te vaccina e un act de lepădare. De aceea nu cred în anunţul patriarhului!”, a adăugat omul de afaceri.

Ce spune Diana Șoșoacă despre vaccinarea Patriarhului

Și senatoarea Diana Șoșoacă pune la îndoială vaccinarea Patrairhului Daniel. Dacă s-a vaccinat cu Sfânta Împărtășanie și Patriarhul?, a emis o ipoteză incendiară Diana Șoșoacă, într-o declarație pentru aceeași publicație.

”Mi-l amintesc pe arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, vorbind despre faptul că înalții prelați, preoții și călugării se vaccinează din sfântul potir. Adică, la fiecare liturghie, la sfânta împărtășanie. Oare dacă și Patriarhul a făcut același lucru și s-a vaccinat din sfântul potir”, a explicat Șoșoacă posibilitatea unui joc de cuvinte al Patriarhului ca să închidă gura presei.

Pelerinaj impresionat la Prislop. Mii de credincioși au venit la mormântul lui Arsenie Boca, la 32 de ani de la moartea lui

 

Pelerinii au luat cu asalt, azi, duminică, mormântul lui Arsenie Boca de la Prislop. Astăzi, 29 noiembrie, s-au împlinit 32 de ani de când preotul s-a stins.

Deși regulile de restricție nu au fost destul de multe, românii prezenți aici nu s-au sinchisit să le respecte. Peste 5.000 de oameni au venit la mormântul său de la Mănăstirea Prislop.

Încă de dimineață, traficul rutier pe ultimii kilometri ai drumului spre mănăstire a fost aproape paralizat. Pelerinii au fost nevoiţi să îşi lase maşinile pe marginea şoselei, chiar şi la peste trei kilometri de schit, până în mijlocul satului Silvaşu de Sus.

„Anul trecut, când am fost la parastasul părintelui Arsenie Boca, erau peste tot numai garduri, de la intrare până la mormântul părintelui. Jandarmii şi preoţii stăteau din loc în loc să ne îndrume pe unde să mergem, ne spuneau să păstrăm distanţa între noi şi ne ofereau spirt să ne dezinfectăm mâinile. Acum, sunt mai mulţi pelerini, dar lumea s-a mai relaxat”, relatează una dintre pelerine, pentru Adevărul.

Arsenie Boca, născut în 1910 în satul Vaţa de Sus (judeţul Hunedoara) a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, călugărul a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

A fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Aici slujise în anii ´50, înainte ca autorităţile comuniste să îl trimită în închisori şi apoi îi interzică să mai îmbrace straiele preoţeşti.

„La înmormântarea lui au venit câţiva localnici. Era lume puţină, nimeni nu îşi închipuia că peste ani, părintele va fi aşa iubit de români”, îşi amintea una dintre vârstnicele din Silvaşul de Sus, care l-au întâlnit pe Arsenie Boca. Din anii 2000, mitul călugărului Arsenie Boca a luat amploare, iar numărul tot mai mare de pelerini a adus prosperitate mănăstirii, vizitată în ultimii ani, de mii de oameni la fiecare sfârşit de săptămână şi în zilele de sărbătoare.

Peste 11.000 de credincioși, la racla Sfintei Parascheva

 

Peste 11000 de credincioși au trecut pe la racla Sfintei Parascheva în primele 12 ore ale pelerinajului de la Iași. Cei care nu aveau certificat verde nu au fost lăsați să intre, potrivit jandarmilor.

Numărul pelerinilor s-a dublat până sâmbătă dimineață. Inițial doar 5500 de pelerini trecuseră pe la racla cu moaște. 

Conform autorităților din Iași, în primele 12 ore ale pelerinajului peste 5.500 au trecut pe la racla cu moaștele Sfintei Parascheva care a fost scoasă din Catedrală vineri dimineața și așezată în baldachinul special amenajat pentru sărbătoare.

Jandarmii susțin că unele persoane nu au fost lăsate să intre.

„Au fost oameni care n-au fost lăsați să intre la pelerinaj”, a declarat colonel Ioan Sandu, comandantul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău.

Potrivit acestuia, este vorba de persoane care nu au avut certificat verde. Comandantul a precizat că oricum circulația era interzisă pe teritoriul localității pentru acele persoane de la ora 20.00 la 5.00, având în vedere incidența înregistrată pe raza municipiului Iași.

Reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei au anunțat că sunt pregătiți să organizeze Hramul de Sf. Parascheva în cele mai bune condiții, dată fiind situația epidemiologică.

14 octombrie, prăznuirea Sfintei Parascheva

Racla cu moaştele Sfintei Parascheva a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană şi aşezată vineri dimineaţa în baldachinul din Curtea Mitropolitană, spre închinarea pelerinilor care în această perioadă vin la Iaşi cu prilejul prăznuirii hramului acesteia, care este pe 14 octombrie.

În data de 14 octombrie, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă şi care, în număr restrâns, vor putea să intre în spaţii delimitate - astfel încât să nu se creeze grupuri mari de persoane şi să se poată păstra distanţa recomandată de autorităţi. Slujba va putea fi urmărită şi de la distanţă pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în această zonă.