Marcel Ciolacu propune plafonarea prețului alimentelor de bază

 

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu consideră că o măsură „corectă” în această perioadă ar fi plafonarea prețurilor la alimentele de bază. În replică, Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, spune că implementarea TVA zero la alimente contravine directivelor europene, iar România ar risca infringement.  Mai mult, spune Vîlceanu, plafonarea ar putea duce la dispariţia unor alimente de la raft.

„Ştim cu totii ca exista un TVA redus la alimente, poate o reducere de 5% este posibila la fel cum propunem la energie si gaze, cu aplicare de la 1 februarie. Poate o plafonare a preturilor la alimentele de baza e mult mai corecta in aceasta perioada. Exista un acord european pe zona de fiscalitate care interzice sa fie TVA zero la suta la alimente”, a declarat Marcel Ciolacu, la Antena 3.

El a adăugat că se impune convocarea unei ședințe CSAT pe tema facturilor la energie. „O sa incercam sa avem aceasta comunicare (cu presedintele). Normal, premierul ar trebui sa aiba aceasta comunicare si sa stabileasca aceasta sedinta CSAT”.

La momentul actual, cota TVA pentru alimentele de bază în România este de 9%.

Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat joi că implementarea TVA zero la alimente contravine directivelor europene, iar România ar risca infringement.

Vîlceanu a susţinut că Guvernul ar putea platona preţurile. Acest lucru ar putea duce, însă, la dispariţia unor produse de pe raft deoarece preţul de producţie al acestora ar fi mai mare decât cel de vânzare.

”Există oricând instrumentul de a plafona preţul şi de a interveni în piaţă la modul acesta, de a fixa tu preţuri de la Guvern. Ceea ce nu e tocmai ideea unei pieţe libere şi ceea ce ar duce, sunt convins, în condiţiile de piaţă actuale, cu preţuri crescute la energie, la dispariţia unor produse de pe raft. În momentul în care preţul la care tu produci este mai mare decât preţul cu care poţi să vinzi, evident că nu vei mai avea niciun fel de motivaţie să mai produci produsul respectiv. Să produci şi să îl vinzi, pentru că asta înseamnă să pierzi. Vă aduceţi aminte că în primele valuri ale pandemiei se punea problema plafonării preţului la anumite medicamente. Şi nu s-a putut întâmpla pentru că asta ar fi dus la dispariţia acelor medicamente din piaţă. E acelaşi lucru şi cu produsele celelalte”, a spus Dan Vîlceanu.

ANPC înfiinţează Comandamentul pentru energie

 

Pentru reclamaţii, consumatorii pot apela numărul de telefon 021.307.67.89, de luni până vineri, între orele 8.00-16.00, sau le pot transmite la adresa de e-mail energie@anpc.ro. 

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) înfiinţează Comandamentul pentru Energie, ca urmare a numărului mare de reclamaţii depuse de cetăţeni în contextul facturării consumului de energie electrică şi de gaze naturale către consumatorii persoane fizice, se menţionează într-un comunicat remis joi de instituţie.

Totodată, ANPC a decis înfiinţarea Comandamentului pentru Energie din cauza complexităţii neregulilor constatate în teren în cele 5 zile de când au început verificările în acest domeniu, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei, noua structură va reuni comisari ANPC din toată ţara şi va include echipe de control suplimentare în zonele în care numărul de reclamaţii din partea cetăţenilor este mai mare, pentru a putea efectua cu celeritate verificările necesare.

Comandamentul pentru Energie are rolul de a gestiona rapid volumul de informaţii sosite în urma controalelor de pe întreg teritoriul ţării şi de a asigura colaborarea cu alte instituţii ale statului abilitate în soluţionarea problemelor evidenţiate de control atunci când acestea exced competenţele ANPC.

Comandamentul pentru Energie va fi coordonat de preşedintele ANPC, Mihai Culeafă, şi de directorul general al ANPC, Paul Anghel, şi va funcţiona până la data de 31 martie 2022, termenul până la care acţionează Legea 259/2021.

ANPC transmite consumatorilor etapele pe care aceştia trebuie să le parcurgă atunci când primesc o factură pe care o consideră incorectă: să verifice dacă valoarea consumului din factură este în limitele celei prevăzute în contract; să verifice dacă preţul unitar pentru consumul măsurat după data de 1 noiembrie 2021 este de maxim 0,525 lei/kWh la energie electrică şi 0,25 lei/kWh la gaze naturale, astfel încât preţul total, cu toate taxele incluse, să nu depăşească 1 leu/kWh la energie electrică şi 0,37 lei/kWh, la gaze naturale; să existe rubrica de preţ compensat/plafonat pe factura corespunzătoare consumului de energie după 1 noiembrie 2021.

Atunci când consumatorii constatată că cel puţin una dintre aceste situaţii este reală în cazul facturilor pe care le-au primit, trebuie să solicite clarificări furnizorului de energie respectiv, se menţionează în comunicatul ANPC.

În continuare, dacă acest demers nu se soluţionează, consumatorii pot depune o reclamaţie online sau în scris către Comisariatele Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor, însoţită de o copie a facturii, precum şi de o copie a răspunsului furnizorului în urma sesizării realizate de către consumator.

Totodată, ANPC alocă un număr de telefon şi o adresă de e-mail dedicate îmbunătăţirii comunicării cu consumatorii pe tema energiei electrice şi  a gazelor naturale.

Astfel, pentru reclamaţii, consumatorii pot apela numărul de telefon 021.307.67.89, de luni până vineri, între orele 8.00-16.00, sau le pot transmite la adresa de e-mail energie@anpc.ro.

Av. Gheorghe Piperea : „Lamentațiile beiului Arafat și crunta realitate”

 

”Stăteam la RTV și mă uitam cum se lamenta bei Arafat că o societate comercială și-a permis afrontul de a contesta și a suspenda afacerea de un miliard de lei cu „teste rapide” de efectuat în școli. Se plângea omul de sărea cămeșa de pe el că nu se mai pot face, domne, teste în școli și asta va duce la mamă-mamă, la scăparea de sub control, la lipsa de locuri la ATI – plus toată narațiunea din ultimii doi ani, ciorba re-încălzită cu mega – „lupta” contra plandemiei pe care o duce el, ca_gomandant de la agțiune ce se află.

Cei din studio sau de pe skype se forțau să îi găsească scuze lui Arafat și, în același timp, să îl blameze pe nemernicul de comerciant, care nu a înțeles ce importantă e munca cu licitația depusă de pompierul atomic. Doar că, ce să vezi, legea chiar permite contestații și cereri de suspendare a unor afaceri ilegale. Totuși, în afacerea cu teste rapide pentru școlari (ca în mai toate afacerile din plandemie, de altfel) nu a fost vorba de o licitație, ci de o negociere directă. Cel care a „negociat” a fost nimeni altul decât gomandant de la agțiune, adică pompierul atomic, adică anestezistul de 12 ori șăf la Statul român. Inevitabilul și etern neschimbabilul domn Arafat.

Am intervenit în discuție fix cu această informație. Prima reacție a participanților a fost să butoneze zmartfonul și să dea scroll ca să verifice adevărul spuselor mele (fact checking, gen). Și, ce să vezi, așa era domne, fix cum spusesem io. Mă rog, nu asta e important.

În timp ce mă grăbeam să spun fraze scurte și cu conținut în cele 30 de secunde alocate cu mărinimie de realizator, vine știrea că primarele de la Giurgiu (capitala județului meu natal …) a decis să nu redeschidă fizic școlile din oraș, ci să continue cursurile online, asta pentru că primăria nu mai poate plăti facturile la energie electrică, în valoare de 9 milioane de lei.

Comparați această sumă cu miliardul de lei aruncat pe fereastră de Arafat (și cu celelalte sute de miliarde cheltuite prostește sau inutil pe „lupta” cu plandemia, inclusiv pentru pre-cumpărarea celor 120 de milioane de doze de nu-știm-ce).

Când e stringentă nevoie de niște bănuți pentru susținerea sarcinilor esențiale ale statului sau ale administrației locale, cum ar fi educația, nu sunt bani, nene. Ca în Titanic vals, când i se cere statului bani pentru așa ceva, răspunsul este „n-am, dreagă”.

Când Arafat cere 1 miliard de euro pe an, pe care să îi cheltuie fără licitații și fără întrebări incomode, toți se fac preș ca să îi pună la picioare lui Arafat purcoiul de bani.

Că doar e specialist, nu?

Și ce nu facem noi pentru specialiști?

Oare mai durează mult până realizează toți plătitorii de taxe, vaccinați sau ne-, că plandemia nu a fost niciodată despre sănătate, ci despre cu totul altceva?

Că plandemia este cel mai bun paravan pentru astfel de furturi și acte de mare corupție? Că „lupta” contra plandemiei deviază atenția si disipează energia necesare rezolvării adevăratelor, marilor probleme ale acestei societăți?

https://informatialibera.ro/av-gheorghe-piperea-lamentatiile-beiului-arafat-si-crunta-realitate-oare-mai-dureaza-mult-pana-realizeaza-toti-platitorii-de-taxe-vaccinati-sau-ne-ca-plandemia-nu-a-fost-niciodata-despre-sana/

Klaus Schwab, Bill Gates, Tony Fauci, Boris Johnson și șeful OMS, acuzați de crime împotriva umanității la Curtea Penală Internațională

 

https://cotidianonline.ro/incepe-nurnberg-2-klaus-schwab-bill-gates-tony-fauci-boris-johnson-si-seful-oms-acuzati-de-crime-impotriva-umanitatii-la-curtea-penala-internationala/?fbclid=IwAR1p5tuH4oYfViZ3ubD1AdaOrucdIxZJVkBe812QgAXIIfE_jMDiV5w1TXg

Mirel Palada: Cum să mai avem încredere în UE ?

 

Sociologul Mirel Palada face, la 15 ani de la aderarea României în UE, un rechizitoriu dur având ca subiect încrederea înșelată pe care am avut-o în Uniune.

Mirel Palada atrage atenția asupra faptului că Uniunea Europeană ne-a tratat în toată această perioadă ca pe niște cetățeni de rang secund.

Astfel, România nu a fost primită în Schengen, sub invocarea unor pretexte absurde, doar pentru a proteja interesele economice ale unei țări europene de ”mâna întâi”, ca Olanda. Subvențiile agricole pentru români sunt mult mai reduse decât cele pe care le primesc fermierii din vest.

„Adică cum : dreptate să fie, dar doar pentru căței ? Noi, dacă sîntem săraci, trebuie să rămînem săraci? Tractoarele noastre consumă cumva mai puțină motorină decît ale voastre? Îngrășămintele chimice costă mai puțin decît la voi?

Țăranii noștri merită mai puțin decît ai voștri? Produsele agricole vestice să fie competitive pentru că sînt subvenționate mult mai generos, să le dea la o parte de pe raft pe cele românești?” se întreabă sociologul și scriitorul român.

Şi instrumentalizarea justiţiei şi aşa numitei lupte împotriva corupţiei, atrage atenţia analistului român. El aduce aminte de presiunile făcute de ambasadele occidentale pentru protejarea companiilor din ţările lor în detrimentul cetăţenilor şi a statului român.

„Cum vreți să am încredere în UE, cînd ei ne acuză că sîntem corupți și că n-avem voie să influențăm economia, iar ei imediat ce se întîmplă ceva, hoarde de ambasadori se prăvălesc asupra oficialilor noștri, să facă presiune pe față, deșănțată pentru a-și privilegia firmele care comit infracțiuni în țara noastră, dar trebuie iertate, mereu iertate?

La ei nu-i mai zice corupție, la ei îi zice lobby. Ei au voie. Noi nu. Doar ei au voie să-și bage deștele în economie, să influențeze, să tragă sfori. Ei nu mai sînt penali. Ei sînt doar sistemici.”

Rechizitoriului ferm al lui Mirel Palada nu scapă nici infestarea ideologică impusă de funcționarii europeni tuturor cetățenilor din UE.

”N-am voie să mai mănînc carne de vită, trebuie să mă simt vinovat pentru asta. N-am voie să mai tai porcul, nici măcar să mai cresc porci, trebuie să mă simt vinovat pentru asta, primitiv și medieval.

N-am voie să mai fac foc cu lemne sau să dau foc la frunze în curte, că imediat sînt etichetat primitiv și medieval.

N-am voie să mai fiu heterosexual sau creștin, că deja o hoardă întreagă de sorosiști sar cu gura, să ne demonizeze, să practice ritualuri de superioritate morală și de shaming”, constată sociologul român.

Mirel Palada atrage atenţia că această situaţie nu va mai merge mult timp, că odată cu trecerea anilor au înţeles şi românii că nu am intrat în Uniunea Europeană ca slugi ci ca parteneri, că „dincolo de generozitatea dispreţuitoare şi selectivă” a UE, de pomeni date cu „condiţionări parşive” (făcând referire la condiţionările puse pentru fondurile europene), românii descoperă demnitatea şi încep să pretindă respectul.

Schimbări în Guvern

 

Val de demiteri în România. Guvernul a adoptat o hotărâre prin care au fost eliberaţi din funcţii doi prefecţi şi 10 subprefecţi şi au fost numiţi cinci prefecţi şi 15 subprefecţi.

Ministrul de Interne Lucian Bode a anunţat că, în şedinţa de Guvern de miercuri, a fost adoptată o hotărâre prin care au fost eliberaţi din funcţii doi prefecţi şi 10 subprefecţi şi au fost numiţi cinci prefecţi şi 15 subprefecţi.

De asemenea, Bode a completat că a mai rămas un număr de 16 prefecţi care trebuie numiţi în şedinţele viitoare ale Executivului, 13 de la PSD, doi de la PNL şi unul de la UDMR.

„Am avut o hotărâre de Guvern pe care am adoptat-o, în care au fost pe de o parte eliberaţi doi prefecţi şi 10 subprefecţi din funcţie şi au fost numiţi cinci prefecţi şi 15 subprefecţi. În total, din cei 42 de prefecţi au fost numiţi, de la momentul negocierii politice, 17 prefecţi, urmând ca restul până la 42 fie rămân în funcţie, cum este cazul 14 prefecţi de la PNL şi 3 de la UDMR. Deci 17 rămân în funcţie. Vorbim de un rest de 16 prefecţi care trebuiesc numiţi în şedinţele viitoare. Pe măsură ce vom primi toate confirmările de la instituţiile statului care au această obligaţie de validare a candidaturilor, pentru că facem aceste verificări, vom veni în Guvern cu aceste propuneri – 13 de la PSD, doi de la PNL şi unul de la UDMR”, a afirmat Lucian Bode, la finalul şedinţei de Guvern.

„Una peste alta, peste 60% din prefecţii şi subprefecţii negociaţi au fost deja numiţi şi urmează să fie instalaţi în funcţie”, a mai adăugat Lucian Bode.

Scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen

 

Scrisoare către președintele Comisiei Europene,

Doamna Ursula von Der Leyen

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene (23 decembrie 2020 – 8 septembrie 2021) a fost responsabilul desemnat de Guvernul român pentru redactarea PNRR. Stilul său de lucru a fost, potrivit propriilor declarații, să adune proiectele existente prin ministere „care erau până acum pe bani naționali și să le dăm drumul direct, să le mutam pe PNRR”. Opinia publică n-a avut acces la artefactul rezultat din compilarea acestor proiecte izolate decât după aprobarea sa la Bruxelles, în 27 septembrie anul trecut. Nefiind produsul unei largi consultări, documentul a generat un val de critici, pe măsură ce era cunoscut, din partea multor segmente ale societății – antreprenori, societate civilă, jurnaliști. În esență, se reproșează PNRR că se depărtează de rațiunile Mecanismului European de Restructurare și Reziliență aprobat de Consiliul European, devenind un document mai degrabă ideologic, care reunește obiective politice ale partidului căruia îi aparține dl Ghinea.

Ceea ce a stârnit mari semne de întrebare a fost decizia anunțată de Cristian Ghinea în 22 decembrie anul trecut, că va renunța la funcțiile de conducere din partidul său (nu și la calitatea de membru) întrucât va lucra într-o firmă care se va ocupa de două lucruri: de monitorizarea PNRR și de consilierea primarilor locali despre cum să acceseze fonduri din PNRR. A mai spus că firma respectivă va fi finanțată de Parlamentul European, prin intermediul colegilor săi de partid, europarlamenatrii Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș!

Opinia publică românească este siderată de manevra unui fost ministru care va fi plătit cu fonduri europene ca să monitorizeze ceea ce a făcut el însuși când era ministru și, apoi, ca să explice primarilor ce-a vrut el să scrie în documentul pe care trebuia să-l explice gratuit ca ministru.

Autorii prezentei Scrisori deschise se întreabă în ce măsură cel care, în calitate de responsabil de țară pentru realizarea PNRR, a beneficiat de toată baza de date, de toate detaliile proiectelor și de toate informațiile, unele privilegiate, poate să devină consultant privat, plătit din bani europeni, pentru proiectul pe care l-a semnat ca ministru?

Cum apreciază conducerea CE acest caz? Poate fi considerat conflict de interese, în considerarea principiilor de etică și integritate la nivel european ?

Poate fi finanțat din fonduri europene tocmai cel responsabil de lipsa totală de comunicare și informare a populației – pentru ca acum să-și „aranjeze” fonduri europene ca să se ocupe tocmai de „comunicarea PNRR”?

În sfârșit, cui anume vor folosi monitorizările realizate pe bani europeni de fostul ministru român – Comisiei Europene sau Parlamentului European?

Scrisoarea este semnată de directorul cotidianul.ro, Cornel Nistorescu, Octavian Știreanu, Iulian Iancu, fost deputat, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Mircea Diaconu, fost europarlamentar, Norica Nicolai, fost europarlamentar, Mircea Canţăr, director „Cuvântul Libertății”, prof. Gheorghe Piperea, av. Adrian Miclescu.

Stimată doamnă președinte,

Suntem un grup de intelectuali români – profesori, jurnaliști, antreprenori – preocupați deopotrivă de consolidarea prestigiului CE în țara noastră, ca și de valorificarea pe plan intern a oportunităților recente oferite de apartenența României la comunitatea europeană.

Ne adresam dumneavoastră pe tema PNRR – proiect pe care îl simbolizați și personalizați și pe care îl considerați ca fiind esența „programului de guvernare al UE”. Mecanismul de Redresare și Reziliență adoptat la inițiativa dvs. pentru spațiul UE are scopul – cităm – „ de a ieși din pandemie mai puternici, de a ne transforma economiile, de a crea oportunități și locuri de muncă în Europa pe care ne-o dorim”.

În conformitate cu documentele fondatoare ale Mecanismului, PNRR-urile naționale nu pot avea alt scop decât relansarea economică și redresarea socială ale țărilor membre afectate de criza generată de Covid 19 și, prin urmare, creșterea rezilienței lor în fața crizelor globale de tipul acesteia aflată în derulare.

În aceeași măsură, avem în vedere că poziția de președinte al CE simbolizează setul de valori morale esențiale de care depinde încrederea în instituțiile europene și, implicit, în programele și măsurile pe care le girați cu personalitatea dvs. și la îndeplinirea cărora chemați cetățenii europeni să vă urmeze.

Suntem încurajați în acest demers și de faptul că, asemenea vizitei în celelalte țări care depuseseră PNRR, ați onorat prin participarea dvs. personală la București, în 27 septembrie anul trecut aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR-ului pentru Romania, în valoare de 29,2 miliarde de euro.

În România, drumul până la acest moment de start al PNRR a fost marcat de câteva jaloane semnificative, pe care ne îngăduim să vi le recapitulăm ca o second opinion față de ceea ce vi se transmite oficial, tocmai pentru a înțelege contextul prezentului demers și rațiunea pentru care vă solicităm opinia asupra problemelor semnalate.

1. Responsabilul din partea României pentru realizarea PNRR a fost desemnat în data de 20 ianuarie 2021 în persoana ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. În ședința de Guvern din acea dată a fost aprobat un Memorandum relativ la „poziția Guvernului României cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, care fixa data de 5 martie 2021 ca termen limită pentru finalizarea unui document actualizat.

2. În conferința de presă susținută imediat după desemnarea sa ca responsabil pentru PNRR, ministrul Ghinea și-a prezentat stilul de lucru în care va realiza acest document – și anume că va colecta „proiectele mature din ministere și să le dăm drumul direct”,…„să preluam acele proiecte care erau până acum pe bani naționali să le mutăm pe PNRR”, adăugând: „Asta este logica întregului PNRR, este un instrument de finanțare a reformelor ”.

După cum se vede, această „profesiune de credință” excludea de la sine orice consultare cu specialiști, economiști, antreprenori, cu oricine și orice organizație privind viziunea și conținutul concret al unui program fără precedent în istoria României. O asemenea consultare largă era obligatorie, întrucât PNRR urma să fie realizat în practică nu de ministerul domniei sale, ci tocmai de cei care ar fi trebuit să fie consultați și implicați în conceperea PNRR. Această consultare (după modelul Italiei, de pildă) n-a fost posibilă în România.

Mai reținem din declarația de principii a ministrului Ghinea faptul că PNRR este „un instrument al reformelor”, dânsul înțelegând prin acest cuvânt – după cum a rezultat mai târziu – un PNRR care să includă obiective politice ale propriului partid, cu studii și consultanță despre ce trebuie făcut și nu făcutul ca atare.

3. Deși, cum declarase, se baza pe munca din ministere, domnia sa urmând să facă doar o compilație eterogenă (ce avea să se dovedească nefericită și nereușită), ministrul Ghinea și echipa sa nu au reușit să depună proiectul PNRR nici până la 5 martie, cum se angajaseră, și nici până la sfârșitul lunii aprilie, care era deadline-ul stabilit de la Bruxelles.

4. În răstimpul aprilie – septembrie, sub semnătura ministrului Ghinea au fost trimise succesiv la Bruxelles 3 drafturi ale PNRR, dar toate au fost respinse de experții Comisiei, care au „desființat propunerile făcute”. Nu se cunosc aceste drafturi rușinoase și nici observațiile primite de la Bruxelles, dar putem bănui că eseurile angajate politic ale ministrului Ghinea nu puteau ține loc de programe economico-sociale riguroase.

5. Sfidând cu aroganță principiile transparenței și dialogului permanent dintre guvernanți și cei guvernați, la care instituția pe care o conduceți ne îndeamnă necontenit, ministrul Ghinea a secretizat cu de la sine putere atât cele 3 ediții revizuite ale „operei” sale literare pe care o numește „drafturi PNRR”, cât și toată corespondența cu experții europeni, care conținea argumentele respingerii drafturilor trimise și calea de urmat pentru a realiza un document reușit.

6. Această obtuzitate manifestată de dl. Ghinea în elaborarea unui document ce angaja întreaga națiune, succesiunea de variante făcute/trimise și returnate, ambiția sa de a face din acest PNRR o „capodoperă personală” fără participarea și expertiza celor care se pricep la economie au condus la încălcarea termenelor stabilite, producând o întârziere de 5 luni în startul procedurilor de derulare concretă a PNRR, cu toate consecințele care decurg de aici. Întârzierea este extrem de gravă pentru România, deoarece, pierzând anul 2021, mai avem la dispoziție doar anul 2022 pentru a angaja, conform Regulamentului, 70% din granturile PNRR, diferența de 30% trebuind să fie accesată până la 31 decembrie 2023.

7. În timp ce alte 16 state au primit banii din PNRR și au deja șantierele deschise, România plătește tribut ratării pașilor de implementare din cauza nepriceperii în realizarea acestui Plan de către responsabilul direct Ghinea.

8. La o lună de la aprobarea PNRR la Bruxelles, însuși ministrul Ghinea a ieșit într-o conferință de presă anunțând că nu ar trebui să ne facem iluzii despre atragerea banilor, pentru că „sunt 22 de legi care trebuie date până în iunie anul viitor. Dacă aceste legi nu vor fi date, atunci nu vom mai putea face încă o cerere de plată în acel moment (…)…Există riscul nerealizării țintelor din PNRR (stabilite de el însuși -n.n.), pentru că România este blocată într-un hățiș birocratic”.

9. La puțin timp de la preluarea conducerii Guvernului, premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă – singurul prim-ministru militar din UE – anunța că „România înregistrează întârzieri la aproape jumătate dintre cele 21 de obiective asumate a fi atinse până la finalul acestui an prin acordul bilateral cu Uniunea Europeană”.

10. După ce ministrul Ghinea a fost demis, împreună cu tot guvernul din care făcea parte și, la 25 noiembrie, s-a instalat un alt guvern, fără să mai includă pe nimeni din partidul lui Ghinea, au început să apară informații sporadice și despre conținutul „PNRR Ghinea”.

Credem că este corect să știți că nemulțumirile generate de conținutul acestui Plan sunt exponențiale în societatea românească, fiind tot mai frecvente vocile – guvernamentale, dar și din societatea civilă – care cer renegocierea sau modificarea unora dintre clauzele sau proiectele hilare cuprinse acolo, fără vreo legătură cu „restructurarea și reziliența economică”. (Este suficient să vă dăm exemplul acordării de fonduri substanțiale pentru amenajarea cvasi-muzeistică a unor părți din vechi pușcării – lucru lăudabil în sine pentru memoria dureroasă a unei națiuni, dar credem că sunt îndreptățiți cei care susțin că asemenea proiecte își pot găsi locul în altă parte și altă dată, nu pot fi o prioritate acum, într-un plan eminamente economic, destinat unei țări prăbușite de criza Covid).

Fără legătură cu „restructurarea și reziliența” sunt și unele clauze care repetă aceeași tocită placă despre justiție. Umorile unei grupări politice perdante, frustrările intelectuale și complexele nevindecate ale unor oameni fără forță de creativitate socială, incapabili să gândească vizionar despre o țară și profitori ai unei industrii a anticorupției, au încremenit de 14 ani România în proiectul numit MCV. Aceleași personaje au găsit acum prilejul să cloneze această chingă rușinoasă – și pentru români, și pentru Bruxelles – într-o variantă reloaded pe economie, adică să facă din acest PNRR un fel de MCV pe Economie, așa cum este cel pe Justiție.

Din toate prezentările anunțate de la Bruxelles și din declarațiile dvs. am dedus că Mecanismul European de Redresare și Reziliență–cu expresiile sale naționale în PNRR-uri–are o dimensiune exclusiv economică,  nicidecum juridică sau culturală. De altfel, în documentul fondator al Mecanismului adoptat la inițiativa dvs., nu se vorbește nimic despre justiție și muzee. Cităm: „Vorbim despre o șansă unică în viață, aceea de a ieși din pandemie mai puternici, de a ne transforma economiile, de a crea oportunități și locuri de muncă în Europa pe care ne-o dorim. Este timpul să trecem la acțiune, să facem Europa mai verde, mai digitală și mai rezilientă! Un cuantum total de 2 018 miliarde EUR va ajuta la reconstruirea Europei în perioada de după pandemia de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă!”

Desigur, veți spune că prevederile concrete trecute în „PNRR Ghinea” sunt o chestiune care nu vă privește, fiind rezultatul unor negocieri sau, mai mult, dorința unor cercuri politice interne pe care experții de la Bruxelles au respectat-o. Aveți dreptate.

Dar experiența dvs. politică vă va spune cu siguranță că, în astfel de situații, nemulțumirea se îndreaptă nu spre perdantul cutare Ghinea, ci spre Bruxelles, spre Comisia Europeană, spre dvs., chiar dacă bolovanul prostiei a fost aruncat în apă de niște miniștri incompetenți, ce aveau să fie spulberați de la guvernare prin moțiune de cenzură.

Prima consecință a celor de mai sus este că speranțele și optimismul generate în România la anunțarea de către dvs. a inițiativei acestui Mecanism European de Redresare și Reziliență s-au văzut alterate, dacă nu chiar năruite, din cauza modului catastrofal în care ministrul Ghinea și-a exersat incompetența pe spinarea unui întreg popor, care nici acum, la trei luni de la aprobarea PNRR, nu cunoaște, nu e sigur si nu înțelege ce proiecte și care reforme vor fi realizate.

A doua consecință: Nemulțumirile din România pentru ACEST „PNRR Ghinea” se vor răsfrânge inclusiv printr-o adâncire a neîncrederii în instituțiile de la Bruxelles, în consolidarea euroscepticismului și în creșterea popularității mișcărilor suveraniste sau chiar naționaliste din țară. Or, aceste chestiuni credem că ar trebui să vă intereseze și pe dvs.

***

Am prezentat acest scurt compte-rendu despre PNRR-ul din România ca un fundal pe care se proiectează un fapt care a siderat opinia publică din țara noastră: fostul ministru Ghinea, autor și semnatar al PNRR trimis și aprobat la Bruxelles, a anunțat public, la 22 decembrie anul trecut, că va renunța la funcțiile de conducere din partidul său (nu și la calitatea de membru) întrucât va lucra într-o firmă care se va ocupa de două lucruri: monitorizarea desfășurării PNRR și consiliere pentru primari/consilieri locali despre cum să acceseze fonduri din PNRR. Mai spune că la construcția acestei firme private a lucrat cu subalternii săi din minister încă de când era ministru. (Menționăm că fapta prin care funcționari plătiți de stat lucrează în interes privat este considerată infracțiune în legislația românească).

Fostul ministru Ghinea mai anunță că firma respectivă va fi finanțată de Parlamentul European (nu de Comisie!), prin intermediul colegilor săi de partid, europarlamentarii Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș!

Opinia publică românească este siderată de manevra unui fost ministru care va fi plătit cu fonduri europene ca să monitorizeze ce a făcut el însuși când era ministru și, apoi, ca să explice primarilor ce-a vrut el să scrie în documentul pe care trebuia să-l explice gratuit ca ministru!

Mai adăugăm că, recent, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pin care stabilește o puzderie de instituții ale statului care se vor ocupa de monitorizarea pe care vrea s-o facă și Ghinea pe fonduri europene. Printre aceste instituții se află Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR (s.a.), Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, instituțiile responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenței, ANAP, ANI, DLAF, OLAF, EPPO (Parchetul European -n.a)/DNA. Ce să mai facă și tripleta Ghinea-Pâslaru-Botoș într-o asemenea înghesuială de monitorizări și coordonări?

Față de toate cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne precizați și să lămuriți opinia publică românească:

– În ce masură cel care, în calitate de responsabil de țară pentru realizarea PNRR, a beneficiat de toată baza de date, de toate detaliile proiectelor și de toate informațiile, unele privelegiate, poate să devină consultant privat pentru proiectul pe care l-a semnat ca ministru, fiind plătit din banii europeni pe filiera europarlamentarilor colegi de partid Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș?

– Cum apreciază conducerea CE acest caz? Poate fi considerat conflict de interese? Sau e doar o banală încălcare a deontologiei profesionale, a principiilor de etică și integritate la nivel european ?

– Poate fi finanțat din fonduri europene tocmai cel responsabil de întârzierea dolosivă a PNRR, de modul repetat deficitar în care a redactat acest document și, mai ales, de lipsa totală de comunicare și informare a populație – pentru ca acum să-și „aranjeze” fonduri europene ca să se ocupe tocmai de „comunicarea PNRR”?

Practic, fostul ministru Ghinea a lăsat PNRR nefinalizat pentru jumătate din cele 21 de obiective asumate de Guvernul României, așa cum afirma premierul Nicolae Ciucă, iar acum ne anunță că se dedică monitorizării PNRR în calitate de „om de afaceri, finanțat din bani europeni”.

Noi credem că fondurile europene – fie ele ale PE, nu ale CE – nu pot fi folosite pentru finanțarea unor astfel de imposturi. Dar nu opinia noastră e importantă, ci aceea instituțională a Comisiei Europene.

De aceea, stimată doamnă președinte, așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră pentru ca opinia publică din țara noastră să înțeleagă în ce măsura o astfel de atitudine insinuată la nivelul înaltei demnități de ministru este posibilă, este tolerată sau chiar acceptată la nivelul Comisiei Europene.

Cu cele mai bune urări pentru Noul An

https://www.cotidianul.ro/scrisoare-catre-presedintele-comisiei-europene-ursula-von-der-leyen/

Daniela Tobă, despre Ciucă : „În armiile adevărate, un individ ca tine e numit trădător, bă.”

 

Daniela Tobă, fost purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a vorbit recent pe pagina sa de socializare despre cum luna aceasta i-a scăzut pensia și a încasat mai puțini bani, dar factura la gaze aproape s-a dublat. Aceasta îl acuză pe premierul Nicolae Ciucă de toate aceste lucruri, mai ales că înainte să ajungă șeful Guvernului a fost purtător de uniformă.

Vorbe grele aduse premierului Nicolae Ciucă de un fost purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Daniela Tobă. Aceasta îl acuză pe șeful Guvernului că i-a scăzut pensia și că din cauza lui a ajuns să plătească o factură aproape dublă la gaze.

Daniela Tobă a povestit cum i-a intrat pensia în această seară, scăzută cu 134 de lei și cum a plătit aproape 300 de lei factura la gaze pentru „două lulele şi trei surcele pe fundul coşului”.

„Mi-a intrat pensia. La 7 seara. Scăzută cu 134 de lei. Zilele trecute mi-a venit factura la gaz. Crescută cu mai bine de o treime faţă de anul trecut. Am fost şi la cumpărături. Aproape 300 de lei pe două lulele şi trei surcele pe fundul coşului.

Ştii de ce te înjur pe tine şi doar pe tine, Ciucă? De ce nu înjur acum şi partidul unde te tîrăşti în patru labe, salivînd şi lingînd hulpav cururi băşinoase de politicieni? Fiindcă ai fost militar, bă. Ai fost comandant, bă. Ai fost purtător de uniformă, bă. Şi nu numai că ţi-ai lăsat camarazii în urmă, bă, dar le-ai mai şi tras scuipaţi în faţă”, i-a transmis fostul purtător de cuvânt al STS.

Mai mult, aceasta spune că în armatele adevărate el ar fi fost numit trădător pe motiv că militarii din România sunt singurii arși la venituri, pe când securiștii și politicienii l-au urcat în scaunul de ministru și apoi în fruntea Guvernului.

„În armiile adevărate, un individ ca tine e numit trădător, bă. Militarii tăi, bă, sînt singurii din ţara asta arşi la venituri de cînd securiştii şi politicienii te-au cocoţat în scaun de ministru, apoi în fruntea guvernului, în jilţul unde te ghemuieşti obedient şi-ţi lingi căcărezele alea de iepure cu pretenţii de co**e, în uniforma pe care ai terfelit-o şi mînjit-o. N-am cum să-ţi spun să-ţi fie ruşine, bă. Că n-ai.

Poate e timpul să vadă ţara asta şi un protest al militarilor, un protest cu toate culorile de unformă în stradă”, a mai transmis Daniela Tobă, atrăgând atenția că e posibil ca toate culorile de uniforme să iasă în stradă la proteste.

https://www.capital.ro/premierul-nicolae-ciuca-luat-in-vizor-un-fost-purtator-de-cuvant-al-sts-a-rabufnit-stii-de-ce-te-injur-pe-tine-si-doar-pe-tine-ciuca.html?fbclid=IwAR1R5kpp_0sopFkaLRIqL6_pwSP0uB8L2Oj0s7KIXKAGOLd3cOs2VO-N9xw

Virgil Popescu, ameninţă furnizorii de energie că ar putea să le retragă licenţa

 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, acuză companiile de furnizare a energiei electrice și a gazelor că au încălcat legea, iar măsurile luate împotriva lor ar putea fi drastice.

Virgil Popescu a amenințat că s-ar putea ajunge până la retragerea licențelor, în anumite situații, pentru anumite companii, precizând că acestea au început deja recalcularea facturilor, deoarece în multe cazuri nu s-au aplicat compensările acordate de Guvern.

”Sunt foarte puțini români care au primit facturi necompensate. Eu cred că se poate merge până la retragerea licenței, pentru că nu poți să te joci cu oamenii. Facturile încalcă legea. Ce ar trebui să se întâmple? Nu va rămâne nimeni fără energie electrică și fără gaz pentru că există furnizorul de ultimă instanță.”, a spus Virgil Popescu.

Virgil Popescu susține că românii care au primit penalități la factura de energie nu trebuie să plătească aceste taxe invocate de companiile de profil.

„Oamenii nu trebuie să plătească penalități. Trebuie recalculate. Am spus anul trecut că facturile nu se vor dubla pentru cei din plafon. Hai să încercăm să fim pro-activi și să găsim cea mai bună ofertă de pe piață.

Nu au legătură plafonul cu piața. Piața a mers peste plafon în toată lumea. Consumul la energie electrică nu scade în România”, a mai spus ministrul.

Ministrul Energiei a mai explicat cum se va schimba legea privind compensarea și plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze.

„Pentru noiembrie si decembrie, la energie electrica vorbim de 80% din consumatorii casnici care au beneficiat de compensare si plafonare si in jur de 60% la gaze naturale. Sunt furnizori care au trimis facturi neplafonate si necompensate. Acestea sunt datele preliminare.

Am discutat azi la Guvern ca pentru zona de agricultura si industria alimentara, sa avem o schema de compensare nu numai pentru IMM-uri ci si pentru procesatorii mari, pentru producatorii de carne de pui si incepand cu 1 februarie sa o avem in functiune. Discut cu dl Chesnoiu si vom merge in Guvern cu un proiect de OUG cu compensarea facturii si ca pretul alimentelor sa nu creasca.

Dupa 1 aprilie gandim o schema de compensare pentru consumatorii casnici astfel in cat sa reducem TVA de la 19 la 5 la suta, in paralel cu scoaterea din factura a bonusului de cogenarare si a tarifului de certificat verde.

Pentru IMM-uri gandim o schema de ajutor de care sa poata benefica pana la 1 iulie de acest ajutor, cu angajamentul lor ca vor pastra locurile de munca.”, a spus Virgil Popescu.

SUA au alocat în secret 200 de milioane de dolari Ucrainei, pentru un război cu Rusia

 

La sfârșitul lunii decembrie 2021, administrația președintelui american Joe Biden a autorizat transferul de asistență suplimentară către Ucraina în valoare de 200 de milioane de dolari.

Transferul este asociat cu faptul că Statele Unite sunt preocupate de o posibilă invazie rusă în Ucraina, relatează CNN. „Administrația președintelui american Joe Biden a autorizat discret un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari Ucrainei, la sfârșitul lunii decembrie. Acest lucru s-a întâmplat pe fundalul unei masări, de către Rusia, a forțelor sale de-a lungul graniței cu Ucraina, decizie care a stârnit temeri cu privire la o nouă invazie”, a scris jurnalista CNN, Kylie Atwood, pe contul ei de Twitter, citând propriile surse.

Anterior, experții americani în problemele rusești i-au cerut consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan, să trimită mai multe arme în Ucraina.

În acelaşi timp, Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU) a anunţat luni că a arestat un agent de informaţii militar rus care plănuia atacuri în portul ucrainean Odessa, de la Marea Neagră. „Sarcina sa principală era de a perturba situaţia politică în regiunea Odessa prin sabotaj şi acte teroriste„, a anunţat SBU. Agentul rus a fost arestat în timp ce încerca să recruteze o persoană care să comită atacurile.

Occidentul susţine că Moscova ar putea lansa o incursiune pe teritoriul ucrainean de tipul celei din 2014, atunci când Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a început să sprijine separatiştii din estul Ucrainei, ceea ce a dus la degradarea accelerată a relaţiilor dintre cele două ţări.

Moscova respinge afirmaţia că ar pregăti o invadare a Ucrainei şi la rândul său acuză Kievul că a deplasat trupe înspre regiunea Donbas, care se află sub controlul separatiştilor pro-ruşi.

Rusia  îşi simte ameninţată securitatea de activitatea NATO în estul continentului european, preşedintele Vladimir Putin cerând ca NATO să garanteze că nu se va extinde către est, prin includerea Ucrainei în organizaţie, şi că îşi va restrânge activităţile în Europa de Est.

A murit David Sassoli, președintele Parlamentului European, promotorul Pasaportului Verde al UE

 

David Sassoli, președintele Parlamentului European și promotorul Pasaportului Verde al UE, a murit marți dimineață, în Italia, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia. Avea 65 de ani. Acesta era spitalizat în Italia din 26 decembrie, din cauza unor complicaţii „grave”.

„Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a murit la ora 1:15 la data de 11 ianuarie , la spitalul din Aviano, Italia, unde a fost internat“ , a scris Roberto Cuillo pe Twitter.

După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru "complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar",

De altfel, în septembrie 2021, în timpul unei sesiuni plenare a parlamentului, David Sassoli a fost internat într-un spital din Strasbourg, din cauza unei forme severe de pneumonie pe care a făcut-o în urma infectării cu bacteria legionella. Timp de două luni, David Sassoli nu şi-a putut îndeplini atribuţiile.

În noiembrie, președintele Parlamentului European a anunțat că este nevoit să rămână în concediu medical. „Am avut febră foarte mare și am fost spitalizat la Strasbourg. M-am întors apoi în Italia, pentru a mă recupera, însă, din păcate, boala a revenit”, a spus Sassoli.

Înaintea summitului UE din 16 decembrie, el a prezentat prioritățile legislativului european pentru 2022.

Luni, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor publice ale președintelui David Sassoli, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019, în urma unui acord al principalelor trei grupuri din PE - PPE, S&D şi Renew Europe. Acesta se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul European va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi. 

Este pentru prima dată în istoria de 70 de ani a Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit, conform Politico Europe.

În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.

În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de săptămâna viitoare de la Strasbourg (Franţa).

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat într-un scurt mesaj pe twitter că este profund întristată de pierderea teribilă a unui mare european.

La rândul său, vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmermans, a scris că a rămas fără cuvinte atunci când a aflat trista veste. 

VLADIMIR PUTIN : ”În Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev”

 

La summit-ul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev, inclusiv asistența informațională.

“Au fost folosite grupuri de luptători bine organizate și bine dirijate, ceea ce a spus de curând președintele Tokaev, inclusiv care au fost instruiți, este evident, în tabere de teroriști de peste hotare”, a declarat Putin la ședința extraordinară a Consiliului de Securitate Colectivă a OTSC.

El a spus că Kazahstanul s-a confruntat cu o amenințare directă la adresa statalității și la această agresiune a fost necesar de a se reacționa imediat. Președintele a remarcat că OTSC a reușit să ia măsurile necesare în mod maximum de operativ.

“Eu vreau să menționez că lucrul minuțios, desfășurat ani la rând în cadrul OTSC, privind formarea unui sistem integru de securitate a statelor membre, bineînțeles, și forțele de menținere a păcii ale OTSC”, au dat rezultate, a declarat Putin, fiind citat de RIA Novosti.

El a mai spus că ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan îi privește pe toți membrii OTSC.

https://ro.sputnik.md/20220110/putin-in-kazahstan-au-fost-folosite-tehnologiile-maidanului-din-kiev-47897238.html

Klaus Iohannis plimbă ursul la Parlament

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis luni, 10 ianuarie 2022, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Klaus Iohannis arată, în textul transmis Senatului, că față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, unele dintre dispozițiile acesteia sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament.

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative reglementează intervenția imediată în cazul situațiilor critice generate de exemplare de urs brun care pun în pericol viața sau integritatea corporală a cetățenilor. Aprobând măsurile cuprinse în acest act normativ, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 completează acest cadru normativ prin instituirea unor norme referitoare la zonele în care se pot realiza intervențiile imediate asupra exemplarelor de urs brun, asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și asupra modului de punere în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021.

Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dintre dispozițiile acesteia sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament.

În acest context, subliniem că revine Parlamentului sarcina de a găsi un just echilibru între protejarea dreptului la viață și integritate fizică a persoanelor, pe de-o parte, și prevenirea atacurilor săvârșite de către animale sălbatice ce aparțin unor specii protejate, pe de altă parte, prin soluții legislative care să asigure un climat de siguranță în comunitățile direct afectate, dar să contribuie și la protejarea acestor specii.

1. Potrivit anexei nr. IV la Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, ursul brun este o specie protejată, uciderea exemplarelor din această specie fiind posibilă, prin derogare de la obligațiile de protecție riguroasă a speciilor protejate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor expres prevăzute la art. 16 din această directivă.

În scopul permiterii unor intervenții imediate pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora și prin raportare la legislația europeană a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, ale cărei prevederi se aplică numai în intravilanul localităților. Prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, Parlamentul a eliminat însă sintagma „în intravilanul localităților” atât din titlul, cât și din cuprinsul ordonanței de urgență, lărgind astfel sfera de aplicare a metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun atât pentru intravilanul, cât și pentru extravilanul localităților.

Din această perspectivă, apreciem că extinderea ariei de aplicare a măsurilor de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar fi impus circumstanțieri, proceduri clare, criterii obiective, precum și instituirea unui control și a unor responsabilități corelative din partea autorităților din domeniul mediului. În absența acestora, aplicarea legii în forma transmisă la promulgare poate genera riscul apariției unor abuzuri. În plus, considerăm că măsurile de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar trebui reglementate astfel încât derularea acestora în mediul natural al exemplarelor de urs brun să fie una cu caracter de excepție, cu un regim juridic strict și care să se coreleze cu întreaga legislație în domeniu, inclusiv cu procedurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

2. Potrivit art. I pct. 8 din legea transmisă la promulgare, în conținutul normativ al Ordonanței de urgență nr. 81/2021 se introduce un articol, art. 51, cu următorul cuprins: „ Art. 51 – Prin excepție de la prevederile art. 4 și 5, se regăsește în situația stării de necesitate prevăzută la art. 20 alin. (2) din Legea 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, persoana care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane”.

Așadar, prin noul art. 51 din Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 81/2021, se instituie o prezumție legală potrivit căreia este în stare de necesitate persoana care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane.

Menționăm că, potrivit art. 20 alin. (1) din Codul penal, este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de necesitate. Totodată, potrivit art. 20 alin. (2) din Codul penal, este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.

Apreciem că din analiza comparativă a dispozițiilor art. 20 alin. (2) Cod penal și a celor ale art. 51 din legea supusă reexaminării rezultă că acestea din urmă instituie o nouă definiție a stării de necesitate, diferită de cea reglementată prin norma generală prevăzută la art. 20 alin. (2) Cod penal, însă cu o sferă distinctă de aplicare și cu un conținut mai larg. Situația stării de necesitate, astfel cum este definită prin acest nou articol, va fi aplicabilă numai persoanelor aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, care recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane. În plus, considerăm că, prin trimiterea la art. 20 alin. (2) din Codul penal, norma este lipsită de precizie, nefiind clar în ce măsură condițiile enunțate în text se aplică în mod cumulativ cu cele prevăzute de Codul penal.

Lipsa de claritate a reglementării este de natură să genereze nu doar dificultăți de aplicare, ci și consecințe semnificative din perspectiva regimului răspunderii penale. Pe de o parte, în cuprinsul normei nu se menționează că aceasta derogă de la norma generală, iar, pe de altă parte, asimilarea situațiilor în cauză cu o stare de necesitate riscă să creeze un regim al răspunderii penale derogatoriu, distinct al persoanelor vizate, cu consecințe importante.

Față de cele arătate, considerăm că soluția legislativă prevăzută la art. I pct. 8 din legea supusă reexaminării trebuie reanalizată de Parlament atât sub aspectul clarității sale, cât și sub aspectul corelării conținutului normativ cu legea penală.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.”, se arată în cererea trimisă de Klaus Iohannis preşedintelui Senatului, Florin Cîţu.

BANI pentru tinerii care se întorc din străinătate, în România ! Care sunt condițiile

 

Statul român oferă un stimulent consistent pentru românii care aleg să se întoarcă acum în țară. Autoritățile pun la bătaie 40.000 de euro dacă se respectă condițiile.

Se dau bani pentru tinerii care se întorc din străinătate, în România. Astfel, discutăm despre un imbold pe care autoritățile îl acordă tinerilor români stabiliți peste granițe, pentru ca aceștia să vină în România și să-și dezvolte propria afacere în domeniul agriculturii, care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii ani, pe toate planurile.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat deja sute de proiecte puse la bătaie de tinerii plecați din țară, care au decis să vină acasă și să pornească propria afacere.

Tinerii care vor să beneficieze de acest stimulent, trebuie să știe că statul impune câteva reguli persoanelor care vor să obțină acest bonus. În mare parte, e vorba despre condiții minime pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, pentru a demonstra că sunt potriviți pentru această ocupație și că vor putea pune pe picioare proiecte durabile și eficiente.

„Numărul total al proiectelor aprobate până în prezent este de 485. Fiecare beneficiar primește în cont, în două tranșe, o sumă fixă eligibilă de 40.000 de euro nerambursabilă, dacă exploatația are între 12.000 – 29.999 SO, și 50.000 de euro, dacă exploatația are între 30.000 – 50.000 SO.

În sesiunea de depunere a proiectelor din 2021, adresată tinerilor din diaspora care doresc să se instaleze ca șefi/ manageri de exploatație, au fost introduse câteva simplificări față de sesiunea anterioară :

-au avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni (față de 12 luni în sesiunea anterioară) dinaintea depunerii Cererii de finanțare

– sau au absolvit în ultimele 60 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre UE sau țări terțe UE”, explică lantulalimentar.ro.

A început şcoala pentru copiii de grădiniţă şi pentru elevii din ciclul primar

 

Preşcolarii şi elevii din învăţământul primar se întorc luni (10 ian) în bănci după vacanţa de iarnă, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

De azi a început şcoala pentru copiii de grădiniţă şi pentru elevii din ciclul primar. În schimb, elevii de gimnaziu şi de liceu, precum şi cei din învăţământul profesional şi postliceal au început cursurile cu o săptămână mai devreme, pe data de 3 ianuarie.

Primul semestru se va încheia pe 14 ianuarie şi semestrul al doilea va începe pe 17 ianuarie, potrivit G4media.

Următoarea vacanţă – cea de primăvară (Paşte) – va fi de vineri, 15 aprilie – până duminică, 1 mai.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021-2022 

Anul școlar 2021- 2022 se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează :

Semestrul I a avut 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021- 22 decembrie 2021.

Semestrul al II-lea va avea 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022, cu includerea programului ,,Școala Altfel’’, în perioada 8 - 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021-2022. Vacanțele elevilor în anul școlar 2021- 2022

25 - 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;

23 decembrie 2021- 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;

15 aprilie 2022 - 1 mai 2022: vacanța de primăvară;

11 iunie 2022 - până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.

Guvernul României informează !

 

Reprezentanții Guvernului României informează, pe pagina de Facebook, faptul că, începând de sâmbătă, 8 ianuarie 2022, dată la care se prelungește starea de alertă, intră în vigoare anumite măsuri. Care sunt acestea :

Starea de alertă a fost prelungită pe teritoriul României, începând cu data de sâmbătă, 8 ianuarie 2022.

Reprezentanții Guvernului României anunță, pe pagina lor de Facebook, faptul că începând de astăzi, 8 ianuarie 2022, purtăm masca pe stradă și doar măștile omologate.

Izolarea este de 7 zile pentru pozitivii care sunt vaccinați și de 10 zile pentru cei care nu sunt vaccinați.

Începând din 8 ianuarie 2022 masca de protecție trebuie purtată în toate spațiile publice închise și deschise. Acest lucru înseamnă că masca trebuie purtată și pe stradă.

Măștile din material textil sau plastic nu sunt eficiente pentru prevenirea infectării, cele mai eficiente fiind cele chirurgicale cu trei pliuri sau cele FFP 2. Nu purtați măști din material textil sau plastic pentru că riscați să vă îmbolnăviți și să îi îmbolnăviți pe cei din jurul dumneavoastră. Singurele măști acceptate sunt cele chirugicale și cele FFP 2.

Persoane exceptate de la portul măștii sunt:

Copiii cu vârste sub 5 ani

Persoanele care sunt singure în birou

Prezentatorii tv și invitații acestora, cu condiția păstrării distanței de 3 metri între persoane

Reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane

Vorbitorii aflați în spații închise sau deschise, cu condiția păstrării distanței de 3 metri față de alte persoane

Persoanele care desfășoară activități fizice intense sau în condiții de muncă solicitante, ori activități sportive

Persoanele cu dizabilități cognitive

Pot fi scutite de portul măștii, la locul de muncă, persoanele care suferă de boli ce afectează capacitatea de oxigenare, dar numai după evaluarea medicului de medicina muncii, informează Guvernul României

Toate detaliile privind portul măștii pot fi găsite în Ordinul de ministru comun(Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne) numărul 30/1/7 ianuarie 2022.

https://ro.sputnik.md/20220108/guvernul-anunt-de-ultim-moment-masuri-obligatorii--47860870.html