”O nație făra școală e pierdută.” Școli închise la 7 decese/zi, deschise la 60/zi

 

Un studiu al BestJobs, publicat ieri de „Cotidianul”, arată că „peste 45% dintre angajații care au copii își doresc ca noul an școlar să se desfășoare normal, în ciuda contextului epidemiologic actual”. Informațiile contradictorii venite din partea Guvernului, mai ales cele legate de alocarea măștilor pentru copiii din familiile defavorizate și punerea la dispoziție a tabletelor, se pare că nu schimbă dorința părinților ca școala să înceapă în condiții normale pe 14 septembrie.

Studiul citat este confirmat de sondajul realizat de reporterii noștri în Craiova. Iată cîteva dintre opiniile înregistrate:

Dascălu Constantin: “Ideal ar fi să înceapă, fiindcă, dacă nu începe, e în dauna copiilor. Sînt de acord să poarte măști, să poarte mănuși, să folosească dezinfectant și la școală, la grădiniță. Fără școală nu se poate, o nație făra școală e pierdută.”

Obîrșie Daniela: “Eu sînt de acord să înceapă, ce să facă copiii? Nu sînt de acord cu purtarea măștii atîtea ore pentru ei, că sînt prea mici, abia noi respirăm prin ele, hai o oră, așa, să zici, nu sînt de acord…”

Radu Florentina: “Aș vrea să înceapă școlile și fetele își doresc să meargă la școală, dar în condițiile astea cu purtarea măștii, nu sînt de acord. În condiții de pandemie nu sînt de acord să înceapă școala, fiindcă atunci cînd au fost 7 decese pe zi s-au închis școlile, iar acum cînd sînt 60 sau cîți sînt se deschid școlile, deci nu mi se poare logic.”

Popescu Ana Hagen: “Nepoțica mea își dorește din tot sufletul să meargă la școală, eu în calitate de bunică vreau să meargă la școală, dar mama ei, fiind cadru medical, își pune un mare semn de întrebare. Nepoțica face exerciții pe stradă pentru a se obișnui la școală cu purtarea măștii”.

Buzduga Adrian: “Eu, în calitate de bunic, sînt de acord ca nepoțica mea să meargă la școală, dar mama fetiței nu este de acord. Eu nu sînt de acord cu semnarea declarației pe proprie răspundere, pe care guvernul o cere, de ce, pentru ca mai apoi să dea vina tot pe noi? Da, cu purtarea măștii sînt de acord, nepoata fiind în clasa a III-a este dispusă să poarte masca”.

Vătau Andra: “Da, sînt de acord să înceapă școala, dacă îi ținem acasă este mult mai dificil, dar cu purtarea măștii nu sînt de acord. Nu sînt de acord cu susținerea orelor online, este mult mai eficientă educația în sala de clasă, copiii socializînd între ei”.

Răducanu Raluca: “Da, sînt de acord să înceapă școala, dar să se reducă numărul orelor, să facă cumva orele importante, două-trei ore pe zi, să reducă numărul copiilor din clasă, să facă cumva prin rotație, tocmai pentru a nu purta masca atîtea ore. Autoritățile trebuie să asigure măști elevilor”.

Cei mai mulți dintre cei chestionați spun că sînt de acord ca elevii să se ducă la școală, dar cer autorităților să ia măsurile de rigoare pentru a reduce riscul infectării copiilor și cadrelor didactice. Ceea ce îi nemulțumește, în primul rînd, este faptul că elevii trebuie să poarte masca în permanență, temîndu-se că acest lucru le va putea crea probleme la fel de grave ca infectarea cu Covid-19.

Cu alte cuvinte, începutul anului școlar, deși dorit de majoritatea părinților, naște, totuși, semne de îngrijorare, de care Guvernul ar trebui să țină cont. Pînă una alta, reprezentanţii unor asociaţii ale elevilor din Bucureşti-Ilfov şi Constanţa au depus o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele premierului Ludovic Orban, vicepremierului Raluca Turcan şi ministrului Educaţiei, Monica Anisie, sub acuzaţia de îngrădire a dreptului la educaţie, așa cum citim în Comunicatul AEC.

sursa:https://www.cotidianul.ro/scoli-inchise-la-7-decese-zi-deschise-la-60-zi/

 

Concursul Internațional George Enescu începe sâmbătă, cu 205 tineri muzicieni rămași în cursă după reorganizarea evenimentului în online, pe fondul pandemiei, din cei 272 de muzicieni trecuți de preselecția din iunie.

„Am convingerea că această ediție a Concursului Internațional George Enescu va fi un eveniment de mari proporții, de care se va bucura un public mult mai numeros decât de obicei. Cea mai mare parte a Concursului se va desfășura online, prin urmare mult mai mulți oameni vor avea șansa să-l urmărească decât atunci când avem doar publicul din sala de concert.  Suntem creatorii propriei noastre realități. O creăm zi de zi prin ceea ce facem, asigurându-ne astfel că avem un viitor. Ne asigurăm, însă, prin aceasta, că vom avea și un trecut. Fie ca anul 2020, așadar, să fie unul de care vă amintiți nu ca fiind anul virusului, anul fricii sau anul în care totul s-a anulat, ci ca fiind anul în care v-ați împlinit visul, anul în care ați participat la Concursul Internațional George Enescu. Vă urez tuturor mult succes și vă mulțumesc!”, a transmis, în mesajul său pentru deschiderea Concursului, Vladimir Jurowski, directorul artistic al Festivalului și Concursului George Enescu.

Cei 205 candidați rămași în concurs provin din 39 de țări. Dintre ei, 184 concurează la cele trei instrumente: vioară (66); violoncel (54); pian (64), iar 21 participă la secțiunea de compoziție, cu 26 de lucrări. Cei mai tineri candidați sunt în vârstă de 14 ani, iar cei mai în vârstă candidați au 33 de ani.

Faza online a Concursului Enescu se va derula până pe 20 septembrie 2020 și va consta în:

1. 29.08.2020, ora 18.00 – Deschiderea Concursului, cu Concertul de Gală pe scena Ateneului Român, în care vor fi prezentate în premieră mondială „Brahmsodia” – Triplu Concert pentru vioară, violoncel și pian, op. 169, compus de Dan Dediu, special pentru această ediție şi Concertul pentru clarinet şi orchestră de Alexandru Ştefan Murariu – lucrare distinsă cu premiul I al Concursului Enescu din 2018.

Triplul Concert va fi interpretat de trei laureați din edițiile precendente: Gyehee Kim (vioară, 2016), Valentin Răduțiu (violoncel, 2011) și Victoria Vassilenko (pian, 2016) acompaniați de Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Josep Caballé Domenech.

Concertul va fi transmis în direct sâmbătă, 29 august 2020.

Prima etapă de Concurs a fiecărei secțiuni se va desfășura conform programului inițial: violoncel, 30 august-3 septembrie; vioară, 5-9 septembrie; pian, 11-15 septembrie. În aceste perioade, înregistrările cu interpretările concurenților vor fi publicate pe site-ul festivalului, pentru a putea fi ascultate de iubitorii muzicii, iar membrii juriilor vor analiza performanțele candidaților și îi vor alege pe cei 12 candidați care vor trece în următoarea etapă.

2. A doua etapă de Concurs se va desfășura tot online, pe bază de înregistrări, conform programului inițial: violoncel, 5-7 septembrie; vioară, 11-13 septembrie; pian, 17-19 septembrie. Înregistrările cu interpretările aferente acestei etape vor fi disponibile pentru publicul larg pe site-ul festivalului. Dintre cei 12, juriile vor selecta șase concurenți pentru fiecare secțiune, care vor intra în semifinală.

3. Competiția de Compoziție se va desfășura integral conform programului inițial. Jurizarea lucrărilor trimise de concurenți se face în mod obișnuit de la distanță. Câștigătorul secțiunii va fi anunțat pe 20 septembrie

Semifinalele și finalele la cele trei secțiuni de instrumente vor fi organizate în mai 2021, la Ateneu.

Mesajul ediției din acest an este „Frumusețe în viață”, iar în contextul pandemiei, Concursul Enescu și-a propus să arate că avem cu toții puterea să ne reinventăm, pentru a alege în egală măsură viața și frumusețea.

Premiile Ediției

Premiile oferite sunt în valoare de 100.000 euro. La secțiunea compoziție s-a introdus un premiu nou, pentru originalitate, în valoare de 5.000 euro.

Câștigătorii premiilor I de la Concursul Enescu 2020 sunt invitați în cadrul Festivalului Internațional George Enescu 2021, unde vor concerta alături de mari orchestre ale lumii (Orchestra of the Americas, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin ș.a.).

Câștigătorii Concursului Internațional George Enescu 2020 de la secțiunile vioară, violoncel și pian vor beneficia de un premiu special, nou introdus în pachetul competiției: un concert împreună cu Orchestra Filarmonică Bohuslav Martinů în noiembrie 2021, la Musikverein Golden Hall din Viena. Cei trei laureați ai Concursului Enescu vor interpreta Triplul Concert pentru vioară, violoncel și pian de Ludwig van Beethoven, în contextul marcării la nivel mondial a 250 de ani de la nașterea marelui compozitor. Premiul este oferit de IMK Society for the Promotion of Music and Culture din Viena, o organizație care lucrează cu muzicieni precum Maxim Vengerov sau Mischa Maisky și derulează proiecte în colaborare cu celebrele case de discuri Sony, Decca și Deutsche Gramophon.

Deschiderea oficială

Deschiderea oficială a Concursul Enescu a fost marcată printr-o conferinţă de presă online care a avut loc vineri, 28 august. Evenimentul s-a desfășurat în două paneluri „Prezentarea organizării și desfășurării Concursului Enescu 2020” și „Muzică și experiență culturală: promisiunea Concursului Enescu 2020”.

Invitați:  Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial pe probleme de cultură (intervenție înregistrată); Doina Gradea, Președinte, Director General al Societății Române de Televiziune; Liliana Staicu, Director Orchestrele și corurile Radio România; Mihai Constantinescu, Directorul Executiv al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu; Vladimir Jurowski, Directorul Artistic al Festivalului George Enescu (intervenție înregistrată); dirijorul și soliști din concertul de deschidere: Josep Caballé Domenech și respectiv Gyehee Kim  – violonistă, câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu, 2016; Valentin Răduțiu  – violoncelist,  laureat al Concursului Internațional George Enescu, 2011; Viktoria Vassilenko – pianistă, câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu, 2016; Dan Dediu, compozitor, Președintele Senatului Universității Naționale de Muzică București, autorul lucrării Brahmsodia care va fi prezentată în premieră mondială la concertul de deschidere; Alexandru Ștefan Murariu, compozitor, câștigătorul secțiunii de compoziție a Concursului Internațional George Enescu, 2018; Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank; Sever Voinescu, redactor-șef Dilema Veche.

Informații suplimentare

Concursul George Enescu funcționează ca o platformă internațională de lansare pentru viitorii muzicieni de marcă ai lumii și de promovare a compozițiilor marelui muzician român în rândul noii generații de artiști din toată lumea, și este, astfel, o completare firească a Festivalului George Enescu, cel mai important eveniment cultural internațional organizat în România. Concursul are patru secțiuni – vioară, violoncel, pian și compoziție – și situează în top cinci la nivel mondial în peisajul competițiilor de muzică clasică.

sursa:https://www.cotidianul.ro/incepe-concursul-international-george-enescu-2

Mega-scandalul SRI

 

„Scandalul de la SRI ar trebui să bubuie. Nu mai puțin decât 32 de diplome false de doctorat urmează să fie anulate în Justiție. Se regăsesc în această listă nume grele din cel mai important serviciu de informații al României. Nume de generali. Iar alte nume nu se regăsesc. Cum este cel al faimosului Florian Coldea. Fapt e că cei chemați să păzescă turma de oi s-au transformat în lupi. Și au furat ca în codru”, scrie Sorin Roșca Stănescu într-un comentariu publicat pe site-ul corectnews.com.

„Imaginați-vă, dacă puteți face acest uriaș efort. Unul dintre cei al cărui doctorat urmează să fie anulat, pentru că a fost obținut prin fraudă, doar unul dintre cei 32 este generalul Dumitru Dumbravă. Acest Dumitru Dumbravă a condus ani de zile, fiind mâna dreaptă a lui Florian Coldea, direcția juridică a Serviciului Român de Informații. Practic, el era omul Justiției în cel mai important serviciu secret al României. Este unul dintre arhiecții binomului SRI-DNA și ai trinomului SRI-DNA-Justiție. El a  construit faimoasele „culoare” din Justiție. Adică acel mecanism infernal prin care, în urma unor false trageri la sorți, așa-numitele complete alese aleatoriu erau de fapt dinainte stabilite, pentru a-i condamna pe cei care trebuiau să fie condamnați, fără probe sau cu probe false, și pentru a-i achita pe cei care trebuiau să fie achitați, în ciuda unor probe reale. Acest personaj, care ar fi trebuit să fie un exemplu de integritate pentru întreaga instituție și pentru societatea românească, a fost incapabil să-și obțină în condiții corecte un doctorat. Ca să devină doctor, a trebuit să fure. Dar ca să-și fure diploma de doctor, a furat ani în șir din bugetul statului sumele alocate pentru oamenii merituoși, care doresc să se perfecționeze, continuându-și studiile sub forma unui doctorat. Iar apoi, ce să vezi? Fiindcă și-a obținut doctoratul, a avut și salariul mărit și acces la cele mai înalte funcții. El este însă doar un exemplu.

Cele 32 de solicitări făcute de Serviciul Român de Informații practic în ultima zi legală, adică la fix un an de la constatarea fraudelor, sunt doar fața văzută a icebergului. Doctorate false sunt în mod evident mult mai multe. Dar atâtea au putut fi descoperite și documentate. Printre cei 32, nu se află doar personaje încadrate cu acte în regulă Serviciului Român de Informații. Se află și civili. Sau „civili”. Cum este de pildă liberalul Radu Stroe. Radu Stroe a fost ministru de Interne. Un alt câine de pază al societății. Aflat în fruntea unui sistem care trebuia să păzească turma de oi. Și care s-a transformat în lup. Dar există, cum spuneam, și o absență notabilă. Lipsește din această listă Florian Coldea. Generalul cu patru stele. Mâna dreaptă a lui George Maior. Fostul director SRI. Actualmente ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite. Și el cu patalama de doctor. În cazul lui Coldea, situația este dacă nu tragică, plină de haz. Acesta pur și simplu și-a făcut pierdută lucrarea de doctorat. Ea nu a mai putut fi găsită și analizată pentru a se vedea în ce măsură a fost plagiată. Iar hoțul neprins, iată, e negustor cinstit. Și conduce în continuare o parte însemnată a statului subteran.

Simpla această știre, cum că în Serviciul Român de Informații s-a putut petrece o asemenea grozăvie, ar trebui să genereze o reacție uriașă în interiorul societății românești. Parlamentul ar trebui să vibreze până la ultimul deputat și senator. Parchetul General ar trebui de urgență să vadă ce poate face pentru a sancționa acest furt colosal. Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, ar trebi să se zgâlție din toate încheieturile. Cu atât mai mult cu câte, ce să vezi? Prins asupra faptului, cu falsificarea propriei lucrări de doctorat, a fost însuși șeful comunității servicilor secrete. Daniel Moldovan, mâna dreaptă și uneori chiar și mâna stângă a lui Traian Băsescu, pe vremea când acesta era președinte al României și șef CSAT. Iohannis ar trebui degrabă să vadă care este, din această perspectivă, situația în CSAT și dacă nu cumva printre colaboratorii săi apropiați se numără și alți „doctori”. Dar, în orice caz, el are obligația să ia măsuri. Pe care nu le ia.

Și, nu în ultimul rând, se pune problema cum vor fi acoperite pagubele. Cum vor fi restituite sumele de bani luate cu japca de falșii doctoranzi și de falșii doctori. Sau salariile suplimentare obținute prin promovări nemeritate, făcute în baza unor lucrări falsificate de doctorat. Și se mai pun alte nenumărate întrebări, care țin de moralitatea unor înalți lucrători ai celui mai important serviciu secret al țării”, conchide autorul.

sursa:https://www.cotidianul.ro/capac-peste-mega-scandalul-sri/