Austria, ridică aproape toate restricţiile anti-COVID

 

Autorităţile din Austria au anunţat că urmează să anuleze aproape toate restricţiile menite să limiteze răspândirea COVID-19, cu excepţia purtării măştii de protecţie în anumite spaţii.

Austria ridică aproape toate restricţiile anti-COVID începând cu data de 5 martie, au anunţat miercuri reprezentanţii Guvernului de la Viena.

Regula privind închiderea mai devreme a barurilor şi a restaurantelor a fost anulată, cluburile de noapte primesc permisiunea de a se redeschide, iar limitarea numărului de participanţi la evenimente ample a fost anulată, a anunţat cancelarul austriac Karl Nehammer, conform agenţiei Reuters.

Şeful Guvernului de la Viena le-a transmis austriecilor că „nu am învins încă pandemia”. Nehammer a subliniat faptul că situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit, cu precădere în spitale, pentru a putea relaxa considerabil restricţiile anti-COVID.

Totodată, Austria face modificări şi în privinţa reglementărilor sanitare care vor intra în vigoare cel mai devreme sâmbătă. Obligativitatea de prezentare a unei dovezi a vaccinării anti-COVID-19 sau a trecerii prin boală pentru a avea acces în restaurante, baze sportive şi pentru a participa la evenimente ample va fi anulată, a anunţat ministrul austriac al Sănătăţii, Wolfgang Muckstein.

Vaccinarea împotriva noului coronavirus a devenit obligatorie pentru populaţia adultă din Austria la începutul acestei luni – cea mai strictă măsură de acest tip adoptată în Europa.

În prezent, Austria are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 76,2%, o rată de vaccinare cu schemă completă de 73,3% şi o rată de vaccinare cu doze ‘booster’ de 55,6%, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

De asemenea, Franţa ar putea renunţa, în curând la permisul vaccinal. Autoritățile franceze estimează că există „motive de a spera” că „la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie, am putea ridica permisul vaccinal”, datorită ameliorării situaţiei sanitare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal, relatează Agerpres, citând AFP.

„Nivelul persoanelor spitalizate rămâne foarte ridicat, superior recordului cu care ne-am confruntat în primăvara lui 2020, dar în proiecţiile pe care le facem (…) există motive de a spera că în acest orizont de timp situaţia se va ameliora suficient pentru ca noi să fim în măsură să ridicăm aceste ultime măsuri”, a estimat el.

Preşedintele Consiliului de orientare strategică vaccinală Alain Fischer a estimat miercuri, în faţa Senatului, că o renunţare la permisul vaccinal poate fi luat în calcul „la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie”, dacă o serie de condiţii sunt îndeplinite.

„Din punct de vedere ştiinţific şi medical, este necesară o rată de incidenţă redusă, acum suntem la 2.500. Redusă vrea să însemne mult mai mică, cel puţin de 10 sau 20 de ori, dar există elemente de context, să vă dau o cifră nu ar avea sens”, a spus el.

Augustin Zegrean sfătuieşte Guvernul să intervină prompt, după decizia CCR de eliminare a obligativităţii purtării măştii la exterior

 

Judecătorii CCR au decis, marți, în unanimitate, că este neconstituțional actul normativ care prevede că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Fost preşedinte al CCR, Augustin Zegrean este de părere că această decizie poate produce confuzie în rândul populaţiei şi sfătuieşte Guvernul să elimine total măsura, fără să mai aştepte motivarea Curţii.

”Drepturile și libertățile fundamnetale nu pot fi afectate prin OUG. Nu poți să obligi un om să poarte mască, doar pentru că așa vrei. Ceea ce au luat ei în discuție, ieri, la CCR a fost legat de faptul că OUG nu avea avizul Consiliului Legislativ și din acest motiv au declarat neconstituțională Ordonanța.

Conform Constituției, după publicarea deciziei CCR, în situațiile acestea, de la data în care decizia intră în vigoare, Guvernul are la dispoziție 45 de zile să pună în acord OUG cu prevederile Curții. Până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial totul rămâne așa cum este astăzi.

Soluția ar fi ca Guvernul să dea astăzi OUG prin care să scoată acest text (privind obligativitatea măștii n.r.). Altfel, oamenii vor spune că nu mai doresc să poarte mască, iar polițiștii îi vor putea amenda.

Amenzile care au fost date și care au fost plătite nici nu mai intră în discuție. În discuție vor intra amenzile care au fost contestate, asta pentru că oamenii vor putea spune: uite, am fost amendat în baza unei legi neconstituționale.

Oamenii trebuie să știe că, astăzi, nimic nu s-a schimbat. Până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, totul rămâne așa cum prevede OUG în vigoare”, a spus Augustin Zegrean, la Radio România Actualități.

Şi Avocatul Poporului, Renate Weber, a reacţionat marţi, după decizia CCR. Aceasta a explicat că, odată cu anularea OUG, rămâne în vigoare Legea 55, care prevede unele măsuri de combatere a pandemiei, cum ar fi purtarea măştii în spaţii închise.

„In primul rand cred ca e bine sa precizam ca decizia de azi a CCR nu analizeaza fondul Ordonantei de Urgenta, ci doar faptul ca a lipsit avizul Consiliului Legislativ. In alt doilea rand, trebuie sa intelegem ca din momentul in care CCR spune ca ordonanta e neconstitutionala in totalitate, ceea ce ramane in vigoare este Legea 55 care prevede obligativitatea purtarea mastii in spatii inchise, spatii comerciale, la locuri de munca. Deci singurul lucru care se schimba este purtarea mastii in aer liber, afara”, a declarat Renate Weber la Antena 3.

Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a spus că greșeala aparține guvernanților care au elaborat normele și că „de la momentul publicării” deciziei CCR în Monitorul Oficial,  masca de protecție nu va mai fi obligatorie „pentru că întregul articol este lovit de viciul de neconstituționalitate”.

Fostul judecător a adăugat că nimeni nu mai poate fi obligat să poarte mască de protecție. „Nu se poate da altă interpretare”, a apreciat acesta. Petre Lăzăroiu a menționat că totuși „va fi prea târziu pentru că se prefigureaza ca nu o sa mai purtam masca”.

Studentul care a sesizat CCR în legătură cu OUG declarată neconstituţională se destăinuie

 

Adrian Cristian Secu, studentul la drept care a sesizat CCR în legătură cu Ordonanţa care prevedea obligativitatea purtării măştii la exterior a vorbit despre motivele care l-au împins spre acest demers.

Tânărul a dezvăluit faptul că nu a fost şi nu este un „conspiraţionist”, ci doar unele prevederi i s-au părut absurde, mai ales când un poliţist l-a amendat pentru că nu purta mască, deşi era singur pe stradă, astfel a ajuns să sesizeze CCR.

„Ca să fiu sincer eu nu am fost un fanatic, conspiraționist, ci pur şi simplu am încercat şi eu să mă protejez în această perioadă şi să îi protejez pe cei din jur. Această sesizare sau analiză profundă asupra Ordonanței de Urgenţă s-a datorat unui poliţist obraznic care m-a amendat când eram singur pe stradă.

Eu în respectiva perioadă aveam asupra mea declarația pentru circulația pe timpul nopții, pentru că m-am dus să îmi iau pastile. Deci am fost amendat că am fost să îmi iau pastile. Am avut un răgaz în care mi-am dat masca jos, aşa am simțit nevoia la momentul respectiv, mai ales că totul era închis, să îmi iau un răgaz să iau o gură de aer.

Mi s-a părut un pic deplasat că am fost oprit, mai ales ascultând şi declaraţiile specialiștilor de la OMS care au sugerat că masca ar trebui purtată în anumite condiţii”, a spus Adrian Cristian Secu, student la drept, la Antena 3.

Studentul nu este la prima victorie împotriva guvernului. În iulie 2021 acesta a repurtat o victorie uriașă în instanță, Curtea de Apel București constatând inexistența hotărârii numărul 36 din 2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care certifica pandemia COVID-19 și toate restricțiile și limitările de libertăți care au decurs din aceasta.

O parte din trupele ruse părăsesc Belarusul după încheierea exercițiilor militare

 

Rusia a început retragerea unei părți a trupelor și tehnicii militare din Belarus după încheierea parțială a exercițiilor.

O parte din trupele ruse se întorc la locurile lor de dislocare permanentă după exercițiile comune „Allied Resolve 2022” cu Belarus, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din regiunile militare de Sud și Vest, după ce și-au îndeplinit sarcinile, au început deja a fi încărcate pe transportul feroviar și rutier și astăzi va începe mutarea în garnizoanele lor militare. unele unități vor defila pe cont propriu, ca parte a coloanelor militare” a precizat el.

Cu o zi înainte, a avut loc o întâlnire între președintele Vladimir Putin, ministrul de Externe Serghei Lavrov și ministrul Apărării Seghei Șoigu. Aceștia au discutat despre manevrele militare ale Rusiei și Belarusului, precum și despre progresul negocierilor privind garanțiile de securitate.

Federația Rusă a început redislocarea de trupe la locurile lor de desfășurare permanentă după exercițiile din Belarus, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din districtele militare de sud și vest, după ce și-au finalizat sarcinile, au început deja operațiunile de încărcare pe transportul feroviar și rutier, iar astăzi vor începe să fie mutate în garnizoanele lor militare. Anumite unități de tehnică vor defila de sine stătător, ca parte a armatei. coloane”, a spus Konașenkov.

Astăzi, Ministerul rus al Apărării a publicat videoclipuri cu încărcarea unei părți din tehnică pe platformele feroviare. Videoclipul prezintă tancuri, vehicule de luptă de infanterie și sisteme de artilerie autopropulsate, precum și imagini cu mișcarea coloanei modernizate T-72B3.

https://ro.sputnik.md/20220215/o-parte-din-trupele-ruse-parasesc-belarusul-dupa-incheierea-exercitiilor-militare-48940810.html

CCR a declarat neconstituţională OUG prin care s-a impus purtarea măştii şi trecerea şcolilor în online

 

Judecătorii CCR au decis, marți, în unanimitate, că ordonanţa 192/2020, care prevede că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, este neconstituţională.

Aceeaşi ordonanţă de urgenţă, declarată marţi neconstituţională de către CCR, prevedea şi trecerea cursurilor în online în perioada noiembrie-decembrie 2020.

„Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis marți excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Ordonanță de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Curtea a constatat neconstituționalitatea în ansamblu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) și art.79 alin.(1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ”, se arată într-un comunicat al CCR.

„Curtea precizează că, prin efectul prezentei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislației, în condițiile art.147 alin.(1) și (4) din Constituție, doar dispozițiile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă rămân în continuare în vigoare”, a mai explicat CCR.

Decizia Curții Constituționale este definitivă şi general obligatorie.

O mare bancă din România schimbă regulile. Ce se întâmplă de la 1 mai

 

Este vorba despre ING. Toţi clienţii băncii au primit o informare privind noile modificări, care se aplică de la 1 mai.

Într-o informare transmisă clienţilor săi, ING Bank  anunţă că dobânda pentru toate depozitele în euro devine 0% pe an de la 1 februarie, iar începând cu data de 30 aprilie 2022 nu se mai pot constitui depozite în euro.

Conturile curente în euro sunt de 100.000 de euro. Ce depăşeşte această sumă va fi taxat suplimentar cu 0,017% pe lună aplicat soldului cumulat ce depăşeşte limita de 100.000 de euro. Comisionul se va face în data de 5 ale fiecărei luni.

Comisionul de administrare pentru conturile în euro care nu depăşesc 100.000 de euro creşte de la 1 mai 2022 de la 2 euro pe lună la 3 euro pe lună.

De exemplu, dacă la 31.05.2022, soldul cumulat al conturilor în euro este de 120.000 de euro, pe 5.06.2022, clientul va plăti un comision de 3,4 euro, adică 20.000 de euro înmulţit cu un comision de 0,017%. Pentru restul de 100.000 de euro va plăti comisionul normal de 3 euro pe lună. În plus, tot de la 1 mai, clienţii vor fi obligaţi să deţină doar câte un singur cont curent în lei, unul singur în euro sau câte unul în orice alte valute disponibile, scrie ECONOMICA.NET. 

„De asemenea, Banca își rezervă dreptul de a-ți solicita să retragi/transferi sumele care depășesc aceste limite și/sau de a înceta relația de afaceri, sau, după caz, relația cu privire la conturile curente în EURO, conform condițiilor contractuale”, conform informării trimise de INGBank.

Printre noutăţi se numără şi o serie de avantaje pentru deţinătorul de Homebank. Începând cu luna iunie, pe lângă faptul că îți poți emite sau reînnoi un card din Home’Bank fără drumuri în ING Office și îl primești acasă în câteva zile prin curier, îți vei putea activa cardul direct din Home’Bank.

De asemenea, începând cu luna iunie 2022, se pot face din Home’Bank transferuri în valută direct din contul de lei.  Astfel, poți să folosești doar contul în lei, iar dacă te hotărăști să renunți la contul în valută, atunci îl poți închide ușor, direct din Home’Bank. Oricând un client poate solicita emiterea unui card instant contra sumei de 20 de lei per card.

Guvernul a adoptat legea privind desfiinţarea SIIJ

 

Executivul a aprobat în şedinţa de luni legea pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în şedinţa de Guvern, despre legea privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justitie ( SIIJ ), că este un obiectiv din programul de guvernare, cât şi un obiectiv în cadrul MCV. Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului, după adoptarea de către Executiv.

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care va continua soluţionarea acestora.

De asemenea, cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente.

De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor, precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea.

„Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei. Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi se menţin în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse”, potrivit legii de desfiinţarea a SIIJ, citate de news.ro.

Duma de Stat din Rusia va dezbate două rezoluţii asupra recunoaşterii republicilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk

 

Consiliul Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului din Rusia, a pregătit luni două proiecte de rezoluţie asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, pe care deputaţii ruşi le vor analiza în sesiunea de plen mai târziu în aceeaşi zi sau marţi.

Primul proiect de rezoluţie este un document pe care l-au prezentat anterior, pe 19 ianuarie, în faţa Dumei, şi care prevede transmiterea direct către preşedintele Putin a deciziei cu privire la recunoşterea celor două republici din Donbas de către Rusia.

Al doilea proiect de rezoluţie, propus de mai mulţi deputaţi din partidul lui Putin, formaţiunea Rusia Unită, prevede trimiterea acestui apel de recunoaştere a celor două republici mai întâi către Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii pentru emiterea unei opinii. Votarea acestui proiect ar însemna o amânare a transmiterii apelului către preşedintele rus.

”Se aşteaptă prezentarea de către Consiliul Dumei în sesiunea plenară a două proiecte de rezoluţie asupra apelului adresat preşedintelui (Vladimir Putin) de recunoaştere a Doneţk şi Lugansk”, a declarat o sursă a agenţiei ruse Interfax, citată de Agerpres.

Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că propunerea avansată de comunişti se bucură de sprijinul numai a altor două grupuri parlamentare, respectiv cel al partidului Rusia Dreaptă şi al formaţiunii naţionaliste Partidul Liberal Democrat, astfel că nu există o susţinere majoritară în favoarea acestuia. Cât despre partidul Rusia Unită, formaţiunea preşedintelui Vladimir Putin şi care dispune de o largă majoritate în Dumă, şi acesta este preocupat de apărarea cetăţenilor ruşi care trăiesc în Donbas, a mai spus Viaceslav Volodin.

”Vedem că preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas – n.r.). NATO vrea să ocupe Ucraina. Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru”, a adăugat preşedintele Dumei. Conform acestuia, ”trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte.

Ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu : ”O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei e deja finalizată”

 

O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei este deja finalizată, iar o parte urmează să se încheie în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu la o întrevedere cu președintele Vladimir Putin care a avut loc luni.

"Unele dintre aceste exerciții se apropie de sfârșit, altele vor fi finalizate în viitorul apropiat. <...> Pe toate direcțiile [militarii] exersează cele mai diverse acțiuni ale inamicului", a spus ministrul rus al Apărării.

Exercițiile comune ruso-belaruse „Allied Resolve-2022” se desfășoară în perioada 10-20 februarie. În cadrul acestora sunt exersate acțiuni de respingere a agresiunii externe, precum și măsuri de combatere a terorismului și de protejare a intereselor Statului Unional.

Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, în timpul exercițiilor au loc acțiuni de întărire a protecției frontierei de stat și de prevenire a invaziei grupurilor armate ale inamicului. De asemenea, este exersată blocarea canalelor de livrare a armelor și munițiilor, precum și identificarea și distrugerea grupurilor armate ilegale și a grupurilor de diversiune ale inamicului.

Aplicațiile se desfășoară pe terenurile de antrenament Domanovski, Gojski, Obuz-Lesnovski, Brest și Osipoviciski și pe aerodromurile Baranovici, Lunineț, Lida și Maciulișci.

În conformitate cu planul de pregătire al forțelor armate ruse pentru anul 2022, în ianuarie-februarie se desfășoară o serie de exerciții navale în toate sectoarele de responsabilitate ale flotelor sub supravegherea generală a comandantului-șef al Marinei Ruse, amiralului Nikolai Evmenov.

Obiectivul principal al aplicațiilor este de a exersa acțiunile forțelor marinei și ale forțelor aerospațiale pentru a proteja interesele naționale rusești în Oceanul Planetar, precum și pentru a contracara amenințările militare la adresa Rusiei.

https://ro.sputnik.md/20220214/soigu-o-parte-din-exercitiile-militare-ale-fortelor-armate-ale-rusiei-e-deja-finalizata-48917043.html

Spațiul aerian al României, plin de avioane după ce acestea au evitat să mai traverseze Ucraina

 

Spațiul aerian al României, plin de avioane. Autoritățile din Ucraina au venit cu un avertisment la adresa companiilor aeriene și le-a spus să evite spațiul aerian în această săptămână din cauza exerciţiilor navale ruseşti care au loc acolo.

Zeci de nave ruseşti au început exerciţii de antrenament în apropierea peninsulei Crimeea, ca parte a unor exerciţii navale mai ample, a anunţat sâmbătă agenţia de presă RIA.

”Începând de sâmbătă, companiile aeriene sunt sfătuite să nu zboare …deasupra acestei zone şi să planifice din timp rutele optime, ţinând cont de situaţia actuală”, a precizat duminică serviciul public ucrainean de trafic aerian.

Potrivit The Guardian, Kievul a alocat 529 de milioane de dolari pentru a garanta menținerea spațiului aerian deschis. Premierul Denis Shmihal a declarat că fondurile vor fi folosite pentru a preveni riscurile pentru companiile aeriene și vor stabiliza situația pe piața transportului aerian.

Mai mult decât atât, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Ucraina nu vede rostul închiderii spaţiului său aerian ca răspuns la acumularea de trupe de către Moscova, în timp ce compania aeriană olandeză KLM – parte a Air France – a anunţat că nu va mai zbura spre Ucraina, iar compania germană Lufthansa a declarat că ia în considerare suspendarea zborurilor.

Statele Unite au declarat că Rusia ar putea invada Ucraina în orice moment. Moscova neagă orice plan de a invada, spunând că îşi menţine propria securitate împotriva agresiunii aliaţilor din NATO.

Igor Abramovici, membru al partidului pro-rus „Pentru Viață”, ar fi rezervat un zbor pentru 50 de persoane, o cursă specială pentru rudele, apropiații și partenerii săi de afaceri, potrivit Moscow Times.

În aceeași zi și afaceristul Viktor Pinchuk a părăsit Ucraina. Deputatul Vadim Novinski a plecat din țară pe 10 februarie, cu un zbor spre Munchen. Tot joi a plecat și Oleksandr Yaroslavski, a cărui coloană de mașini ar fi ucis un om, potrivit sursei citate. Duminică, pe 13 februarie, Andrei Stavnitser, CEO al TransInvestService, și magnatul Vadim Nesterenko au părăsit Ucraina.

https://www.romaniatv.net/spatiul-aerian-al-romaniei-plin-de-avioane-dupa-ce-acestea-au-evitat-sa-mai-traverseze-ucraina-cum-arata-harta-zborurilor_6235973.html

Apare primul film despre viaţa lui Ilie Năstase

 

Cine îl face şi cum se va numi. Tudor Giurgiu a declarat că documentarul se va numi „Nasty” şi va fi lansat la Transilvania International Film Festival (TIFF).

„Filmăm tot anul ăsta, am mai filmat cu Boris Becker și pregătim lansarea la anul la TIFF”, a declarat Tudor Giurgiu pentru ziare.com. Regizorul a fost deja la academia lui Rafael Nadal, unde i-a intervievat pe acesta și pe unchiul lui, Toni Nadal, mare fan al lui Ilie Năstase. Și alți actuali și foști mari jucători, printre care Boris Becker şi Ion Ţiriac, vor vorbi în documentar despre ce a însemnat Ilie Năstase.

Ilie Năstase a fost primul lider ATP din istorie. În 1973 a devenit lider mondial și a reușit să se mențină pe locul fruntaș timp de aproape un an de zile. De-a lungul carierei, Ilie Năstase a câștigat două turnee de Grand Slam la simplu, în 1972 – US Open, în fața lui Arthur Ashe și 1973 – French Open (Roland Garros), contra lui Nikola Pilic. De asemenea, a fost de două ori finalist la Wimbledon, în 1972 și 1976, când a pierdut în fața lui Stan Smith și a lui Bjorn Borg. O altă finală la proba de simplu a pierdut-o în fața lui Jan Kodes, în 1971, la French Open. Alte trei trofee de Grand Slam le-a cucerit la proba de dublu. La Turneul Campionilor, Ilie Năstase s-a impus de patru ori în carieră, în 1971, 1972, 1973 și 1975.

Lovitură pentru românii care au credite pentru locuinţe. Ratele cresc cu cel puţin 300 de lei

 

Românii care plătesc rate în lei pentru credite bancare primesc o nouă lovitură. Majorarea indicelui ROBOR a dus la creșterea sumelor pe care aceștia le au de plătit băncilor. Astfel, o rată care în urmă cu un an era 1.100 de lei a crescut cu 300 lei.

Dobânda BNR, majorată peste aşteptări, şi previziunile în creştere pe rata inflaţiei ar putea conduce în 2022 la o majorare a ratelor la credite bazate pe dobânzi care includ indicele IRCC cu 300 de lei.

Conform datelor furnizate de o bancă comercială prezentă în România, pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei, la care debitoru mai are de rambursat 23 de ani, rata anuală este în prezent de 1.343,88 lei pe lună. Dobânda este formată din indicele IRCC, în prezent de 1,17%, la care se adaugă marja băncii (în condiţii minimale de 2,5%), ceea ce reprezintă o dobândă de 3,68%, scrie ECONOMICA.NET. 

În condiţiile în care, BNR a majorat dobânda cheie la 2,5%, iar analiştii estimează că banca centrală va continua şirul de creşteri succesive ale dobânzii până la nivelul de 3,5%-4%, este foarte probabil caIRCC, care intră în componenţa dobânzilor stabilite de bănci pentru creditele ipotecare, să crească de la 1,17% cât este în prezent la 4% la finalul anului, iar ROBOR la trei luni (care intră în componenţa dobânzii la creditele ipotecare vechi) să ajungă la un nivel de 4,5% – 5% pe an.

Dacă bancherii vor avea dreptate, rata la un credit cum este cel descris mai sus va ajunge la 1.747,66 lei pe lună, majorare deloc de neglijat în condiţiile unei inflaţii previzionate de BNR la 9,6% în decembrie 2022, după un vârf de 11,4% atins cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2022. Eventualitatea izibucnirii unui război Rusia Ucraina, la graniţa cu România este de natură să sporească riscurile ca şi aceste prognoze să fie depăşite, mai scrie ECONOMICA.NET.

Proteste împotriva restricţiilor sanitare și Convoiul Libertăţii la Paris

 

La Paris și în alte orașe din Franța au fost organizate demonstrații împotriva permiselor sanitare. Convoaiele pentru libertate se îndreaptă spre capitală, în ciuda interdicției de a bloca drumurile. Au avut loc tensiuni, polițiștii au folosit gaze lacrimogene.

Manifestând împotriva vaccinării și a restricțiilor sanitare, mai multe persoane s-au mobilizat la Paris în această sâmbătă, 12 februarie. Sputnik France prezintă LIVE de la Paris.

De asemenea, şoferii de camioane se îndreaptă spre capitală pentru a se alătura Convoiului libertăţii, deşi prefectura a interzis blocarea drumurilor.

Câţiva zeci de demonstranți și vehicule au reușit să ajungă în sensul giratoriu Étoile și pe Champs-Élysées și au încercat să blocheze traficul.

Pe Champs-Élysées, poliția a folosit gaze lacrimogene.

Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare arată că ofiţerii de poliție au folosit gaze lacrimogene în Place d'Italie.

Poliția s-a mobilizat masiv la Paris. Vehiculele pentru menţinerea ordinii sunt prezente în număr mare.

De asemenea, au fost dislocate camioane de tractare pentru a îndepărta vehiculele protestatarilor.

Trei vehicule blindate de poliție se află în apropierea Arcului de Triumf, iar poliția blochează Champs Élysées, a relatat de la fața locului un corespondent Sputnik. Cu o zi înainte, alte trei vehicule fuseseră staționate lângă Petit Palais. Aceste echipamente speciale au fost desfășurate pe străzile Parisului şi în timpul protestelor Vestelor Galbene din decembrie 2018.

Poliţia a anunțat pe Twitter că dispozitivul său a efectuat 337 de procese verbale la ora 14.30. De asemenea, potrivit RATP, gara Charles de Gaulle-Étoile a fost închisă publicului pentru măsuri de securitate.

Pentru această sâmbătă, 12 februarie, au fost planificate demonstrații în mai multe orașe din Franța, printre care Bordeaux, Lille, Dijon, Angers, Lyon, Colmar, Strasbourg, Grenoble, Marsilia și Ajaccio.

Facebook a blocat în această sâmbătă, 12 februarie, grupul „The Freedom Convoy”, precum şi pe unii dintre administratorii săi, motivând încălcarea condițiilor sale de utilizare.

VIDEO

https://ro.sputnik.md/20220212/48863652.html

Avocatul Poporului : ”Salariul minim pentru 2022 este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă”

 

Salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022), este mai mic decât coşul minim de consum pentru persoană adultă singură (2.708 lei), se precizează într-un raport al Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului a folosit datele Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România (din noiembrie 2021), preluate dintr-o știre promptmedia.ro.

Potrivit sursei citate de promptmedia.ro, coșul minim de consum  lunar pentru un trai decent în România este:

– 2.708 lei pentru o persoană adultă singură

– 4.417 lei pentru o familie de doi adulți fără copii

– 5.993 lei pentru lună  o familie de doi adulți și un copil

– 7.234 lei pentru o familie de doi adulţi şi doi copii

În documentul Avocatului Poporului se mai precizează că potrivit informațiilor publicate de INS în trimestrul III al 2021, veniturile totale ale populației medii lunare pe o gospodărie au fost de 5.704 lei, iar cheltuielile totale au fost în medie de 4.939 lei lunar pe o gospodărie.

„Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022) este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă singură (2.708 lei).

Prin urmare, față de cele prezentate apreciem că se impune luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată decent, care să asigure salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora și familiilor lor”, concluzionează Avocatul Poporului.

http://romanulnationalist.ro/2022/02/10/avocatul-poporului-salariul-minim-pentru-2022-este-mai-mic-decat-cosul-minim-de-consum-pentru-o-persoana-adulta/

Casieriile din bănci încep să fie digitalizate

 

Constantin Paraschiv, preşedintele Federatia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), a declarat pentru Economica.net că Federaţia se află în negocieri pentru contractul colectiv de muncă la nivel de ramură. Deoarece sindicatele se aşteaptă ca în curând modelul Raiffeisen Bank, bancă fără casierii, să fie urmat şi de BCR şi BRD, cerinţele bancherilor către patronate iau în calcul şi acest fapt.

„Ne aşteptăm să urmeze restructurări în rândul băncilor. Părerea noastră este că programul de desfiinţare de agenţii bancare şi sistemul de digitalizare accelerată va continua. Mă aştept ca modelul implementat de Raiffeisen Bank care a desfiinţat casieriile din sucursalele băncii să fie urmat şi de alte bănci. Raiffeisen Bank a fost un model şi cred că, în curând, vor renunţa la casierii şi BCR şi BRD. De aceea, trebuie să găsim soluţii de protecţie pentru angajaţii băncilor.”, a declarat Constantin Paraschiv.

Cum zilele trecute au început deja negocierile dintre sindicate şi patronate pentru stabilirea unor noi condiţii ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, Constantin Paraschiv ne spune că principalele modificări se leagă de nivelul salariului minim în bănci, de numărul salariilor compensatorii în caz de restructurare a reţelei băncii şi includerea condiţiilor de desfăşurare a telemuncii în cadrul contractului colectiv de muncă.

Astfel, principala solicitare a sindicatelor se leagă de majorarea salariului minim la nivel de ramură de la 2.500 de lei brut la 3.500 de lei brut. Totodată, se solicită majorarea numărului de salarii compensatorii care se acordă în caz de restructurări ale băncii de la patru salarii cât este în prezent la minimum opt salarii.

O altă problemă importantă este includerea condiţiilor de efectuare a telemuncii în contractul colectiv de muncă. Patronatele recunosc că este necesară o anumită reglementare a condiţiilor în care se poate efectua munca de acasă, dar şi-ar dori ca aceste reglementări să fie incluse într-un acord şi nu în cadrul prevederilor contractului de muncă.

Reglementările legate de telemuncă se referă la limitarea orelor în care angajatul poate fi solicitat să desfăşoare activităţile sale specifice la opt ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, în ce condiţii li se poate solicita să efectueze muncă suplimentară, precum şi faptul că munca în afara orelor de program, chiar dacă vorbim de telemuncă, trebuie remunerată suplimentar, ca în cazul orelor suplimentare de la birou sau invers, recuperările trebuie stabilite şi ele concret.

Alte cerinţe vizează ca, pe lângă salariu și celelalte drepturi salariale, angajații să beneficieze de plata cheltuielilor cu utilitățile (electricitate, gaze, internet etc), în valoare de cel puţin 200 de lei pe lună, precum și cheltuielile legate de curierat. De asemenea, se doreşte ca pe lângă celelalte drepturi salariale și de plată a cheltuielilor cu utilitățile,  angajaţii care folosesc echipamente proprii de lucru să beneficieze de un venit suplimentar pentru acoperirea gradului de uzură a acestora, venit care care se va negocia cu angajatorul.

http://romanulnationalist.ro/2022/02/10/casieriile-din-banci-incep-sa-fie-digitalizate/

Veniturile bisericilor ar putea fi impozitate

 

Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, a declarat că nu exclude posibilitatea ca veniturile bisericilor să fie impozitate întrucât acest lucru înseamnă a "ne încadra în obiectivul din PNRR".

Ministrul Finanţelor a fost întrebat dacă este posibil ca veniturile bisericilor să fie impozitate, afirmând că toate variantele sunt în analiză.

„Nu vreau să comentez în momentul ăsta. Haideți să vedem cu ce analiză să abordăm toate situațiile. Nu dau un răspuns în momentul acesta, pentru că trebuie să ne uităm în primul rând să vedem fiecare sector cum este, în primul rând, statuat de către legi”, a declarat Adrian Câciu, la Antena 3.

Ministrul Finanţelor a dat de înţeles că nu exclude varianta în care veniturile bisericilor ar putea fi impozitate.

„Nu am spus că exclud, nu am spus nimic. Am spus că ne uităm peste tot, dar nu doar de a găsi taxe, nu de a aduce bani. E vorba de a ne încadra în obiectivul din PNRR și de a face această reformă fiscală, ajustările care sunt necesare, mai ales cu economia informală”, a conchis ministrul de Finanţe.

Guvernul sprijină şi în 2022 Biserica prin bugetul de stat, prin diferite programe pentru culte. Este vorba despre trei programe care vor cumula în 2022 o sumă de peste 885,3 milioane lei, mai mare cu 2,3% comparativ cu 2021.