9.15.2022
Deocamdată e doar un ”fâs”, nu știm ce va urma : România s-a opus plafonării prețului gazelor din Rusia și a votat alături de Ungaria. Motivele care au dus la blocarea planului Comisiei Europene
România a susţinut vineri, la consiliul miniştrilor energiei de la Bruxelles, că nu trebuie plafonat doar preţul gazelor din Rusia, aşa cum a propus Comisia Europeană, ci al tuturor gazelor care vin în UE. Aceeaşi poziţie a fost îmbrăţişată şi de Ungaria, vechi aliat al Rusiei în chestiunea sancţiunilor, şi de alte 13 state din blocul comunitar.
Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea preţurilor ridicate la energie, măsuri ce se vor concretiza într-o propunere legislativă. Reuniunea de urgenţă a miniştrilor Energiei de vinerea trecută a avut scopul de a agrea o direcţie comună de acţiune cu privire la demersurile viitoare.
Însă această mult aşteptat întâlnire, în loc să se finalizeze cu o voce comună care să aducă linişte în casele oamenilor în pragul iernii, a creat şi mai mari disensiuni în UE, tema fiind plafonarea preţului gazelor.
Un număr de 15 state, printre care România şi Ungaria, nu au fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a plafona preţul doar pentru gazele ruseşti, ci au cerut plafonarea preţului întregii cantităţi de gaze care intră în UE, indiferent de sursă.
În ceea ce priveşte poziţia României, ea a fost făcută publică printr-un comunicat al Ministerului Energiei emis vineri după-amiază.
"Cu privire la măsurile de intervenţie pe termen scurt, România susţine o abordare echitabilă faţă de toate statele membre. Plafonarea preţului la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, este susţinută de mai multe state membre, inclusiv de către România şi ar putea contribui semnificativ la reducerea volatilităţii pieţei europene. În acest sens, România a subliniat importanţa activării Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE", spune ministerul.
Comisia Europeană nici măcar nu propusese plafonarea preţului tuturor importurilor, ci doar a celor din Rusia. Cu două zile înainte de reuniunea miniştrilor, preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, enunţase această idee.
"Vom propune un plafon de preţ pentru gazele naturale ruseşti. Obiectivul este foarte clar. Trebuie să reducem veniturile Rusiei pe care Putin le utilizează pentru a-şi finanţa războiul îngrozitor din Ucraina", a spus von der Leyen.
În replică, Vladimir Putin a ameninţat că o astfel de măsură va determina Rusia să reducă livrările de gaze către statele UE, iar Europa va îngheţa de frig la iarnă.
Ungaria, care depinde în mare măsură de gazele ruseşti şi care s-a opus în timp sancţiunilor impuse de UE, a arătat că o plafonare doar a preţului gazelor ruseşti ar crea mari probleme în piaţă.
“Acest lucru ar fi împotriva intereselor Ungariei şi ale UE”, a spus ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, prezent la întâlnire. “Dacă am impune această sancţiune, Rusia ar opri livrările de gaze”, a completat el, citat de The Guardian.
În total, au fost 15 state europene care s-au poziţionat în favoarea unui plafon generalizat al întregii cantităţi de gaze de import, a spus ministrul Tranziţiei Ecologice din Italia, Roberto Cingolani.
Printre ţările care au cerut plafon generalizat, în ciuda propunerii Comisiei Europene, s-au aflat cele cu un grad mare de dependenţă faţă de gazele ruseşti, precum Ungaria, Austria, Slovacia, Polonia, Cehia, dar şi ţări din vest, precum Franţa şi Belgia. România a fost şi ea în acest pluton, chiar dacă gradul de dependenţă este unul dintre cele mai reduse din UE.
România îşi asigură întregul consum din producţie proprie şi doar iarna are nevoie de importuri, în vârf de consum.
Statele care s-au arătat total împotriva acestei idei şi au susţinut Comisia Europeană au fost cele baltice.
Riina Sikkut, ministrul Economiei din Estonia, le-a cerut colegilor din consiliu să ignore ameninţările lui Putin.
“Este un şantaj. Noi trebuie să avem voinţa politică să ajutăm Ucraina să câştige”, a spus ea.
Comisia Europeană nu renunţă însă la propunerea sa.
"O serie de ţări ne-au cerut să analizăm posibile limite de preţ pentru restul gazului pe care îl importă UE. Bun, dacă obiectivul politicilor noastre este de a contracara manipulările ruse la furnizarea de gaze în Europa, are sens să se centreze pe gazul rusesc. Dar, în acest moment, totul e pe masă. Un preţ general la gaze, inclusiv la gazele naturale lichefiate, poate presupune un risc de furnizare", a spus comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, la finalul întâlnirii.
Ce înseamnă plafonarea preţului gazelor
Plafonarea preţului înseamnă stabilirea unei cotaţii peste care nu se mai încheie niciun contract.
Planul Comisiei Europene era să sancţioneze în acest fel Rusia, care nu mai putea utiliza arma scumpirii gazelor în toiul iernii.
Pe de altă parte, statele care s-au arătat împotriva acestei măsuri s-au temut că plafonarea gazelor ruseşti ar însemna scumpirea celor din alte surse (Norvegia, Qatar, Statele Unite), ceea ce va împovăra şi mai mult facturile oricum uriaşe ale consumatorilor.
În final, miniştrii Energiei au convenit să aştepte un draft de propunere din partea Comisiei Europene care să conţină o taxă pentru producătorii de energie din alte surse decât gazul. În schimb, nu au ajuns la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor, scrie Reuters.
În acelaşi timp, comunicatul Ministerului român al Energiei precizează că “Măsurile propuse de România şi alte state membre privind plafonarea temporară a preţului la gazul natural inclusiv la cel importat, limitarea impactului preţului la gazul natural asupra preţului la energie electrică, plafonarea veniturilor producătorilor infra-marginali de energie electrică, protejarea companiile afectate de criză au fost reflectate în concluziile Consiliului publicate de Preşedinţia cehă”.
Deşi este nevoie de decizii rapide, întrucât iarna bate la uşă, o nouă întâlnire a miniştrilor Energiei ar putea avea loc spre finalul acestei luni, pentru a negocia şi a aproba un plan final.
https://www.stiripesurse.ro/romania-ue-plafonare-pret-gaze_2554910.html
9.14.2022
9.13.2022
România riscă să se găsească în prima linie alături de Republica Moldova, dar şi de Polonia, ţările baltice, Suedia şi Finlanda, potenţiali noi membri N.A.T.O., într-un război total cu Rusia
Prima tentativă, în mai multe valuri, de contraofensivă ucraineană în regiunea Herson a eşuat lamentabil. Cu pierderi semnificative de vieţi omeneşti şi de material militar : aproape 2 000 de morţi şi foarte mulţi răniţi. La fel s-a întâmplat şi cu multiplele comandouri ucrainene care au încercat să ocupe centrala nucleară Zaporojie. Înainte, în timpul şi după vizita inspecţiei Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (A.I.E.A.). Alte sute de morţi ucraineni. Celtrala nucleară de la Zaporojie, de lângă Energodar, cea mai mare din Europa, e strategică pentru Rusia. Crimeea e alimentată cu electricitate de la Zaporojie.
Dar iată că, spre surprinderea generală, Ucraina reuşeşte o consistentă contraofensivă în nord, în regiunea Harkov, înaintând peste 50 km în teritoriul controlat de armata rusă şi „eliberează” Balaklaia (orăşel), Izium (punct strategic major), Krasnii Liman, nordul Kupianskului şi alte câteva zeci de localităţi mai mici (sate). Armata rusă se retrage „strategic” şi lasă în urmă o mare cantitate de echipament militar. Asistăm la prima victorie, în orice caz la cea mai importantă victorie a armatei ucrainene de la 24 februarie 2022 şi până azi. Armata ucraineană suferă însă şi aici importante pierderi umane : între 2.500 şi 5.000 de morţi. Spitalele din regiune (Harkov, Sumi, Cernigov şi Kiev) sunt pline de soldaţi ucraineni răniţi, de multe ori foarte grav. Toată presa mondială repercutează marea victorie a ucrainenilor şi a comandantului-şef, Volodimir Zelensky. S.U.A. şi U.E. anunţă noi ajutoare de miliarde de dolari şi de euro pentru Ucraina.
Comandanţii ruşi ai „operaţiunii militare speciale” sunt puşi în cauză, învinovăţiţi pentru lipsa de previziune. Chiar Vladimir Putin e acuzat pentru operaţiunea sa specială care s-a bazat doar pe 200.000 de militari şi în ultimele două luni „operaţiunea” a trenat, a devenit lentă, lăsând impresia că aşteaptă iarna, care oricum va diminua toate desfăşurările militare. Deşi o bună parte a populaţiei civile a fost mutată dincolo de linia frontului, în zona controlată de ruşi, după retragerea trupelor ruseşti au rămas destui proruşi la discreţia armatei ucrainene, care se poate răzbuna crunt pe „colaboraţionişti”. Războiul devine cu adevărat urât, civilii sunt implicaţi masiv.
Toţi observatorii occidentali (Édouard Husson, Scott Ritter, Erwan Castel...) recunosc un salt calitativ surprinzător la armata ucraineană. În plus, materialul militar aruncat în luptă e ultimul răcnet occidental, mai ales american (Himars etc.). Sateliţii occidentali, cu informaţiile lor precise de pe câmpul de luptă, au fost folosiţi din plin şi au ajutat decisiv armata ucraineană. Totul în patru zile (7-11 septembrie), deşi contraofensiva din nord a început, de fapt, la 4 septembrie. Armata rusă s-a văzut total depăşită şi nu i-a rămas decât să se retragă pentru a-şi salva oamenii. Dar, aşa cum am mai subliniat, ar fi fost deplasate şi importante populaţii civile pentru a fi protejate.
Ce s-a întâmplat de fapt ? Zelensky a aruncat în luptă cele mai bine pregătite trupe ale sale. Ele au fost instruite direct în ţarile N.A.T.O. : în Marea Britanie, în Polonia, probabil în Suedia şi Finlanda etc. Armamentul occidental a fost manevrat de mercenari din ţările N.A.T.O sau de ucraineni bine instruiţi. Comanda pare să aparţină unor înalţi ofiţeri N.A.T.O Asistăm, într-adevăr, pentru prima dată, la un război direct N.A.T.O-Rusia, lucru care se tot anunţa. Cât de departe va merge implicarea americanilor, a britanicilor, a polonezilor, a balticilor şi a N.A.T.O în general - nimeni nu ştie. Comandanţii militari occidentali nu au obiceiul să dea interviuri.
Vladimir Putin, oficialii ruşi, propaganda rusă şi prorusă au pretins că „operaţiunea militară specială” nu e un adevărat război. Se urmăresc doar câteva obiective precise : „demilitarizarea”, „denazificarea” şi punerea la adăpost a populaţiilor rusofone. Totuşi, sutele de mii de morţi şi răniţi de-o parte şi de alta ne arată cel mai sângeros război din Europa de după 1945, deşi, evident, Rusia a fost provocată de S.U.A., N.A.T.O şi de Kiev, îngrijorată pentru securitatea ei, Rusia şi Vladimir Putin sunt cei care au declanşat războiul. Iar nu Ucraina sau N.A.T.O.
România riscă să se găsească în prima linie alături de Republica Moldova, dar şi de Polonia, ţările baltice, Suedia şi Finlanda, potenţiali noi membri N.A.T.O., într-un război total cu Rusia. Care poate începe ca un război clasic, dar se poate încheia ca un război nuclear.
E clar că armata rusă, care şi-a impus până mai ieri strategia în Ucraina, are de-acum în faţă un adversar incomparabil mai puternic. Cum vor reacţiona Putin şi generalii ruşi ? Cu un covor de bombe, după modelul american, în care vor cădea victime nediferenţiat şi civilii ? Replica ruşilor pare să fi început. Cât de departe va merge înfruntarea Rusia-N.A.T.O. ? Există riscul unor atacuri ruseşti împotriva N.A.T.O. dincolo de frontul din Ucraina ?
Sunt întrebări neplăcute, la care vom avea răspunsuri în lunile următoare. Nu e exclus să înceapă un război total între lumea „B şi lumea” „A”, lumea occidentală, din care şi noi facem parte. E posibilă chiar o extindere a conflictului militar în Asia-Pacific, în Taiwan.
https://www.art-emis.ro/analize/operatiunea-militara-speciala-s-a-incheiat-incepe-razboiul-total
Abonați-vă la:
Postări (Atom)