De ce sistemul HIMARS e un pericol pentru România, nu pentru Rusia

 

De ce sistemele HIMARS nu reprezintă un pericol atât pentru Rusia, cât pentru România și statele din regiunea Baltică.

Statele Unite și aliații lor din NATO nu dețin arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad. Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, chiar și în Afganistan (talibanii nu sunt un adversar dotat cu tehnologii). Americanii nu sunt jenați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachete în direcția Mării Negre și operativ au readus lansatoarele pe baza Ramstein.

Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări în România a devenit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

Desigur, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu suma salvelor de 216 cu rachete de 227 milimetri).

Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câteva puncte.

Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

Spectacol pentru Europa

Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) prin Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și impredictibilă pentru trupele rusești din regiune”. Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirm: “Fatalitatea, demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, e de la sine înțeles”. Apropo, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operational și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, au sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic. Chiar și în acest caz sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spatial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru. În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, statele baltice și alte platforme de amplasare temporară sa permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror muniții reactive și rachete pot fi dotate cu focare tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

Posibilitățile reale

În condițiile de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate după lansări a rachetelor, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor). Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare. În Irak sistemele HIMARS erau utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări a rachetelor de diverse tipuri asupra diverselor obiecte. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase muniții reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

Absența propriilor dispozitive de orientare, mașina o compensează cu un spectru de containere cu muniții reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, munițiile și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, fără a fi prevăzute serviciile de mentenanță până la tragere.

Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane, care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri până la +60 de grade.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20201126/32654525/De-ce-sistemul-HIMARS-pericol-pentru-Romania-Rusia.htm

DNA a "descins" pe Facebook

 

DNA şi-a făcut intrarea pe reţelele sociale. 

"Vă facem cunoscut că începând de azi, 26 noiembrie 2020, Direcţia Naţională Anticorupţie are pagină oficială şi pe o reţea de socializare la care vă puteţi abona şi pe care vor fi postate comunicatele de presă precum şi alte anunţuri de interes public.

Totodată, pe site-ul instituţiei, www.pna.ro, în dreapta sus, a fost postată o scurtătură către pagină", transmite Direcţia Naţională Anticorupţie.

sursa:https://www.dcnews.ro/dna-a-descins-pe-facebook_786573.html

S-au virusat relațiile cu principalul partener comercial al României

 

Volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut puternic pe fondul actualei crize provocate de coronavrius. Minimele au fost atinse în luna aprilie, exporturile germane către România coborând cu 36,5% față de aceeași lună a anului precedent; importurile au scăzut și mai puternic (-53%). În total, exporturile către România s-au ridicat la 11,5 miliarde de euro (-8,8%) în primele nouă luni ale acestui an, în timp ce importurile au fost de doar 9,8 miliarde de euro, cu 18% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform cifrelor publicate de Institutul Federal de Statistică (Destatis). Aceste date sunt extrem de importante pentru că Germania este cel mai important partener comercial al României.

După scăderea schimburilor comerciale în aprilie și mai, a început o redresare semnificativă a schimburilor comerciale în luna septembrie. Exporturile au trecut pe plus, fiind cu 6,52% mai mari față de aceeași lună a anului precedent, în timp ce importurile din România au scăzut „doar” cu 7,7%. Per total, T3 indică o redresare a comerțului exterior, dar pentru T4 incertitudinile sunt încă mari din cauza creșterii cazurilor de coronavirus și a noilor restricții, aplicate atât în România, cât și în Germania. „Ne aflăm într-un an extrem de dificil, nu doar pentru relațiile comerciale româno-germane, ci și pentru economie în general. Dar suntem încrezători că vom face față provocărilor generate de criza Corona”, spune Sebastian Metz, director general AHK România.

În ansamblu, volumul schimburilor comerciale bilaterale a scăzut cu 13,4% în perioada ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut la 21,3 miliarde de euro. „Ne așteptăm la o scădere a schimburilor bilaterale cu același procent pe întregul an 2020, ceea ce înseamnă că în loc de 33 de miliarde de euro cât a fost în 2019, volumul schimburilor comerciale bilaterale va fi de 28 de miliarde de euro în acest an. O bună parte din evoluția viitoare a relațiilor comerciale româno-germane va depinde de modul și, mai ales, de cât de repede se va redresa economia germană”, declară directorul general al AHK, Sebastian Metz.

sursa:https://www.cotidianul.ro/s-au-virusat-relatiile-cu-principalul-partener-comercial-al-romaniei/

Găleţi de bani găsite într-o anchetă de corupţie cu polițiști, funcționari publici etc.

 

Procurorii DNA au găsit, în urma zecilor de percheziții de joi de la Serviciul Permise Suceava, RAR și locuințele angajaților, bani și bunuri în valoare de peste 1.000.000 euro. Banii erau ascunși în genți și găleți.

Conform DNA, în urma finalizării perchezițiilor efectuate de către procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Suceava în cele trei dosare penale, au fost ridicate sume de bani și bunuri în valoare de peste 1.000.000 euro, după cum urmează:

– 1.225.000 euro;

– 790.000 lei;

– 12.000 dolari;

– 1.500 lire sterline;

– 37 ceasuri de lux;

– 21 brățări;

– 18 lanțuri și 4 pandantive de aur;

– 8 autoturisme de lux.

Procurorii fac cercetări în legătura cu comiterea, de către mai mulți funcționari publici, printre care și polițiști și alte persoane, a următoarelor infracțiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, constituirea unui grup infracțional organizat și spălarea banilor.

Concret, spun procurorii DNA, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Suceava ar fi funcționat o grupare infracțională în care, alături de polițiști și funcționari, au fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto și angajați ai Registrului Auto Român.

Gruparea ar fi acționat în scopul obținerii de sume de bani, pe două paliere: în legătură cu susținerea și promovarea examenelor practice pentru obținerea permiselor de conducere și în legătură cu înmatricularea autoturismelor.

Modul de funcționare al acestui grup s-ar fi axat în primul rând pe coordonarea și planificarea activității de examinare practică a candidaților într-o asemenea manieră încât să asigure promovarea contra unor sume de bani cuprinse între 300-1500 euro la traseu, 3.000-6.000 euro la examinarea teoretică. Concret, persoanele care nu aveau acces direct la examinatori, în cazul în care doreau să le fie facilitată promovarea probei practice pentru un anumit candidat, trimiteau în dimineața zilei de examinare sau anterior numele persoanelor care urmează să susțină proba practică pentru permisul de conducere, însoțite de o copie/fotografie a cărții de identitate. Ulterior, un angajat al serviciului permise – S.P.C.R.P.C.I.V. Suceava centraliza datele acestor persoane și, după imprimarea efectivă a tabelelor cu programarea, de către unul din șefii Serviciului, se deplasa în biroul agenților de poliție unde se desigilau plicurile în vederea identificării atât a persoanelor cu privire la care a primit datele, cât și cu privire la identitatea lucrătorului de poliție care îl va examina. După identificare, se lua legătura cu examinatorul căruia i-a fost repartizat candidatul. În cazul în care examinatorul se afla în aceeași încăpere, angajatul de la serviciul permise îi comunica în mod direct numele candidatului și îi făcea o scurtă prezentare a persoanei acestuia, oferindu-i detalii referitoare la filiera din partea căreia vine, unde locuiește acesta, dacă aptitudinile sale referitoare de conducerea autovehiculului sunt corespunzătoare, ș.a.. În cazul în care se afla în teren, examinatorul primea datele cu privire la candidat prin mijloace de comunicare cât mai conspirate, respectiv prin intermediul diferitelor aplicații telefonice. Simpla menționare a numelui unui candidat presupunea automat faptul că acesta urma să remită o sumă de bani cu titlu de mită (care nu era standardizată, ci varia, în funcție de profilul candidatului).

În ceea ce privește cel de-al doilea palier infracțional, în legătură cu înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau/facilitau/asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200-1.000 euro, omologarea/verificarea R.A.R. precum și înmatricularea provizorie și definitivă a autoturismelor.

Practic, aceștia, în timp, și-au făcut chiar un „renume”, în sensul că puteau facilita cu succes omologarea/verificarea R.A.R. precum și înmatricularea provizorie și definitivă a autoturismelor, cu complicitatea unor funcționari publici, contra unor sume de bani, cu atribuții în ceea ce privește aceste activități (ingineri RAR precum și agenți de poliție, respectiv, ofițeri de poliție cu atribuții de aprobare a documentelor din cadrul S.P.C.R.P.C.Î.V. Suceava).

Urmare a acestor demersuri, omologarea/verificarea tehnică, respectiv înmatricularea autoturismelor erau realizate rapid fără a mai fi nevoie de programare, iar în unele cazuri, chiar în condițiile în care documentele nu erau complete sau nu erau în regulă ori autoturismele prezentau defecțiuni tehnice majore.

sursa:https://www.cotidianul.ro/galeti-de-bani-gasite-intr-o-ancheta-de-coruptie/

Tensiuni între Guvern şi Biserică

 

UPDATE Patriarhia face apel la autorități ca în 30 noiembrie să permită pelerinajul la Peștera Sfântului Apostol Andrei, din comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa, spunând că în comună este un număr mic de locuitori (1.992 de oameni) și manifestația se poate organiza, „având în vedere caracterul excepţional al acestei sărbători pentru poporul român”.

„Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este singurul sfânt din Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a cărui pomenire este declarată sărbătoare naţională bisericească de către Sfântul Sinod, prin hotărârea nr. 4972 adoptată în şedinţa din data de 14-15 noiembrie 2001.De asemenea, începând cu anul 2012, în Codul muncii, ziua de 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, este inclusă între sărbătorile legale în care nu se lucrează. Ţinând cont de recunoaşterea de către Statul Român a rolului excepţional avut de către Sfântul Apostol Andrei în viaţa poporului român, este necesar ca autorităţile de stat competente să permită în mod excepţional credincioşilor din ţară să vină în pelerinaj la Peştera Sfântului Apostol Andrei”, spun reprezentanții Patriarhiei Române.

Reprezentanții Bisericii spun că vor fi respectate toate normele sanitare și de distanțare socială impuse.

Patriarhia Română a reacționat după ce solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei a fost respinsă, susținând că Secretariatul de Stat pentru Culte trebuie să implice.

„Este foarte bine cunoscută poziția publică a Patriarhiei care pledează ferm pentru respectarea cu rigoare a tuturor regulilor sanitare, pentru ordine, echilibru și dialog instituționalizat cu autoritățile, pentru împrietenirea credinței cu rațiunea, pentru discernământ personal și instituțional. Ceea ce pot adăuga este că, într-o situație cu potențial conflictual ca cea apărută la Tomis, așa cum este firesc să o facă în orice perioadă de criză care suscită discuții și momente tensionate în spațiul de intersectare a cultelor cu statul, organismul care trebuie să se implice ca mediator în inițierea și întreținerea unui dialog instituționalizat între guvern și Cultele religioase este Secretariatul de Stat pentru Culte”, transmite Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Acest organism guvernamental are ca datorie fixată de lege inclusiv amenajarea acestui necesar și firesc dialog în vederea identificării unor soluții adecvate realității create de o criză și a obținerii predictibilității legate de măsurile ce se impun și trebuie aplicate în ea. Pentru că este o datorie a statului să fie predictibil în relația cu cultele și să protejeze libertatea religioasă de orice posibilă lezare a acesteia sau de suspiciunile ce pot apărea in legătura cu ea, spune Vasile Bănescu.

„Inclusiv în acest caz concret, nu Patriarhia Română, din care Arhiepiscopia Tomisului este parte constitutivă, ci „Secretariatul de Stat pentru Culte” are obligația onorantă de a se implica în medierea unei situații în care trebuie deplin lămurită atât responsabilitatea Arhiepiscopiei Tomisiului de a respecta măsurile sanitare impuse în contextul carantinei locale, cât și a autorităților care aplică aceste măsuri. Sunt convins că Biserica/ Ahiepiscopia Tomisului va fi prezentă și deschisă oricând la acest dialog pentru care a pledat constant chiar de la începutul pandemiei”, adaugă sursa citată.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române încheie mesajul spunând că statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia:

„Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantată prin Constituție. Greutatea responsabilității de a proteja pacea socială, oferind condiții și soluții în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligația să motiveze limpede restricțiile și, într-o asemenea situație de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog. Acestea, în orice democrație autentică, nu sunt nici anexe ale statului, nici adversare ale acestuia, ci, așa cum bine s-a văzut în contextul crunt al pandemiei, partenerele sale sociale cele mai eficace. Dialogul care trebuie purtat cu reprezentanții cultelor, ai Bisericii, este prin natura și intenția lui firească unul benefic pentru toate părțile implicate în el. Deci pentru sănătatea democratică și socială a întregii noastre societăți”.

Premierul Ludovic Orban i-a răspuns arhiepiscopului Tomisului, după ce acesta i-a scris că nu va îngădui ca dreptul de a-l cinsti pe Sfântul Andrei să fie călcat în picioare.

„Sfatul meu sincer către Înalt Prea Sfinția Sa Teodosie este să îndemne credincioșii la respectarea regulilor, pentru că aceste reguli nu sunt făcute ca să împiedice credincioșii să se roage sau să participe la pelerinaje sau la alte activități, ci să apere sănătatea. Eu cred că orice om trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor”, spune Ludovic Orban.

El reamintește că la Constanța e o situație specială, pentru că municipiul Constanța e în carantină.

„În decizia de carantinare este și o prevedere legată de desfășurarea cultelor, pelerinajelor. Nu se interzic slujbele, ci se organizează în anumite condiții”, transmite premierul.

ÎPS Teodosie i-a scris premierului că nu va îngădui ca dreptul de a-l cinsti pe Sfântul Andrei să fie călcat în picioare: „Ce veți face? Ne veți bate, amenda, aresta și executa?”. ÎPS Teodosie a amintit și de revoluția din 1989: „Nu subestimați dorința oamenilor de a striga în stradă”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/tensiuni-intre-guvern-si-biserica-patriarhia-cere-mediere/

Acuzaţii de malpraxis în cazul unui pompier mort de Covid

 

Soţia pompierului infectat cu SARS CoV-2 care a murit la Spitalul Râmnicu Vâlcea îi acuză pe medici că nu au luat nicio măsură pentru a-i salva viaţa. Plângerea de malpraxis a fost depusă la Colegiul Medicilor.

Femeia spune că bărbatul ei suna după asistente pentru că i se terminase oxigenul. De asemenea, medicul curant a cerut familiei medicamente de acasă pentru a-l trata pe pacient. La fel de grav, bărbatul a fost ţinut într-un salon neîncălzit, iar la Terapie Intensivă a fost trimis când era prea târziu.

Acuzațiile grave vin la aproximativ o lună de la decesul bărbatului. Alida Banu susține că soţul ei a fost ţinut în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului din Râmnicu Vâlcea 13 zile. Desi abia respira, paramedicul de 46 de ani, primea oxigen printr-o mască obişnuită, de la o butelie. Erau seri în care oxigenul se termina şi, pentru că nu trecea nimeni pe la el, bolnavul suna, de pe mobil, la camera de gardă a asistentelor, pentru a cere ajutor.

„În primele două zile a fost într-un salon fără căldură. Mi-a dat mesaj pe telefon să-i trimit o pătură. (…) Soţului meu i-am trimis medicamente de acasă, despre ce vorbim. I-am trimis fiole de algocalmin, i-am trimis medicamente pentru ficat, pentru protecţia ficatului pentru că el a avut o hepatită când a fost mic. Un alt medicament pentru detoxifierea plămânilor, ceva de genul”, a povestit Alida Banu.

Alida Banu mai spune că medicul discuta cu soţul ei mai mult prin mesaje, iar pe durata spitalizării nu i-a făcut nicio investigaţie la plămâni, deşi starea lui se deteriora de la o zi la alta.

„Nu a luat nicio măsură pentru a salva viaţa lui. S-a văzut, sănătatea lui s-a deteriorat. A aşteptat până în ultima zi, când el era legumă, ca să-l trimită către ATI. Plămânii lui, pe data de 13, când a făcut testul COVID-19, erau în parametri normali. Am documente. Plămânii lui la CT, pe data de 26 octombrie, erau atrofiaţi. Sunt albi, doar cu câteva pete”, a precizat Alida Banu.

Femeia mai consideră că toţi angajaţii Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean Vâlcea sunt vinovaţi de moartea soţului ei. Ea a făcut o plângere de malpraxis la Colegiul Medicilor şi aşteaptă răspuns.

sursa:https://www.cotidianul.ro/acuzatii-de-malpraxis-in-cazul-unui-pompier-mort-de-covid/

Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare al Ţării

 

Strategia de vaccinare anti-COVID-19 în România va fi aprobată joi, 3 decembrie, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată de președintele Klaus Iohannis, cu trei zile înaintea alegerilor parlamentare.

„Joi, 3 decembrie, începând cu ora 15:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele Klaus Iohannis, în sistem de videoconferință. Pe ordinea de zi a ședinței este inclusă tematica referitoare la Strategia de vaccinare anti-COVID-19 în România”, transmite Administrația Prezidențială.

Intenția a fost anunțată de miercuri de președintele Klaus Iohannis, care preciza grupurile prioritare: personalul medical din centrele rezidențiale și medico-sociale, populația cu risc ridicat de evoluție severă în cazul infecției și personalul din domenii cheie.

„Avem o strategie de vaccinare anti-COVID, care va fi aprobată în zilele următoare și avem organizată o structură clară – Comitetul Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS COV 2. Au fost stabilite toate mecanismele de aprovizionare, stocare și implicarea resurselor urmare, precum și planul de acțiune, cu cu etape clare”, afirma Klaus Iohannis.

sursa:https://www.cotidianul.ro/iohannis-a-convocat-consiliul-suprem-de-aparare-tarii

L-a grațiat, dar nu oricum

 

Președintele Donald Trump a anunțat că l-a grațiat pe Michael Flynn, fostul său consilier pentru securitate națională, care a pledat vinovat după ce ar fi mințit FBI-ul în timpul anchetei privind amestecul rus în alegerile prezidențiale din 2016, transmite Reuters.

„Îmi revine marea onoare să anunț că generalului Michael T. Flynn i-a fost acordată grațierea. Felicitări lui și minunatei sale familii, știu că acum veți avea o Ziua Recunoștinței cu adevărat fantastică!”, a scris Donald Trump pe Twitter.

Michael Flynn a fost primul consilier de securitate națională al lui Trump, dar președintele l-a concediat după doar 24 de zile pentru că l-ar fi mințit pe vicepreședintele Mike Pence, în controversa privind contactele fostului general cu ambasadorul rus de atunci.

Flynn a pledat vinovat că a mințit FBI cu privire la interacțiunile pe care le-a avut cu ambasadorul Rusiei în Statele Unite în săptămânile care au precedat învestirea lui Trump în ianuarie 2017. Ulterior, acesta și-a schimbat poziția.

sursa:https://www.cotidianul.ro/l-a-gratiat-dar-nu-oricum-cu-mare-onoare/

Tovarășa jeg, directoare & prof.univ.dr. etc Carmen Dorobăț a fost condamnată definitiv

 

Despre puroiul tupeist din capul mesei chirurgicale

Anul ăsta, după ce pandemia virusului chinezesc era deja prima spaimă a zilei, ministrul liberal al sănătății, Nelu Tătaru, spunea poporului, la televizor, la o oră de maximă audiență, că directoarea Spitalului de Boli Infecțioase Iași, prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, e o eroină a luptei cu pandemia.

Pauză de respirație și de vomă.

Deși evident că nu m-a-întrebat nimeni (nici atunci, nici acum), eu cred că tovarășa prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, directoare a Spitalului de Boli Infecțioase Iași, tovarășă de ghișefturi dubioase cu tov. director &  prof. univ. dr. Streinu-Cercel și șefă a tot felul de fundații, comitete & comiții, e un jeg uman și profesional. Iar tovarășul ministru liberal Nelu Tătaru e un politruc dobitoc, rezultat din alienarea politică a unui medic decent din Huși.

Dacă v-a trecut cumva indignarea vizavi de această opinie ( plătită de propaganda rusească, evident … ), vă amintesc un lucru simplu de înțeles, pentru oamenii care nu gîndesc cu stomacul, cu fesele ori cu un creier afectat de propaganda aia bună, de-a noastră : la data cînd ministrul o eroiza la televizor, tovarășa directoare & prof. univ. dr. Carmen Dorobăț era deja condamnată ( la cîțiva ani de închisoare cu suspendare ) pentru fapte de corupție. Adică după ce fusese prinsă și arestată, la pachet cu niște teancuri de euro mînjiți, mită de la studenți, ca să-i treacă examenul de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. La pachet și cu soțul ei, tot profesor la aceeași universitate ieșeană de medicină. Și tot arestat și el, în același dosar de corupție.

Zilele trecute, tovarășa jeg, directoare & prof. univ. dr.  etc Carmen Dorobăț a fost condamnată definitiv la cîțiva ani de închisoare cu suspendare. La fel ca soțul ei. Iar dacă sînt cititori idioți care se indignează de tonul acestui articol, le fac un desen simplu, ca pentru idioți : tîmpiților, studenții care i-au dat șpagă tovarășei madam eroina Dorobăț au plătit mită pentru examenul de ” boli infecțioase „. Deci tu, dobitocule care te indignezi de tonul acestui articol, ai șanse să fii tratat de Covid de un medic care a fost studentul șpăguitor al marei profesoare Dorobăț. Adică vei fi tratat de un doctor care știe despre Covid sau alte boli infecțioase cam ce știe tovarășa madam Dorobăț despre morală, deontologie sau jurămîntul lu’ fraieru’ ăla … Hipnocat, sau cum i-o mai fi zis .

Acum e clar de ce tovarășa madam eroina prof. univ. dr. Carmen Dorobăț e un jeg uman & profesional ? Și de ce tovarășu’ ministru liberal Nelu Tătaru e un dobitoc politic ?

Tot zilele trecute, o funcționară din Iași a fost condamnată fiindcă a emis niște acte false. Pentru niște cai. La patru ani de închisoare. Cu executare. În timp ce tovarășa jeg, directoare & prof. univ. dr. Carmen Dorobăț a fost condamnată doar la închisoare cu suspendare. Și n-a primit interdicție să ocupe funcții publice. Deci poate fi în continuare, fără griji, șefă a Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Doar e eroina ministrului Tătaru, ce naiba … Și eroina lu’ ” justițea ” lu’ Iohanis. Și subalterna lu’ ex-ministrul liberal Costel Alexe, actual șef al CJ Iași.

Izvinite, da’ ies să vomez. Chiar dacă am stomac de propagandist al Moscovei. Doar toate astea nu-s adevărate, sînt numai propagandă rusească, nu …?

Lucian Postu

Articolul a fost preluat integral și fără nicio adăugire de pe 7iasi.ro

sursa:https://www.cotidianul.ro/l-postu-eroina-ministrului-tataru-infractoare-cu-condamnare-definitiva

Cel mai mare importator a clacat ! Nu mai poate onora contractele de furnizare.

 Compania AIK Energy LTD, cu activități în piața de import și trading de gaze naturale precum și în cea de furnizare a energiei electrice, și-a anunțat clienții că nu mai poate onora contractele de furnizare, fiind primul mare eșec al liberalizării pieței de gaze naturale. Practic, AIK Energy este în incapacitate de plată urmare a blocării conturilor de către mai multe bănci și nu mai poate derula plăți respectiv nu mai poate cumpăra și vinde gaze. În acest sens, pentru ca toți clienții acestuia să nu rămână fără gaze în plină iarnă, conform legislației în vigoare, se prevede să existe un Furnizor de Ultimă Instanță (FUI) numit de Autoritatea Națională de Reglmenetare în Domeniul Energiei, care urmează să livreze gaze naturale timp de 3 luni, timp în care consumatorii trebuie să și caute un alt furnizor de gaze. AIK și-a notificat clienții că sunt transferați, în regim de furnizare de ultimă instanță, la Prermier Energy.

Conform Focus Energetic, activitatea AIK Energy a fost suspendată pe mai multe platforme de tranzacționare cu energie electrică ale Operatorului Pieței de Energie și Gaze de la București (OPCOM). Pe18 noiembrie a fost suspendată de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de energie electrică și de pe piața intrazilnică (PI), motivul fiind încetarea valabilității înregistrării într-un PRE (parte responsabilă cu echilibrarea). Pe 19 noiembrie, AIK a fost suspendată și pe Piața Centralizată cu negociere dublă continuă. pentru “nerespectarea prevederilor art. 6.5.1. și ale punctului 3 din Anexa 4 din Procedura privind înregistrarea participanţilor la pieţele centralizate de energie electrică administrate de OPCOM SA”.

Compania AIK Energy LTD a pătruns pe piața autohtonă în toamna lui 2018 și a reușit de atunci și până de curând să devină principalul importator intern de gaze, cu ceva mai bine de 50% din piață, să achiziționeze importatorul local Valahia Gaz, să devină unul dintre principalii furnizori autohtoni de gaze și în același timp să își propună investiții în sistemul energetic național. Compania, care este înregistrată în Londra, este condusă pe plan local de către Harald Kraft, fost director general al producătorului de gaze Stratum Energy și fost președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție

Petrolieră (ROPEPCA). De asemenea, Kraft a fost și directorul OMV Petrom Gas. AIK Energy a făcut primele tranzacții cu gaze la finele lui 2018, iar în 2019 a intrat și pe piața de furnizare de energie electrică. Începând de anul trecut, AIK Energy a devenit unul dintre cei mai activi importatori de gaze, câștigând o cotă de piață de 35% iar în acest an a ajuns la 50,27%, conform

raportului din luna mai al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Sub AIK Energy se situau Engie, cu 19,6% din piață, OMV Petrom, cu 7,76%, Chemgas Holding Corporation, cu 6,19%, Wiee România, cu 5,92%. Creșterea aceasta vine și ca urmare a achiziției în 2019 a companiei Valahia Gaz, unul dintre principalii importatori interni de gaze naturale.

Dumitru Chisăliță, expert pe piața de gaze, susține că eșecul AIK Energy pe piața de gaze poate fi în avantajul clienților. ”Prețul pe care-l vor plăți consumatorii la gaze la noul furnizor – FUI (dacă clientul este din partea de sud a țării) este de 106,23 lei/MWh în luna noiembrie 2020, probabil cca. 109 lei/MWh în luna decembrie 2020 și probabil cca. 111 lei/MWh, în luna ianuarie 2021 (prețuri fără TVA). Un consumator care a încheiat contract cu AIK în luna iunie 2020, are un contract un preț de cca 112 lei/MWh. Astfel, în perioada următoarelor 3 luni, consumatorii casnici care au fost notificați de AIK de rezilierea contractului, probabil vor avea un preț mai bun decât îl aveau la AIK și vor avea de câștigat. Important este că în această perioada de 3 luni fiecare consumator să-și caute un alt furnizor de gaze și să încheie un alt contract. În momentul de față prețurile la gaze sunt sub 100 lei/MWh, astfel încât se poate obține pentru următoarele luni un preț mai mic decât cel avut în contractul cu AIK”, a spus Chisăliță.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cel-mai-mare-importator-a-clacat-tot-raul-spre-bine/

S.U.A. - REZULTATELE NUMĂRĂTORII VOTURILOR în data de 23 NOIEMBRIE 2020

 

”N-am văzut mișcare de marketing mai tembelă, promovată de trompeta politică a propagandei”

 

Scrisoarea prin care nume grele ale muzicii ușoare cer ajutor de la stat a dat naștere unor reacții dure – iar Victor Ciutacu nu putea lipsi dintre cei care au comentat.

Reputatul jurnalist și realizator TV Victor Ciutacu a reacționat dur la scrisoarea trimisă de mai mulți cântăreți, prin care solicită ajutor de stat.

Ciutacu nu respinge ideea susținerii artiștilor, dimpotrivă, dar este revoltat că mesajul e transmis de cântăreți cunoscuți pentru veniturile mari încasate – sau de personaje implicate puternic în politică, din categoria Tudor Chirilă.

”N-am văzut mișcare de marketing mai tembelă decât scrisoarea solicitării de ajutor pentru domeniul artistic promovată de trompeta politică a propagandei Tudor Chirilă și asumată de milionarii Inna, Delia, Antonia, Loredana, Brenciu sau Smiley”, scrie Victor Ciutacu.

Ironic, jurnalistul atrage atenția că ”mai lipseau la apel influensărițele, animatoarele si clientele false din cluburi, asistentele tv și cămătarii din cazinouri ca să fie treaba oablă”.

Pe de altă parte, Ciutacu spune ferm – ”da, oamenii nevăzuți din branșă, meseriașii din spatele fenomenului, au nevoie să subziste, pentru că ei sunt marii perdanți ai crizei virusului ucigaș”.

”Dar asumarea publică a demersului de grupul bogătașilor (risipiți prin Dubai și Maldive sau ocupați cu valorizarea businessurilor colaterale) duce în derizoriu efortul colectiv și suferința celor cu adevărat afectați”, conchide Ciutacu.

O reacție firească, dar care a fost interpretată în fel și chip – generând o adevărată dezbatere pe pagina de socializare a jurnalistului.

”Scrisoarea aia publică e jenantă”, răspunde Ciutacu unor atacuri ale artiștilor la reacția sa - ”da' insistați, nu vă dați bătuți - limita penibilului e cerul”.

Reacția lui Ciutacu – la fel ca și subiectul în sine - face valuri pe internet – iar mulți dintre artiștii ”milionari” care au semnat scrisoarea deschisă spun acum că nu pentru ei au făcut demersul, ci pentru cei care au nevoie cu adevărat.

sursa:https://ro.sputnik.md/society/20201125/32638191/Reactia-lui-Ciutacu-la-scrisoarea-artistilor-face-valuri.html

După 15 decembrie va începe să scadă numărul de infectări

 

După 15 decembrie va începe să scadă numărul de infectări, spune Emilian Imbri, managerul spitalului „Victor Babeș” din București. În privința cazurilor de gripă sezonieră, medicul se declară „liniștit”, pentru că virusul „va sta locului”, datorită vaccinării, măștilor și carantinelor locale.

Întrebat, miercuri, la Digi24, despre declarația doctoriței Beatrice Mahler, potrivit căreia dacă lucrurile continuă în această direcție și ”vom avea nişte cifre pe mortalitate extrem de mari pentru această lună”, Emilian Imbri a spus că nu crede în mortalitatea mare estimată pentru decembrie, dar crede că vor mai fi decese.

„Sigur că în decembrie ne gândim că o să apară și primele cazuri de gripă. Eu sunt mult mai liniștit vis-a-vis de cazurile de gripă sezonieră, sigur virusul va sta locului: câți au apucat vaccinul antigripal s-au vaccinat, vor prinde și seriile următoare și se vor vaccina rapid, plus măștile, plus fereala, plus că au intrat în carantină foarte multe localități și probabil vor mai intra, sigur că și vânzoleala va fi mult mai puțin evidentă și sigur vă spun, o să vedeți, după 15 decembrie va începe să scadă numărul de infectări, ne dorim asta și este obligatoriu să se întâmple pentru că foarte greu facem față acum”, a declarat managerul spitalului „Victor Babeș” din București, potrivit Mediafax.

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, spunea, marți seara, tot la Digi24, că nu se simte nicio îmbunătățire a situației epidemiei de COVID, ba chiar, în ultimele zile, lucrurile sunt chiar mai grave, iar în spitalul pe care îl conduce se simte nevoia mai multor locuri de terapie intensivă. „Vom avea nişte cifre pe mortalitate extrem de mari pentru această lună şi, dacă lucrurile continuă în această direcţie, şi decembrie va fi o lună în care vom plânge mult”, avertiza Beatrice Mahler.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24441799-managerul-spitalului-victor-babes-dupa-15-decembrie-incepe-scada-numarul-infectari.htm

Două asociații de magistrați cer demiterea ministrului Justiției

 

Două asociații ale magistraților - Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție - cer demiterea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, invocând 10 motive, între care tergiversarea modificării legilor justiției, refuzul sesizării Comisiei de la Veneția cu privire la proiectele de modificare a legilor justiției pe care le-a pus în dezbatere publică în 30 septembrie și neluarea unor măsuri pentru a preveni răspândirea coronavirusului în instanțe și parchete.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție susțin că mandatul ministrului Cătălin Predoiu "a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse în perioada în care miniștri erau domnii Florin Iordache și Tudorel Toader".

"În interesul unei justiții independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al României și în vederea înlăturării blocării accesului la fondurile europene, este absolut necesară demiterea imediată a dlui Cătălin Predoiu", afirmă reprezentanții celor două asociații de magistrați.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție invocă 10 motive pentru care Predoiu ar trebui demis:

• "1. Încălcarea flagrantă a Mecanismului de cooperare și de verificare prin tergiverarea și blocarea modificărilor legilor justiției, vitale pentru funcționarea autorității judecătorești în ansamblul său. Deși actualul Ministru al Justiției este în funcţie de peste un an, „legile justiției” în varianta Iordache-Toader sunt în continuare aplicabile, fără niciun fel de ajustare, în ciuda criticilor în cascadă ale entităților internaționale relevante și ale magistraților români.
• În Raportul MCV din 13 noiembrie 2018 s-a solicitat expres statului român, între altele, ”să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgențe subsecvente” și ”să revizuiască legile justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO”, precum și să suspende numirile și revocările procurorilor de rang înalt, ”cu respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii.”
• Discursul inacceptabil al Ministrului Justiției (”Nu trebuie să ne grăbim. Toată lumea e nerăbdătoare, toți vrem să reparăm aceste legi, dar nu trebuie să ne grăbim. Este și cerința raportului de țară, textual: <<Nu vă grăbiți, discutați cu toată lumea, ajungeți cât se poate la un numitor comun și apoi treceți cu propunerile în Parlament>>”) confirmă ignorarea totală a principiilor privind independența justiției în România și a angajamentelor luate de statul român vizând remedierea rapidă a aspectelor legislative criticate vehement de toți factorii interni și internaționali relevanți.
• În consecință, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție continuă să funcționeze, iar Ministrul Justiției propune menținerea actelor de procedură efectuate de procurorii respectivei secții, ignorând faptul că existența acestei structuri încalcă Tratatul Uniunii Europene și, prin aceasta, Constituția României.
  
  
• 2. Încălcarea flagrantă a Mecanismului de cooperare și de verificare prin declanșarea, imediat după învestire, a procedurii de numire în funcție a procurorilor de rang înalt și propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistratuirii – Secția pentru procurori. Asociațiile Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție i-au solicitat Ministrului Justiției să nu declanșeze procedurile de numire a acestora până după punerea în acord a dispozițiilor legale în materie cu recomandările formulate constant în rapoartele Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (rapoartele MCV), rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

• Presa română a dezvăluit recent că, la 4 august 2020, ”Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a clasat dosarul de spălare de bani în care erau vizați compania Rail Force, a omului de afaceri Costel Comana, dar și actualul ministru al Justiției, avocatul Cătălin Predoiu, potrivit unui răspuns oficial al parchetului la o solicitare a G4media.ro”. Toți procurorii ierarhic superiori procurorului de caz (procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, precum și procurorul-șef al Secției Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), competenți a verifica soluția, au fost numiți chiar de actualul Ministru al Justiției, tot de acesta depinzând și revocarea acestora din posturile de conducere deținute. O astfel de situație faptică este de natură a crea în cadrul opiniei publice aparența unui conflict de interese la numirea în funcții de top management în parchete, în lipsa unor garanții de imparțialitate și a implicării reale a sistemului judiciar în aceste proceduri.
• De asemenea, Raportul Comisiei Europene din 30 septembrie 2020 privind statul de drept – Capitolul consacrat situației statului de drept în România – menționează că procurorul general și procurorul-șef al DIICOT au fost numiți (de președintele Klaus Iohannis, la propunerea Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu), „în ciuda unui aviz negativ al CSM. Această situație a evidențiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, în contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire în funcție mai solide și independente și a sugerat că o cale sigură de a ajunge la o soluție durabilă ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Veneția”.
  
  
• 3. Promovarea în spațiul public a unor noi modificări ale ”legilor justiției” de natură a afecta grav independența justiției.
• În primavara anului 2020, Ministerul Justiţiei a propus un proiect inadmisibil, prin care erau instituite noi filtre pentru anchetarea şi trimiterea în judecată a procurorilor şi judecătorilor, această iniţiativă legislativă consolidând un soi de “impunitate largă” pentru magistraţi. Prin aceste dispoziţii, dezavuate de subscrisele asociații, se dorea ca punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al României, iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor să se încuviinţeze de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM. Astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către magistraţii din România, cu excepția proiectului de candidatură al judecătorului Lia Savonea la Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul de desființare a Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție a fost abandonat de Ministerul Justiției, deși majoritatea covârșitoare a magistraților a opinat în acest sens în adunări generale ale instanțelor și parchetelor.
• În luna septembrie 2020, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice un nou proiect în care procedurile de numire a procurorilor de rang înalt propuse rămân la discreția factorilor politici și nu respectă recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE). Se intenționează reintroducerea posibilității exercitării acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor de Ministrul Justiției, măsură care va aduce atingere independenței magistraților, prin interferența în gestionarea aspectelor de natură disciplinară din cariera judecătorilor și procurorilor. Contrar explicațiilor oferite de Ministrul Justiției, proiectul de lege propus nu urmărește asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere. Dimpotrivă, prin introducerea ca membri de drept, în colegiile de conducere ale instanțelor, a vicepreședinților și a președinților de secții, concomitent cu reducerea numărului de membri fără funcții de conducere (rămași pur simbolic în colegiu) se afectează tocmai ideea democratizării deciziei/conducerii în instanțele de judecată și asigurării unei contraponderi în raport cu atribuțiile președintelui instanței. Sunt transformate, practic, colegiile de conducere în echipa de suport a președinților de instanță (desemnați de comisii numite de Secția pentru judecători a CSM, secție care numește direct și președinții de secții din instanțe), devenite în final un fel de formalități administrative inutile. Propunerea privind activitatea nepermanentă a membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, cel puțin în privința membrilor aleși provenind de la Înalta Curte de Casație sau parchete, este de natură să afecteze capacitatea CSM de a-și îndeplini rolul constituțional de garant al independenței justiției prin aceea că membrii CSM ar putea fi colegi cu judecătorii ÎCCJ care soluționează recursuri împotriva hotărârilor disciplinare ale Secției pentru judecători în materie disciplinară. Astfel, proiectul de lege nu a avut niciun moment în vedere necesitatea păstrării unei aparențe de imparțialitate și înlăturarea oricărui risc de influențare a deciziei. De asemenea, dată fiind subordonarea ierarhică a procurorilor în cadrul Ministerului Public, membrii procurori din CSM nu ar putea fi protejați de posibile presiuni sau imixtiuni. Proiectul mai propune și transferul unor competențe ale Secției pentru procurori a CSM către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (numirea și revocarea procurorilor în cadrul DIICOT și DNA, detașarea, delegarea, unele atribuții privind promovarea), respectiv către Ministrul Justiției (aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor), Plenul CSM sau Consiliul Științific al INM. Practic, Secția pentru procurori a CSM își pierde majoritatea atribuțiilor și devine un accesoriu al procurorului general și al Ministrului Justiției, care va concentra toate prerogativele de luare a deciziei. Acordarea unor asemenea atribuții unor persoane numite politic, direct sau indirect, în detrimentul organismului care, potrivit art. 133 alin.(1) din Constituția României, are rolul de garant al independenței justiției, reprezintă o încălcare evidentă a independenței justiției. Desfășurarea activității procurorilor (ce alcătuiesc Ministerul Public) sub autoritatea Ministrului Justiției nu înseamnă subordonare din punct de vedere administrativ. Managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Public reprezintă o componentă a independenței procurorilor și actul normativ care reglementează aceste chestiuni este necesar a fi aprobat de Secția de procurori a CSM, tocmai în vederea garantării independenței justiției. Se propune reintroducerea delegării procurorilor fără acord, un alt mijloc de presiune asupra acestora. Se propune acordarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a calității de procuror ierarhic superior al tuturor procurorilor. A accepta intervenția nelimitată a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asupra actelor întocmite de orice procuror din cadrul Ministerului Public (soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale) înseamnă a-i recunoaște acestuia o atribuție excepțională care îi permite să eludeze fără nicio limită modalitatea legală de realizare a controlului ierarhic. În cauza Kövesi c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că principiul independenței procurorilor este un element cheie în menținerea independenței sistemului judiciar. În lipsa independenței procurorului în efectuarea sau supravegherea urmăririi penale, independența cu privire la adoptarea unei soluții este golită de conținut. Prin urmare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate exercita, direct sau prin procurori anume desemnați, exclusiv atribuții de coordonare și control al administrării tuturor parchetelor. Prin Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat României să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluțiile procurorilor pentru situațiile de nefundamentare. În Raportul cu privire la Standardele Europene referitoare la sistemul judiciar adoptat de Comisia de la Veneția în anul 2010, la pct. 31, se arată că, în sistemul ierarhic al organizării activității procurorilor, independența acestora se traduce prin faptul că, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, aceștia nu trebuie să obțină o aprobare a superiorului, nici o confirmare a acestuia.
  
  
• 4. Refuzul sesizării Comisiei de la Veneția cu privire la proiectele de modificare a ”legilor justiției” prezentate la 30 septembrie 2020, deși prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeană a solicitat „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art.132 alin.(1) din Constituția României și modificarea Legii nr.303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu”. Procedurile de numire a procurorilor de rang înalt propuse prin noile proiecte de lege, anunțate la 30 septembrie 2020, nu respectă recomandările formulate constant în rapoartele Comisiei Europene, rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

• 5. Neluarea măsurilor necesare prevenirii răspândirii COVID-19 la nivelul instituțiilor din cadrul autorității judecătorești. Timp de aproape un an, Guvernul României (prin Ministerul Justiției) s-a dovedit incapabil a promova în Parlament măcar un proiect minimal de digitalizare, în situația în care, zilnic, zeci de magistrați sau grefieri devin purtători ai noului coronavirus, iar alți zeci de colegi intră în izolare, punându-se în dificultate funcționarea instanțelor și a parchetelor. Sediile instanțelor de judecată au devenit focare de răspândire a virusului SARS-CoV-2, existând cazuri numeroase de infectare în instanțele mari din municipiile importante ale țării, fapt care a determinat închiderea temporară a activității și amânarea judecării unor dosare. Ministerul Justiției nu a apreciat urgența și necesitatea digitalizării extinse a instanțelor de judecată, comunicarea actelor de procedură exclusiv pe cale electronică, prin adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferință, precum și restrângerea fazei orale în anumite pricini judiciare. Deși Ministrul Justiției a anunțat public la 10 noiembrie 2020 că în instanțe au fost înregistrate 546 de cazuri, dintre care 5 persoane au ajuns la terapie intensivă, iar 3 persoane au decedat, a refuzat să își asume vreo responsabilitate.
• După lungi ezitări, cel puțin pentru a puncta la nivel de imagine, la 20.11.2020, Guvernul României a decis să adopte proiectul Legii privind unele măsurilor din domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19, după ce, în cursul zilei de 18.11.2020, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil acest demers, în lipsa consultării sistemului judiciar, privind măsuri care să asigure funcționarea justiției ca serviciu public. Reglementarea propusă vine însă după mai bine de 8 luni de la declararea oficială a pandemiei de Organizația Mondială a Sănătății, cuprinzând soluții inutile sau, după caz, inaplicabile, în raport cu ceea ce s-a solicitat de cele două asociații profesionale.
• Proiectul nu apare înregistrat pe site-urile Parlamentului, probabil nefiind înaintat, iar adoptarea sa de Parlament după alte câteva luni, în contextul actual, reprezintă o dovadă a disprețului la adresa situației grave a infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 din instanțele judecătorești și parchete.
• Ministerul Justiției nu prezintă date zilnice referitoare la situația dramatică în care au ajuns acestea, numărul infecțiilor depășind 1000, zilnic mulți magistrați și grefieri fiind internați la ATI, unele persoane dintre acestea decedând.
  
  
• 6. Dezinformarea publică privind cazurile de Covid-19 din penitenciare. Astfel, potrivit comunicatului publicat pe site-ul Ministerului Justiției la 19 noiembrie 2020, Ministrul Predoiu a afirmat că „ANP a înregistrat o performanță prin faptul că luni de zile niciun deținut nu s-a infectat” și că „în ultima lună, au apărut primele cazuri de infectări în rândul deținuților, însă cifra se menține la un nivel rezonabil”. Aceste afirmații sunt contrazise chiar de informările de presă publicate periodic pe site-ul ANP, din care a rezultat că încă din aprilie s-au înregistrat cazuri de infectări în rândul persoanelor private de libertate. Mai mult, în comunicatul din 11 noiembrie se menționează faptul că numai la Penitenciarul-Spital București-Jilava, în prezent, se asigură tratamentul pentru 214 persoane private de libertate confirmate pozitiv SARS-CoV-2, alte 123 fiind tratate și declarate vindecate. Este evident că ministrul Predoiu cunoștea aceste realități, dar, din motive de imagine, a ales să prezinte publicului informații nereale.
  
  
• 7. Lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, care să transpună dispozițiile Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale a României, în sensul reglementării unei proceduri de contestare a măsurilor de supraveghere tehnică și obținere a datelor financiare, precum și de desecretizare a actelor ce au stat la baza autorizării respectivelor măsuri, atunci când acestea vizau persoane interesate care nu au calitatea de parte în procesul penal, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale. Ministrul Justiției a inițiat, în schimb, un proiect de modificare legislativă care vizează, în mod greșit, Legea nr. 51/1990 și nu Codul de procedură penală, iar propunerea legislativă este incompletă, ea neacoperind toate situațiile existente în practică.
  
  
• 8. Politica dezastruoasă de resurse umane. Lipsa unor demersuri serioase pentru modificări legislative imediate necesare desfășurării concursurilor de admitere în magistratură, a examenelor de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și a examenelor de capacitate, precum și a transferurilor magistraților.
• Anul 2020 a fost primul an de după 1989 în care în magistratură nu s-au mai organizat concursuri de admitere, deoarece puterea legislativă și puterea executivă (în special Ministrul Justiției) au fost incapabile să adopte o reglementare rapidă, pentru a se conforma unei decizii ale Curții Constituționale pronunțate în martie 2020.
• Situația fără precedent se suprapune unui moment în care există sute de posturi vacante în instanțe și parchete, efectele fiind similare măsurii dublării perioadei de studiu la Institutul Național al Magistraturii, propusă de reforma Iordache-Toader.
• Raportul MCV din 25 ianuarie 2017 a solicitat soluții cu privire la problemele reprezentate de volumul de muncă excesiv, problemă sistemică a justiției române care se va acutiza prin aplicarea, de la 1 ianuarie 2021, a dispozițiilor referitoare la completurile de judecată formate din 3 judecători în apeluri, față de care Ministerul Justiției nu a propus Guvernului sau Parlamentului niciun fel de soluție.
  

• 9. Consecințele devastatoare pentru imaginea Ministerului Public ale acțiunilor Ministrului Justiției. Folosirea Ministerului Justiției și a activității autorităților judiciare în campania electorală.
• Unul dintre procurorii de rang înalt susținuți pentru numire de ministrul Cătălin Predoiu a fost doamna Giorgiana Hosu, în ciuda calității de inculpat a soțului său într-un dosar de corupție, condamnarea ulterioară a acestuia în prima instanță determinând și demisia procurorului respectiv, care s-a remarcat la nivelul percepției publice prin neexercitarea inițială a controlului cu privire la soluția dispusă în dosarul ”10 august”, urmată de infirmarea soluției, la presiunea opiniei publice, și sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București, necompetent material sau după calitatea persoanei, fapt care a produs o întârziere semnificativă a posibilei redeschideri a urmăririi penale (nici în prezent nu s-a soluționat).
• În urma apariției Raportului privind traficul de persoane (2019) publicat de Ambasada Statelor Unite ale Americii, în care se constata faptul că autorităţile au diminuat eforturile de aplicare a legii în activitatea de urmărire penală a infracţiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art.210 din Codul penal, şi trafic de minori, prevăzută de art.211 din Codul penal, care sunt date de către legiuitor în competenţa exclusivă de investigare a DIICOT, Ministrul Justiției a ales calea mistificării și ascunderii adevărului prin prezentarea în spațiul public a unor informații nereale privind dimensiunea reală a traficului de persoane și dezvoltarea exponențială a fenomenului criminalității organizate (ex. clanurile interlope) și nu a desfășurat niciun demers concret în sensul eficientizării combaterii fenomenului infracțional al traficului de persoane. Cu excepția unor declarații lipsite de orice suport faptic, acesta nu a inițiat niciun demers serios, de politică penală, în vederea combaterii traficului de persoane și a criminalității organizate. Printre declarațiile făcute se numără: „S-a terminat. Ceea ce a început de câteva luni de zile va continua până la stârpirea completă a acestui fenomen”, „Deja sunt lucruri în mişcare. (…) Se va intra cu buldozerul, cu lama, până la rasul solului.” sau „Am creat pe parcursul lunilor precedente un front instituţional împotriva crimei organizate. Începe să dea rezultate. Încep să cadă clanuri de interlopi.” Paradoxul acestei declaraţii îl constituie faptul că, la câteva ore de la anunțarea „căderilor” generice a clanurilor de interlopi, la marginea capitalei avea loc o confruntare sângeroasă între membrii prezumtivi ai unor astfel de grupări.
• Cătălin Predoiu a susținut că au început să apară rezultatele în ceea ce privește lupta pentru combaterea traficului de persoane, deși declarațiile ministrului Justiției nu erau corelate cu acțiuni concrete. Cu toate că un număr de 108 organizații non-guvernamentale au cerut ca Legea nr.217/2020, care reduce efectiv prescripția pentru infracțiunile legate de traficul de persoane și de pornografie infantilă, să nu fie promulgată, Guvernul a blocat o inițiativă parlamentară de îmbunătățire a legislației penală în materie de trafic de persoane. Într-un raport al Comisiei Europene, România se afla pe prima poziție ca stat de origine a victimelor traficului de persoane la nivel european. Din totalul celor 14.145 de victime ale traficului de persoane identificate în statele membre UE, cele mai multe proveneau din România. De asemenea, Raportul anual al Departamentului de Stat SUA privind traficul de persoane, publicat în luna iunie 2020, a remarcat lipsa de progrese a României în combaterea traficului de persoane. Împreună cu Irlanda, România a fost singura țară membră a Uniunii Europene plasată în lista de supraveghere de nivel 2.
  
  
• 10. Lipsa oricărei viziuni cu privire la poliția judiciară. Nu a existat niciun demers în sensul preluării totale sau parțiale a poliției judiciare la Ministerul Public, Mai mult, s-a permis Ministerului de Interne să își impună punctul de vedere cu privire la reglementarea procedurii de acordare și retragere a avizului de poliție judiciară. Nu a existat niciun demers de politică penală care să ia în considerare, într-o viziune integrată, parchetele și poliția judiciară. Ministerul Justiției nu a avut niciun punct de vedere și nici nu s-a implicat în vreun fel în proiectul de reformă a Ministerului Afacerilor Interne, proiect care va cuprinde și o „reformă” amplă a Poliției Române, inclusiv a poliției judiciare. De fapt, nu a dat niciun moment dovada că înțelege rolul esențial al poliției judiciare în activitatea de urmărire penală".

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24441942-zece-motive-pentru-care-doua-asociatii-magistrati-cer-demiterea-ministrului-justitiei.htm