Guvernul a modificat joi controversata lege care interzice înstrăinarea de participații ale statului timp de 2 ani. Potrivit actului normativ aprobat de Guvern, a fost înlocuită sintagma „participații” cu sintagma „acțiuni”. În acest fel, rămâne valabilă interzicerea vânzării de acțiuni, însă oferă posibilitatea valorificării activelor. Adică, nu vor putea fi vândute acțiuni de la o companie de stat, însă vor putea fi înstrăinate bunuri.
Guvernul justifică necesitatea acestei prevederi prin faptul că sunt companii de stat care au nevoie de restructurare, fiind necesară vânzarea unor active neviabile. În plus există și o decizie a Curții Constituționale.
Reamintim că Parlamentul, la inițiativa PSD, a interzis în urmă cu câteva luni, prin Legea 173/2020, înstrăinarea de participații ale statului, aceasta în condițiile în care Guvernul plănuise listarea pe bursă a unui pachet minoritar de acțiuni ale Hidroelectrica, una dintre cele mai valoroase companii din România.
Prin Legea 173/2020 nu se pot realiza operațiuni de înstrăinare nici măcar către o companie ori societate națională sau orice altă societate la care statul are calitatea de acționar.
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către PNL. CCR a constatat că sintagma "participaţiile statului" are în sfera de cuprindere atât acţiunile şi părţile sociale, ca valori mobiliare emise de societăţi comerciale, cât şi activele, activele funcţionale sau cu caracter social, ca bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societăţi care desfăşoară activităţi comerciale. De asemenea, a constatat că domeniul de aplicare a legii îngrădește în mod vădit activitatea operatorilor economici vizați în raport de ceilalți operatori economici.
Guvernul mai justifică modificarea legii prin interesul statului este de a-și consolida interesele la societățile la care deține calitatea de acționar, precum și dezvoltarea acestor operatori economici în condiții de eficiență și profitabilitate. Guvernul spune că valorificarea unor active este o măsură uzuală în cadrul proceselor de reorganizare și restructurare a operatorilor economici, care nu poate fi amânată sau suspendată pentru o perioadă îndelungată precum cea prevăzută de Legea nr. 173/2020,
Guvernul consideră că este necesară menținerea unor operațiuni de transfer pentru:
- fluidizarea activităţii economice in anumite domenii de activitate în care sunt implicaţi atât operatori economici la care statul exercită calitate de acționar cât şi operatori economici aflati sub autoritatea unităţilor administrative teritoriale;
- evitarea riscului falimentarii sau scaderii drastice a capacitatilor de productie a societatilor comerciale detinute de stat, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o pe de o parte cresterea somajului si pe de alta amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic de interes general.
Fără OUG, CE Oltenia și Tarom ar risca lichidarea
O altă justificare este afectarea gravă a relațiilor sociale referitoare libertatea economică a operatorilor economici la care statul este acționar în sensul restrăngerii pe o perioadă îndelungată a dreptului de dispoziție asupra activelor aflate în proprietatea acestora.
Menținerea interdicției privind valorificarea activelor aduce atingere dreptului operatorului economic de a solicita și aproba programe de restructurare în vederea eficientizării activității în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, fiind afectată astfel activitatea operatorilor economici din domenii de interes strategic pentru România precum industria de apărare sau sectorul energetic și transporturile.
Reglementarea nu poate fi amânată întrucât termenul de depunere a planurilor de restructurare este 30 septembrie 2020, în caz contrar fiind afectat un interes de ordin public reprezentat de reducerea arieratelor în economie.
Guvernul mai invocă un comportament al statului prin care sunt suspendate anumite operațiuni economice uzuale ale operatorilor economici cu capital de stat creează un statut discriminatoriu acestora în raport de operatorii private și în special concurenți, riscul major fiind acela al imposibilității dezvoltării afacerilor gestionate de stat sau implementării unor proiecte de investiţii majore.
Sunt date ca exemplu Complexul Energetic Oltenia și Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM, care au în derulare ajutoare de stat pentru salvare autorizate de către Comisia Europeană. Planurile de restructurare ale acestor companii cuprind inclusive măsuri de valorificare a unor active și active cu caracter social care să conducă la eficiențizarea acestor companii. Prin neadoptarea de urgență a unor măsuri care să permită aceste operațiuni, este imposibilă notificarea planurilor de restructurare, riscând lichidarea.
