Liderul UDMR Attila Béla Ladislau Kelemen a murit

 

Fostul lider al UDMR Mureş şi deputat în cinci legislaturi în Parlamentul României, Attila Béla Ladislau Kelemen, s-a stins din viaţă, a anunţat, sâmbătă, Asociaţia Chinologică Mureş, al cărei preşedinte de onoare era. A fost deputat timp de două decenii, între 1996 și 2016.

„Cu mare regret vă înştiinţez că azi ne-a părăsit domnul dr. Kelemen Atilla-Béla, preşedinte de onoare şi membru fondator al Asociaţiei Chinologice Mureş. Ne vei lipsi, Ata”, anunţat preşedintele Asociaţiei Chinologice a Judeţului Mureş, Lokodi Csaba-Zsolt, pe Facebook.

Attila Béla Ladislau Kelemen, în vârstă de 73 de ani, a avut cinci mandate de deputat în Parlamentul României, până în anul 2016. În perioada 1996-2004 a fost liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. În 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, a fost europarlamentar.

Attila Kelemen era arbitru internaţional în cadrul Federaţiei Chinologice Internaţionale. A fost vicepreşedinte în Colegiul Medicilor Veterinari din România, vicepreşedinte al Federaţiei Ecvestre Române şi membru în JokeyClub România.

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL - “Dumnezeu s-a milostivit” - 7 Ianuarie 2022

 

Data de 7 ianuarie marchează în calendarul creştin ortodox sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. 

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi pe Acesta şi a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion (forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

Tradiţii şi obiceiuri populare

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune, conform tradiției populare, că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica a închinat lui Ioan şase sarbatori: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

Alimentul nociv pentru ficat, pe care îl consumăm zilnic

 

Nutriţionistul Mihaela Bilic recomandă ca din când în când să renunţăm la ulei, pentru a mai da câte o pauză ficatului şi metabolismului de la munca grea de digestie din fiecare zi.

„Nu strică să vorbim puţin despre ulei. În primul rând pentru că suntem români şi avem uleiul de gătit în sânge, apoi pentru că fiind vegetal există riscul să îl consumăm din abundenţă, mai ales în post. Nu ştiu dacă au fost nutriţionişti de faţă atunci când s-au pus bazele religiei, însă limitarea consumului de ulei este mai importantă decât eliminarea oului şi a produselor lactate. Când vrem să-i dăm o pauză ficatului şi metabolismului de la munca grea de digestie din fiecare zi, pe lângă produsele de origine animală, trebuie obligatoriu să renunţăm şi la ulei, indiferent dacă e de floarea-soarelui sau de măsline.

Dacă aveţi curiozitatea să vedeţi cât de rare sunt dezlegările la ulei, veţi fi uimiţi. De asemenea, este interesant că uleiul şi vinul au fost puse în aceeaşi categorie, a plăcerilor alimentare ce trebuie limitate. Dacă analizăm puţin, vedem că prin eliminarea uleiului dispar din meniul de post toate mâncărurile gustoase: zacuscă, salată de vinete şi humus, pateu vegetal, cartofi prăjiţi, şniţel de soia, produse de patiserie şi de cofetărie (pentru că margarina tot ulei este).

Ce mai rămâne? Ciorbe şi mâncăruri de legume (gătite fără ulei!), făinoase, cartofi, pâine, mămăligă, toate leguminoasele boabe (fasole, mazăre, linte, soia, năut)”, precizează Mihaela Bilic pe Facebook.

Nutriţionistul avertizează asupra faptului că salatele pot reprezenta o capcană pentru cei care vor să mănânce sănătos.

„Atenţie şi la salate, fără ulei nu se prea poate, iar seminţele şi oleaginoasele (nuci, alune, migdale) au 40% ulei. Departe de mine dorinţa de a fi cârcotaşă, dar decât să ţinem post şi să mâncăm pe săturate alimente bogate în ulei, mai bine nu ţinem deloc. Postul nu face bine şi nu ajută organismul decât atunci când presupune mâncare puţină şi dietetică, adică fără grăsime.

Postul înseamnă să nu te saturi, să simţi lipsa, să te confrunţi cu foamea. Asta e esenţa, simbolul, scopul. Şi da, există un rău mai mare decât uleiul, pe care religia nu l-a luat în calcul, pentru că nu exista: grăsimea vegetală de palmier şi de cocos”, mai spune Mihaela Bilic.

Românii care vor să se pensioneze la limită de vârstă în 2022

 

Românii care vor să se pensioneze la limită de vârstă trebuie să atingă vârsta standard de pensionare şi să îndeplinească stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii.

În prezent, toate pensiile sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023, potrivit avocatnet.ro.

Stagiul minim de cotizare pentru cei care vor să iasă la pensie este de minim 15 ani, în timp ce stagiul complet este de 35 de ani. Românii care au atins vârsta standard de pensionare şi au îndeplinit stagiul de cotizare în sistemul public de pensii se pot pensiona.

Pentru bărbaţi, vârsta standard la care pot ieşi la pensie este de 65 de ani. Cei care au împlinit această vârstă şi au îndeplinit condiţiile minime de cotizare, cel puţin 15 ani, pot ieşi la pensie.

Bărbaţii care au lucrat în condiţii grele beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, proporțional cu perioada de timp lucrată în condiții grele.

În cazul femeilor, vârsta la care acestea pot ieşi la pensie este de principiu 63 de ani, însă va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030. În 2022, de exemplu, femeile se pot pensiona la 61 de ani.

Stagiul complet de cotizare este tot de 35 de ani, însă acesta va fi atins prin eşalonare în următorii ani.

Începând de anul viitor, vârsta standard la care se vor putea pensiona femeile va fi de 62 de ani.

La fel ca bărbaţii, şi femeile pot ieşi mai devreme la pensie dacă au lucrat în condiţii grele. Mai mult, doamnele pot alege să lucreze până la 65 de ani.

PROGNOZA METEO

 

Vremea se schimbă radical după temperaturile primăvăratice de Bobotează. Romica Jurcă a anunţat, în exclusivitate la România TV că vine iarna adevărată, cu ninsori şi temperaturi mult mai scăzute.

Ninsori abundente sunt așteptate sâmbătă în mare parte din țară, cu excepția sudului și estului. Astfel, începând de sâmbătă dimineață, va ninge puternic în sud-vestul și vestul țării. Izolat, precipitațiile vor fi sub formă de ploaie înghețată, în special dimineața. Pe parcursul zilei de sâmbătă, ninsorile se vor extinde și în nord și în centru, local și în nord-est, în timp ce sudul și sud-estul vor avea parte de ploaie și temporar posibil lapoviță.

Stratul de zăpadă acumulat va ajunge la 5 – 20 cm în vest și în nord, în timp ce în zonele de munte până la chiar 40 – 60 cm. Ninsorile vor continua până în dimineața zilei de duminică. Temperaturile vor fi normale pentru această perioadă din an, maximele nu vor depăși 0 grade în vest și nord, 3 grade în Capitală și în Moldova și 8 grade la Constanța. Minimele vor ajunge în noaptea către sâmbătă la până -2, -4 grade în vest și până la -7 în nordul țării.

Luni mai sunt așteptate ninsori în vestul țării, în timp ce în sud va ploua. Noi ninsori vor apărea la jumătatea săptămânii următoare, în special în jumătatea de nord a țării.

Cu excepția regiunilor vestice, valorile termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în sudul țării.

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru acest interval, dar cu posibilitatea unui excedent local în sud-vestul extrem al țării și a unui ușor deficit în nord-vest.

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate în regiunile sudice, dar și mai coborâte în zonele montane.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor mai coborâte la munte.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 31.01.2022 – 07.02.2022

Mediile valorilor termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, posibil ușor mai ridicate, local, în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va avea o tendință ușor deficitară, în majoritatea regiunilor.

După temperaturile ridicate de la începutul lunii ianuarie, vremea se schimbă. Directorul ANM Elena Mateescu a anunţat prognoza meteo pentru perioada următoare. „De la 1 ianuarie până în prezent, în fiecare zi, atât la nivelul minimelor, cât și la nivelul maximelor, am avut recorduri zilnice ale valorilor pentru zilele respective ca fiind cele mai ridicate temperaturi minime sau maxime pentru perioada respectivă. Deja observăm schimbarea vremii, mai ales în partea de vest, nord-vest, centru, nord-est a țării, acolo unde la această oră temperaturile nu depășesc 6 grade Celsius, în timp ce în partea de sud, sud-est valorile au depășit 14-15 grade Celsius, inclusiv în Capitală. Din 7 ianuarie, însă, o să observăm că vremea se va răci accentuat și în partea de sud și sud-est a țării, astfel încât la nivelul întregii țări valorile termice să se apropie de ceea ce ar fi normal pentru această perioadă din calendar”, a spus Elena Mateescu.

„Vorbim și de precipitații predominant sub formă de ninsoare, în special în partea de vest, nord-vest, pe arii restrânse se va putea depune stratul de zăpadă. (…) În rest, precipitații sub formă de ploaie, inclusiv în Capitală, unde vorbim de la 14-15 grade astăzi, mâine 13 grade la nivelul maximelor. Același ecart de temperaturi 2-4 grade și pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică”, a spus Elena Mateescu.

Conform datelor de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că în luna ianuarie valorile temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii ţări cu excepţia unor suprafeţe reduse situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi în sud-vestul Banatului.

În zona intra şi extracarpatică valorile medii ale temperaturii se înscriu între -4 şi 0 grade Celsius, uşor mai ridicate,

-2 şi 0 grade, în partea de sud şi vest a ţării şi ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 şi -2 grade Celsius, în Moldova şi centrul ţării. În zona subcarpatică şi carpatică joasă, mediile se înscriu între -6 şi -4 Celsius. În zona carpatică înaltă şi în depresiunile intramontane din estul Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 grade Celsius, iar la altitudini mai mari de 1.800 de metri chiar sub -10 grade Celsius.

ooo

Temperatura minimă absolută din ianuarie este şi temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 grade Celsius, înregistrată la Bod, în judeţul Braşov, în 25 ianuarie 1942. În aceeaşi dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, la Alexandria (34,8 grade Celsius) şi la Târgu Mureş (-32,8 grade Celsius).

La Bucureşti, minima absolută este de -32,2 grade Celsius, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. În acelaşi timp, la Bucureşti – Filaret, minima absolută a fost raportată, de asemenea, în 25 ianuarie 1942 şi are valoarea de -30 de grade Celsius, iar la staţia Bucureşti – Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963 şi este de -26,2 grade.

Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai consemnat în 14 ianuarie 1985, respectiv -38,4 grade Celsius, la Miercurea Ciuc, iar în 13 ianuarie 1985 la Întorsura Buzăului (-35,5 grade Celsius). Ianuarie 1963 a fost, de asemenea, o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute la Joseni, -38 de grade Celsius în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 grade în 25 ianuarie, Timişoara, -35,3 grade Celsius în 24 ianuarie şi Cluj, -34,2 grade Celsius în 23 ianuarie.

Potrivit ANM, anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985 şi 1987. Ani cu luni ianuarie foarte reci au fost: 1963, 1964, 1969, 1985, 2017 etc.

„Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori de peste 18 – 20 de grade Celsius. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007. Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 7 ianuarie 2001″, menţionează specialiştii ANM.

La Bucureşti, maxima absolută este de 18 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002. Tot în anul 2002, dar pe 31 ianuarie a fost înregistrată maxima absolută şi la staţia Bucureşti-Băneasa, valoarea fiind 17,1 grade Celsius. La Bucureşti – Filaret, maxima absolută s-a consemnat în 29 ianuarie 2001, respectiv 17,6 grade Celsius.

Ani cu luni ianuarie foarte calde au fost: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014 etc.

În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din ianuarie, acesta este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună şi zile în şir cerul se menţine acoperit. Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, pe ansamblu, cantităţile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a ţării faţă de cea estică. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 21 şi 30 mm, cad în estul şi centrul ţării, iar în Delta Dunării acestea coboară, la contactul cu marea, la mai puţin de 20 mm. În zona de câmpie şi de deal din vestul ţării ca şi în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităţilor de precipitaţii este, în general, de 30-40 mm.

Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaţilor Orientali, din Munţii Apuseni şi sud-vestul Carpaţilor Meridionali, unde izolat, pot trece de 75 mm.

„Cantitatea lunară de precipitaţii, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută a cantităţii lunare de precipitaţii este de 132,3 mm, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti – Filaret, în anul 1966. Tot în acest an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Băneasa, valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm”, arată ANM.

Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976. Ani cu luni ianuarie foarte ploioase au fost: 1963, 1966, 1976, 1979, 2021 etc. Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se enumeră: 1964, 1989, 1991, 1997, 2020.

De asemenea, cantitatea maximă lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 126 mm (Vf. Ţarcu, 2 ianuarie 1966). La Bucureşti, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm).

Ani în care au fost înregistrate maxime absolute la mai multe staţii meteorologice au fost: 1998, 2010, 2012, conform ANM.

RUSIA reia livrările de GAZ către ROMÂNIA prin Ucraina

 

Rusia a reluat furnizarea de gaze naturale către România prin Agenția Ucraineană de Transport de Gaze, a declarat miercuri operatorul de stat ucrainean de transport de gaze TSOUA, citat de Reuters.

Rusia reia livrările de gaz către România prin Ucraina, scrie Reuters. TSOUA a anunţat într-un raport că un total de 152 de milioane de metri cubi de gaze vor fi transportate în România în ianuarie.

Gazprom a suspendat tranzitul de gaze către România prin Ucraina în aprilie anul trecut și de atunci a furnizat gaz prin conducta turcească.

Compania a anunţat, săptămâna trecută, că volumul de gaz rusesc transportat prin Ucraina către Europa a scăzut cu 25% în 2021, reducând principalul flux de venituri pentru economia ucraineană aflată în dificultate într-o perioadă de tensiuni sporite cu Rusia.

Relațiile dintre Kiev și Moscova s-au deteriorat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și izbucnirea războiului în estul Ucrainei. Kievul a acuzat Rusia că a întrerupt aprovizionarea cu gaze prin Ucraina pentru a crește prețurile și a face presiuni asupra Uniunii Europene pentru a certifica o altă conductă – Nord Stream 2, care este gata să pompeze gazul rusesc în Europa, ocolind Ucraina. În replică, președintele rus Vladimir Putin a negat că Rusia a încercat să umfle prețurile și spune că Nord Stream 2 ar putea ajuta la calmarea piețelor prin creșterea ofertelor.

Protest la ALRO Slatina

 

Este din nou revoltă la ALRO Slatina. Sute de angajați protestează după ce compania a anunțat că anumite activități se vor închide din cauza prețului crescut la energia electrică. Peste 1000 de angajați vor fi trimiși în șomaj tehnic.

Angajaţi ai producătorului de aluminiu Alro Slatina protestează joi în faţa sediului Prefecturii Olt, faţă de închiderea unor activităţi din cadrul companiei, pe fondul creşterii preţului energiei.

„Atragem, din nou, atenţia factorilor de decizie că odată închise procesele de producţie, fie şi parţial, redeschiderea lor este extrem de costisitoare. Astfel, dacă nu se găsesc rapid soluţii pentru continuarea activităţii, locurile de muncă pierdute au toate şansele să rămână pierdute, cu toate consecinţele ce decurg de aici: sărăcie şi şomaj, pierderea de competenţe formate, efecte economice în lanţ în regiune”, a declarat preşedintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

Sindicaliştii cer Guvernului să se „implice de urgenţă în stoparea închiderii SC Alro SA Slatina, în identificarea şi adoptarea de măsuri care să protejeze economia în contextul evoluţiei preţurilor la energie”.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunţat că Alro Slatina va avea sprijinul său, menţionând că s-a întâlnit cu liderii sindicali pentru a le transmite că îi va sprijini să reia producţia.

„Alro Slatina va avea parte de sprijinul meu! Astăzi am avut o întâlnire cu liderii sindicatului Liber Alro, Sindicatul Prelucrarea Aluminiului şi Sindicatul Alroproduct pentru a le transmite că îi voi sprijini să reia producţia. Totodată, alături de colegii din Guvern la sfârşitul anului am modificat cadrul legislativ cu privire la posibilitatea încheierii contractele Bilaterală bursiere şi extrabursiere. Mai mult chiar, companiile producătoare de stat au obligaţia ca minim 40% din producţie să o vândă în afara pieţelor PZU, ID şi echilibrare astfel încât va fi energie disponibilă pentru consumatorii industriali. În plus, vom asigura o predictibilitate a preţului pe termen lung”, a afirmat ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-o postare pe Facebook.

Producătorul de aluminiu Alro a anunţat, în 28 decembrie, că activitatea de producţie a aluminiului primar se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, ca urmare a creşterii preţului la gaze şi energie electrică. De asemenea, compania va implementa măsuri de reducere a costurilor şi de eficientizare a activităţii.

„Se naşte un fenomen imposibil de oprit, şi anume trimiterea a peste 1.300 de angajaţi în şomaj tehnic, oferindu-le acestora şi familiilor lor sărăcie, pentru că nu va mai fi posibilă angajarea lor şi redeschiderea capacităţilor închise, chiar dacă conducerea declarativ o face, întrucât investiţiile pentru repornire sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari”, acuzau sindicaliştii la finalul anului trecut.

Atenţie ce mască alegi pentru a te proteja împotriva COVID

 

InfoCons a transmis o nouă alertă privind măştile neconforme: sunt 284 de tipuri de măşti neconforme, dintre care 61,26%, respectiv 174, sunt măşti FFP2.

InfoCons a realizat un studiu cu privire la alertele emise prin Sistemul de alertă rapidă european, cu privire la numericul măștilor de protecție neconforme. Conform datelor colectate, în prezent sunt 285 tipuri de măști neconforme, raportate în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2021.

Din punct de vedere al țărilor care au emis alertele situația este următoarea:

25 %  au fost emise de Belgia

18.66 % au fost emise de Germania

9.85 % au fost emise de Romania

Din punct de vedere al țării de proveniența a măștilor neconforme ce au făcut obiectul acestor alerte situații este următoarea :

84.50% Republica Populara Chineza

6.33%  necunoscuta

4.22 % Turcia

Din punct de vedere al contrafacerii mastilor :

59.50 % nu este cunoscut faptul daca sunt nu nu contrafacute;

39.08 % sunt contrafactute;

1.40% nu sunt contrafacute.

Mastile de tip filtre de particule, asa cum sunt descrise de catre standardul SR EN 149_Al, sunt de tip FFPI, FFP2 si FFP3.

Capacitatea de filtrare a acestora se determina pentru particule cu dimensiunea medie de 0,3µm, iar valorile minime prevazute sunt de:

80% (pentru FFP1);

94% (pentru FFP2) ;

99% (pentru FFP3).

De regula, mastile de tip FFP2 gi FFP3 sunt prevazute cu valve de expiratie.

Prezenta acestor valve asigurand doar protectia celui care poarta masca fata de aerosolii din atmosfera, insa aerul expirat (potential contaminat) nu este filtrat inainte de a fi eliberat in atmosfera.

Marcarea acestor masti se face pe cea mai mica unitate de ambalare sau direct pe masca.

Principalele informatii ce trebuie sa se regaseasca sunt:

– numele, marca comerciala sau orice alt mijloc de identificare a producatorului sau distribuitorului;

– marcarea de identificare a tipului: se precizeaza clasa corespunzatoare (FFPI, FFP2 sau FFP3) urmata de un spatiu liber si apoi:

– ,,NR’, atunci cand semi-masca filtranta impotriva particulelor este limitata la utilizare intr-un singur schimb;

Exemplu: FFP3 NR;

– ,,R’, atunci cand semi-masca filtranta impotriva particulelor este reutilizabila;

Exemplu: FFP2 R.

CEA MAI SIGURĂ MASCĂ ESTE MASCA CHIRURGICALĂ, cu 3 PLIURI, 3 STRATURI, cu elastic alb, CEA MA IEFTINĂ și foarte UȘOR de GĂSIT.

Masca chirurgicală poate fi găsită și în alte culori.

„Chiar dacă trecem printr-o perioadă mai dificilă trebuie să fim atenți de unde, ce și cum cumpărăm. Dacă nu suntem atenți la informațiile de pe etichetă, uneori produsele achiziționate ne pot pune în pericol sănătatea! Citiți informațiile de pe etichetă, termenul de valabilitate, modalitatea de depozitare, modul de utilizare, grupele de vârstă pentru care se poate utiliza produsul! Păstrați bonul fiscal, dacă va fi nevoie să depuneți o reclamație! Ia atitudine!”, a avertizat Sorin Mierlea, președintele InfoCons.

Un autocar cu români a luat foc pe o autostradă din Austria

 

Un autocar în care se aflau doi șoferi și 11 pasageri, toți români, a luat foc în mers pe Autostrada A1 lângă Kirchstetten (districtul St. Pölten-Land), în Austria. S-a întâmplat marţi seara. Potrivit cotidianului regional austriac Oberösterreichische Nachrichten, autocarul s-a făcut scrum.

Din fericire, şoferul a reuşit să oprească autocarul într-o zonă de urgenţă, iar toţi pasagerii au coborât şi s-au salvat la timp.

Mai multe echipaje de pompieri au intervenit şi au stins focul. Deocamdată nu se ştie cauza care a dus la izbucnirea incendiului în mers. Din pacate, autocarul a fost distrus în totalitate fiind ridicat de pe drum cu o macara.

PREZIDENȚIALE - SONDAJ la 31 DECEMBRIE 2021

 

https://political.ro/sondaj-daca-saptamana-viitoare-ar-avea-loc-alegeri-prezidentiale-care-ar-fi-liderul-politic-pe-care-l-ati-vota/?fbclid=IwAR0OZOdrPc9FmeisMY2id228288gRxnj1ZIHOURzwXFeZ0h7TYQaq8_0U3c

Alexandru Rafila renunţă la certificatul verde

 

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a participat miercuri, după încheierea şedinţei de Guvern, la o conferinţă de presă în care a anunţat măsurile gândite la nivelul executivului pentru a diminua efectele valului 5 al pandemiei.

Alexandru Rafila a anunţat operaţionalizarea a peste 160 de centre medicale de evaluare, unde pacienţii cu simptome uşoare sau medii se pot prezenta cât mai din timp pentru o eventuală depistare a infecţiei cu noul coronavirus.

„Am facut tot ce a fost posibil ca sa asiguram cresterea accesului la testare, am definitivat cu Casa de Asigurari contractul pentru plata rapida a medicilor care participa la testare. Ieri am avut o conferinta cu spitalele care pot asigura si pacineti Covid dar si altfel de pacienti, am identificat deja 160 de unitati spitalicesti la nivel national unde se pot organiza centre de evaluare, iar saptamana viitoare vom face si o harta interactiva pentru a sti oamenii unde trebuie sa mearga.

Nu este nevoie ca in toate centrele sa fie un medic de boli infectioase, nu e nevoie ca peste tot sa existe un CT. Este vorba de centre de evaluare in ambulatoriile spitalelor. E important ca pacientii sa mearga in aceste centre cand nu sunt intr-o situatie critica. Personalul medical este cel din spitalele respective, care vor activa si in ambulatoriu. Aici vor avea acces toti pacientii, indiferent daca sunt asigurati sau nu.

Legat de furnizarea medicatiei antivirale. Ieri Comisia de boli infectioase a definitivat un necesar de antivirale. De ele vor beneficia pacientii cu risc, cu comorbiditati, care vor primi aceste medicamente din primele zile de boala.

A discutat despre capacitatea de spitalizare la nivel national si acea structura de coordonare la nivel judetean, pentru a indruma pacientii cu alte afectiuni, ca sa nu mai avem situatia in care acestia au acces limitat la servicii medicale.

Toate masurile sunt luate in scopul mentinerii cat mai indelungate a functionarii societatii si economiei.

Avem nevoie de solidaritate din partea populatiei pentru ca aceste masuri sa fie aplicate doar pentru o perioada limitata de timp. Iar ceea ce ne preocupa in mod deosebit este posibilitatea mentinerii scolilor deschise.

Nu exista niciun fel de impunere a utilizarii unor masti scumpe. Am vazut declaratii care au fost preluate in mod ciudat, masca cu 3 straturi este de ajuns si nu este scumpa. Nu exista niciun fel de impunere, ci doar trecerea de la mastile textile, care sunt foarte putin eficiente sau ineficiente, spre o uniformizare cu masti medicinale. Acestea nu sunt scumpe, sunt accesibile si nu este vorba de o restrictie, ci pentru o perioada limitata de timp sa fie acestea folosite.

Nu ne-am gandit la sanctiuni, dar este acelasi lucru cum nu ai purta masca, pana la urma. Cred ca e o chestiune de bun simt. Daca e cazul, vom gandi si sanctiuni.

Numarul de cazuri il estimam la 800.000-1.000.000 in noul val, dar avem exemple de tari cu acoperire vaccinala mult mai mare si cu sute de mii de cazuri pe zi. Problema noastra este ca numarul de cazuri sa nu blocheze unele sisteme, in primul rand cel medical. Ne intereseaza sa reducem cazurile grave si decesele, pentru asta ne organizam astfel incat oamenii sa aiba acces mult mai rapid la serviciile medicale.

Cat priveste paturile ATI, le putem multiplica, dar nu avem de unde multiplica specialisti. Daca un medic ATI deserveste 5 pacienti, nu poti sa ii spui ca de maine deserveste 10, pentru ca trebuie o limita acceptabila din punct de vedere profesional.”, a spus Alexandru Rafila.

În ce priveşte legea certificatului verde, ministrul Sănătăţii a declarat că susţine orice proiect care ar încetini transmiterea Covid.

„Eu sustin orice proiect care are ca si rezultat un instrument de sanatate publica, care sa incetineasca transmiterea. Domnul Citu a depus la Parlament un proiect care face referire doar la sistemul medical. E important pentru ce categorii ar fi aprobat. Daca se aproba acum si intra in vigoare peste trei saptamani, vom fi in varful valului. Deci daca nu este posibila operationalizarea lui in perioada imediat urmatoare, efectul sau se va diminua. De aceea am pregatit sistemul de sanatate si implementarea celorlalte masuri, testare, medicatie antivirala si operationalizarea tratamentului ambulatoriu, ca sa scadem presiunea de pe spitale.

Proiectul avea o pagina si jumatate, au fost depuse 42 de pagini de amendamente, nu stiu ce este in ele. Dar in proiectul original depus de PNL era vorba doar de angajatii din Sanatate. Daca s-ar extinde si la alte categorii ar putea sa fie util, dar asta ar insemna trecerea prin Parlament, iar Parlamentul nu lucreaza in aceasta perioada. Nu cereti Ministerului Sanatatii sa convoace Parlamentul.

Vaccinarea si vaccinarea cu booster sunt foarte importante, vedem ca avem in randul cazurilor grave si celor decedati, marea majoritate sunt persoane nevaccinate.”, a adăugat Rafila.

Referitor la infecţiile nosocomiale, Alexandru Rafila a spus că se lucrează la o strategie prin care să fie îmbunătăţită raportarea acestora.

„Nu am spus ca nu stiu cum sunt aceste infectii, am spus altceva. Nu pot sa spun ca nu stiu, pentru ca am lucrat pana de curand intr-un proiect exact pe aceasta tema. Vazand situatia din Romania, unde cazurile raportate sunt 1% din persoanele externate, este evident un procent mic, pentru ca la nivelul UE este in jur de 7%. De aceea lucram la o strategie ca prin aceasta raportare sa ne dam seama exact unde suntem in aceasta privinta.”, a afirmat Rafila.

Olga Orban-Szabo a murit. A fost prima medaliată olimpică şi prima campioană mondială a scrimei româneşti

 

Olga Orban-Szabo a câştigat prima medalie olimpică pentru scrima românească în 1956, la Jocurile de la Melbourne.

Floretista născută la Cluj a teminat întrecerea din Australia cu argintul la gât în competiţia individuală. Tot ea a devenit în 1962, la Buenos Aires, şi prima campioană mondială la floretă individual. Olga Orban-Szabo a ajutat echipa României de floretă să câştige primul titlu suprem, la Havana, în 1969. Din echipa medaliată cu aur în Cuba au mai făcut parte Maria Vicol, Ileana Gyulai, Ecaterina Stahl şi Ana Pascu.

În cariera sa, Olga Orban-Szabo a participat la 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice. 11 medalii strălucesc în palmaresul său: 3 la Jocurile Olimpice (1 argint – 2 bronz) şi 8 la Campionatele Mondiale (2 aur- 3 argint- 3 bronz). „Federația Română de Scrimă transmite condoleanțe familiei și celor apropiați! Eroul cu mască, doamna Olga Orban-Szabo va rămâne mereu în amintirea celor care iubesc scrima. Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace!”, a transmis FR Scrimă.

Documentar reactualizat „HOLD ON : Primum non nocere” subtitrat în română de Ionel Trandafir

 

Pentru documentar accesați linkul de mai jos

https://saccsiv.wordpress.com/2021/12/04/documentarul-primum-non-nocere-subtitrat-in-romana-de-ionel-trandafir/

Iata si ce scrie Ionel Trandafir :

Un grup de foști jurnaliști de la cele mai importante canale de televiziune si presa s-a reunit pentru a da un al doilea suflu documentarului Hold-up. „HOLD ON : Primum non nocere”

Un film care denunță gestionarea crizei din domeniul sănătății.

Potrivit regizorilor, „tot ceea ce „Hold-up” a inițiat și bănuit sub formă de interogare este acum dezvăluit și dovedit”.

Este suficient să ne uităm la titlul documentarului (primul principiu al jurământului lui Hipocrate, „mai întâi, nu face rău”) pentru a înțelege că nu este o veste bună.

Efectele secundare ale vaccinurilor, strigătele de alarmă ale medicilor, minciunile statului, cifrele falsificate, totul este dezvaluit.

Pe scurt, o așa-zisă criză de sănătate examinată cu mare atenție de foști jurnaliști de la TF1, France Télévisions, Canal + și AFP.

Victor Ciutacu : „Istoria evreilor. Holocaustul : E o tâmpenie grandioasă”

 

Prezentatorul emisiunii Punctul Culminant de la România TV, Victor Ciutacu, a intervenit în controversa iscată de propunerea introducerii în programa şcolară a unei materii noi, separat de Istorie, "Istoria evreilor. Holocaustul".

Victor Ciutacu, care are rădăcini evreieşti din partea familiei mamei sale, este de părere că, deşi Holocaustul este o pagină neagră importantă în istoria omenirii, aceasta se studiază deja la Istorie Universală, deci introducerea unei noi materii nu îşi are rostul. Realizatorul TV spune că această idee este doar o încercare a unor factori politici, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, de a atrage simpatia comunităţii evreieşti.

„Introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul”, laolaltă cu dezbaterea publică pe tema asta, este o tâmpenie grandioasă. O nouă încercare penibilă a autorităților noastre, în frunte cu inadecvatul ăla înalt care gândește la fel lent precum vorbește, de a se pune bine cu evreimea mondială și punct. Da, Holocaustul e o perioadă neagră a istoriei universale (nu un episod minor, cum a gafat Claudiu Târziu) și trebuie studiat în școli. La Istorie, materie care există de când lumea în toate programele școlare. Nu trebuie inventată o materie suplimentară pentru asta. După logica asta strâmbă, mă întreb când o să apară ca materie de sine stătătoare și Istoria Egiptenilor. Sau a…completați voi pe linia punctată.

Pe mine, băiat născut dintr-o mamă pe care înainte de căsătorie o chema Gurwitz, provenită dintr-o familie de rabini trecută prin progromuri, deci evreu după regulile acestei religii, deja mă irită la maxim băgarea-n seamă și victimizarea vârfurilor veșnicului institut „Elie Wiesel”. România, țară care (oricât ar nega naționaliștii de pripas evidența) a persecutat și a trimis la moarte evrei, și-a plătit după 1989 cu vârf și îndesat „amenda”. Sigur, n-ai cum să aduci înapoi morții de la groapă, iar durerea familiilor (câte mai trăiesc) nu poate fi ștearsă, dar autoculpabilizarea asta devenită politică de stat devine grețoasă.

N-am văzut atâtea străbateri publice în marea Germanie, autoarea de facto a politicilor de decimare în masă a evreilor. Iar nemții zău că ar avea de ce să-și pună cenușă-n cap încă vreo câteva secole de-acum încolo…

Îl apreciez pe David Saranga, mi se pare că-și face exemplar treaba ca ambasador, dar, dacă s-ar putea opri un pic din exercițiile de PR și autoadmirație, i-aș putea spune, în particular, unde greșesc ai lui. Și de ce, dacă își vor perpetua tipul ăsta de atitudine dominatoare, nu vor fi niciodată iubiți. Temuți, da, respectați, poate, îndrăgiți, din păcate, niciodată.”, a scris Victor Ciutacu pe Facebook.

Ajunul Bobotezei 5 ianuarie - 6 ianuarie, prăznuim Botezul Domnului (Boboteaza)

 

In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Potrivit canonului 1 al Sfantului Teofil al Alexandriei, in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru.

Postul din ziua de 5 ianuarie dateaza din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Sfantului Botez a doua zi. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita - Agheasma Mare.

Credinciosii gusta din Agheasma Mare timp de 8 zile de la Boboteaza, pana pe 14 ianuarie inclusiv, cand se incheie praznicul cu slujbele si cantarile Bobotezei, dar si in zile de post, la indemnul duhovnicului.

Sfantul Teopempt a fost episcop si a trait la sfarsitul secolului al III lea, in vremea imparatului Diocletian. Pentru ca a marturisit ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu a fost aruncat intr-un cuptor cu foc, i s-a scos un ochi si i s-a dat otrava. Ramane in viata dupa toate aceste chinuri si il converteste la crestinism pe vrajitorul Teona. Pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos, lui Teopempt i s-a taiat capul, iar Teona a fost ingropat de viu.

Tot astazi, facem pomenirea:

- Sfintei Sinclitichia;

- Sfantului Cuvios Grigorie din Acrita;

- Sfantului Cuvios Fostirie;

- Sfantului Mucenic Sais;

- Sfantului Mucenic Teoid;

- Sfintei Cuvioase Domnina;

- Sfintei Cuvioase Tatiana;

- Sfantului Cuvios Mucenic Romano din Carpensia.

În 6 ianuarie, praznuim Botezul Domnului (Boboteaza).

https://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/ajunul-bobotezei-sfantul-teopempt-sfantul-teona-sfanta-sinclitichia-98619.html

Renate Weber : ”atunci când drepturile colective sunt impuse prin constrângere, cele individuale deja au murit”

 

Renate Weber, Avocatul Poporului, spune într-un editorial că atunci când drepturile colective sunt impuse prin constrângere, cele individuale deja au murit, anunțând astfel sfârșitul drepturilor omului și instaurarea dictaturii și a cenzurii

BUCUREȘTI, 3 ian - Sputnik. Renate Weber, care s-a remarcat ca Avocat al Poporului și care a apărat drepturile și libertățile individuale în perioada pandemiei, atrage atenția într-un editorial pe blogul lui Cristoiu că pandemia actuală înseamnă sfârșitul drepturilor omului așa cum le-am cunoscut în ultimii 75 de ani.

Astfel, spune Weber, după cel de-al Doilea Război Mondial, legislația internațională de protecție a drepturilor omului la nivelul ONU, dar mai ales la nivel european și al Americilor de Nord și de Sud, a fost elaborată având în centrul ei omul ca ființă individuală. Protecția drepturilor omului înseamnă a-l apăra pe individ în raport cu statul, cu mașinăria instituțională a acestuia, gata oricând să-l strivească, mai arată ea, amintind însă că, timp de decenii, la nivel filozofic și juridic, bătălia s-a dat între teoria protecției individului și teoria drepturilor colective care, în numele apărării comunităților, îl obligă pe individ să se supună regulilor acestora.

Renate Weber spune că până de curând protecția individului a avut câștig de cauză mai ales în privința drepturilor civile și politice, adică a dreptului la viață, a dreptului de a nu fi supus torturii sau unor tratamente inumane și degradante, a dreptului la libertatea de religie, de gândire, de exprimare, a dreptului la viață privată, la un proces corect și echitabil, a libertății de mișcare, a libertății de întrunire și de a manifesta etc.

Ea mai arată că orice sistem de dictatură sau sistem autoritar invocă primatul protecției colective pentru a domina și chiar supune individul, restrângând-i drepturile.

După căderea comunismului în Europa, continuă Renate Weber, părea că teoria drepturilor individuale a câștigat.

Însă, observă Renate Weber, dacă până acum drepturile civile și politice rămăseseră drepturi individuale, pandemia ultimilor doi ani, de fapt metodele de combatere a acestei pandemii, au răsturnat complet acest raport, iar asta s-a întâmplat mai ales în țările care anterior susținuseră drepturile individuale ale omului.

”Marea schimbare e a țărilor denumite generic occidentale sau democrații funcționale. Mă refer la întreaga Europă, la Statele Unite, la Canada, Australia, Noua Zeelandă. Pentru prima dată, după cel de-al Doilea Război Mondial, când drepturile civile și politice ale indivizilor au fost restrânse invocându-se protecția colectivităților de o manieră care afectează însăși esența drepturilor, aneantizându-le”, trage ea un semnal de alarmă.

Ea arată că acest control total pus în practică de guvernele considerate democratice schimbă pentru totdeauna soarta noastră și a drepturilor noastre.

”A început cu o cenzură feroce, manifestată în primul rând pe rețelele sociale, pentru că acolo ideile și informațiile se propagă cu mare viteză. Și a fost simplu de realizat având în vedere malversațiunile uriașe politice și economice în care Mark Zuckerberg, rețelele lui și cei din spatele lor sunt amestecați de ani de zile”, descrie Renate Weber situația din pandemie. Ea arată că și presa tradițională sau online a fost ușor de supus, având în vedere dependența ei de fonduri tot mai greu de primit.

”Orice îndoială în legătură cu felul în care a început pandemia, orice întrebare privind gestionarea ei, orice punct de vedere contrar celui oficial, acceptat la nivel planetar prin OMS și la nivelul fiecărei țări prin vocile doar ale anumitor epidemiologi și preluate repede de guverne, au fost categoric interzise”, descrie Weber dictatura care s-a născut în Vest.

Ea amintește de conturi de Facebook suspendate sau chiar eliminate, înregistrări șterse de pe internet, ostracizarea celor care au gândit diferit, chiar eliminarea lor socială și profesională.

”Cenzura s-a aplicat tuturor, medici, jurnaliști, activiști, politicieni sau oameni obișnuiți. Nu mă îndoiesc că guvernele însele au fost uluite de supușenia propriilor popoare, pe care le considerau libere, de felul în care s-au lăsat îngenuncheate și, mai ales, de felul în care oameni născuți și crescuți liberi s-au transformat în contestatari ai drepturilor celorlalți”, remarcă Weber.

Ea arată că tocmai asta e marea problema, nu doar atitudinea guvernelor, care au invocat și invocă nevoia de a apăra sănătatea publică, ceea ce e de înțeles, între niște limite.

”Problema e a oamenilor născuți și crescuți în lumea drepturilor și libertăților individuale, pe care le-au considerat ceva firesc, dar la care au renunțat extrem de ușor în numele protecției colectivităților cărora doar ei le aparțin”, pune Weber degetul pe rană.

Mai grav, ea nici nu vede cale de întoarcere la drepturile omului, așa cum le știa.

”Câtă vreme state democratice vor să impună, în ropotele de aplauze ale majorității, obligativitatea unui vaccin ca modalitate de combatere a unei pandemii despre care tot nu se știe mare lucru, cum nu se știe nici despre vaccin, este evident ca drepturile colective vor avea întâietate asupra celor individuale”, observă ea cu gravitate.

De asemenea, ea remarcă felul insidios în care s-a ajuns aici: felul în care OMS și statele lumii și-au propus să lupte cu pandemia, nu cu virusul. Pentru a combate virusul, insistă Renate Weber, ar fi fost suficient un tratament adecvat care însă nu e nici azi disponibil pentru toată lumea.

”Pentru a combate pandemia au fost utilizate restricții severe ale libertății de mișcare, închideri de țări și activități, carantine, izolări, internări forțate, vaccinuri și, din nou, după un an restricții severe ale libertății de mișcare, închideri de țări și activități, carantine, izolări, rapeluri peste rapeluri de vaccin. Si nu e sigur că s-a terminat”, arată Weber cât de greșit a fost pusă problema.

Ea amintește că au mai fost, în ultimii 75 de ani, și alte epidemii care au avut nevoie de abordări complexe, inclusiv de campanii de vaccinare, de exemplu contra poliomielitei, contra tuberculozei, contra rujeolei, dar niciodată până acum nu a fost folosită agresivitatea colectivă pentru impunerea lor.

”Când drepturile colective sunt astfel susținute și impunerea lor se face prin constrângere, directă sau indirectă, cele individuale deja au murit. Mi-aș dori să nu am dreptate. Niciodată nu mi-am dorit atât de mult să nu am dreptate”, își încheie Weber editorialul în care anunță, de fapt, sfârșitul drepturilor omului și instaurarea dictaturii.