Angela Merkel, Emmanuel Macron, dar şi alţi lideri europeni fac mişcări geopolitice importante.
Noul preşedinte iranian, Ebrahim Raisi, a transmis luni, după o conversaţie cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, că Teheranul intenţionează să menţină capacităţile de "disuasiune" (insistență pe lângă cineva pentru a-l face să-și schimbe hotărârea) în zona Golfului Persic, în pofida acuzaţiilor privind atacarea unui petrolier.
"Republica Islamică este foarte serioasă în garantarea securităţii şi în menţinerea capacităţilor de disuasiune în zona Golfului Persic şi în Golful Oman", a afirmat Ebrahim Raisi, conform Preşedinţiei Iranului, citată de cotidianul Le Figaro. "Iranul îi va înfrunta pe cei care privează regiunea de securitate", a subliniat noul preşedinte al Iranului.
Conversaţia telefonică dintre Ebrahim Raisi şi Emmanuel Macron a durat aproximativ o oră.
Iranul, acuzat de atacul cu dronă asupra MV Mercer Street
Statele Unite, Israelul şi Marea Britanie au atribuit Iranului atacul cu dronă asupra petrolierului MV Mercer Street, comis pe 30 iulie în Marea Arabiei, în largul Omanului, şi soldat cu moartea unui cetăţean român şi a unui britanic. Israelul, Statele Unite şi Marea Britanie au avertizat că va exista o "ripostă colectivă" faţă de acest atac. Israelul a anunţat că atacul cu dronă asupra petrolierului a fost comis de Gardienii Revoluţiei din Iran. Premierul Naftali Bennett a avertizat că Israelul este pregătit să acţioneze şi unilateral împotriva Iranului ca ripostă la atac.
Administraţia Iranului a negat orice implicare în atacarea petrolierului MV Mercer Street şi a avertizat că va riposta la orice acţiune lansată de Statele Unite, Marea Britanie sau Israel din cauza atacului asupra petrolierului. Uniunea Europeană a condamnat atacul asupra petrolierului MV Mercer Street, dar a cerut clarificări privind circumstanţele incidentului şi a pledat pentru evitarea acţiunilor care ar periclita pacea regională, scrie Mediafax.
Merkel, vizită în Ucraina înainte de retragere
Cancelarul german Angela Merkel, care a jucat un rol de mediator în criza dintre Kiev şi Moscova, se va deplasa în Ucraina cu câteva săptămâni înainte de a se retrage din funcţie, a anunţat luni preşedinţia ucraineană, potrivit AFP şi DPA. Vizita Angelei Merkel va avea loc cu puţin timp înaintea celei de-a 30-a aniversări a independenţei Ucrainei.
Cancelarul german Angela Merkel intenţionează să se deplaseze în Ucraina pe 22 august, a precizat pe Facebook Serghei Nikiforov, purtător de cuvânt al preşedinţiei ucrainene.
Potrivit acestuia, subiectele abordate în timpul acestei vizite vor fi în special securitatea şi relaţiile bilaterale.
Germania este unul dintre principalii susţinători ai Kievului în criza cu Rusia, marcată de anexarea Crimeii în 2014 şi de un război cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei, conflict soldat cu circa 13.000 de morţi. Germania şi Franţa sunt mediatori în cadrul 'formatului Normandia', destinat încercării de a găsi o soluţie la acest conflict.
După Merkel, forum privind anexarea Crimeii
În 23 august, a doua zi după vizita cancelarului german, Ucraina îi primeşte pe liderii Poloniei, Letoniei şi Lituaniei pentru a discuta despre anexarea Crimeii de către Rusia, primul forum de acest fel.
Vizita lui Merkel, care va renunţa după 16 ani la putere în urma alegerilor parlamentare germane de la finalul lunii septembrie, va fi şi o ocazie de a oferi noi asigurări Kievului cu privire la controversatul proiect energetic Nord Stream 2.
Gazoductul, care este aproape finalizat, urmează să transporte gaz rusesc către Uniunea Europeană, ocolind Ucraina, ţară a cărei economie depinde în prezent masiv de taxele de tranzit al resurselor energetice pe teritoriul său. Berlinul a evocat deja posibilitatea acordării unor compensaţii pentru Ucraina pentru pierderile de venit aşteptate, scrie Agerpres.