6.27.2017

CÂTĂ DURERE EXISTĂ ÎN ACEASTĂ ”DOINĂ”, NUMAI UN ROMÂN CU ADEVĂRAT O POATE ÎNȚELEGE





”DOINA” LUI EMINESCU - VARIANTA AUTENTICĂ ȘI NECENZURATĂ
Această variantă a ”Doinei” , extrem de puţin cunoscută astăzi, este preluată din cartea Mihai Eminescu – poezii tipărite in timpul vieţii, vol. III, note şi variante, ediţie critică îngrijită de Perpessicius, cu reproduceri după manuscrise, Editura Fundaţiei Regale, Bucureşti, 1944.
Perpessicius - pe numele său adevărat Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila — d. 29 martie 1971, București) a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.

”DOINA”
de Mihai Eminescu

De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate
Din Hotin şi pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o aţin
Şi Muscalii şi Calmucii
Şi nici Nistrul nu-i înneacă
Săraca ţară, săracă!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveşte-nvaţă pruncii
Şi sub mână de jidan
Sunt românii lui Ştefan.
Că-ndărăt tot dă ca racul
Fără tihnă-i masa lui
Şi-i străin în ţara lui.
Din Braşov pân’la Abrud
Vai ce văd şi ce aud
Stăpânind ungurul crud
Iar din Olt până la Criş
Nu mai este luminiş
De greul suspinelor
De umbra străinilor,
De nu mai ştii ce te-ai face
Sărace român, sărace!
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;

Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboară paserile toate
De neagra străinătate
Numai umbra spinului
La uşa creştinului
Codrul geme şi se pleacă
Şi izvoarele îi seacă
Săraca ţară, săracă!
Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vază zi cu anii
Şi să-i scoată ochii corbii
Să rămâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-a adus Muscalii
Prăpădi-i-ar focul jalei
Să-l arză, să-l dogorească
Neamul să i-l prăpădească,
Iar cine mi-a fost mişel
Seca-i-ar inima-n el,
Cum duşmanii mi te seacă
Săraca ţară, săracă!
Ştefane, Măria ta,
Lasă Putna, nu mai sta,
Las’ arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija gropilor
Dă-o-n seama popilor
La metanii să tot bată,
Ziua toată, noaptea toată,
Să se-ndure Dumnezeu
Ca să-ţi mântui neamul tău…
Tu te-nalţă din mormânt
Să te-aud din corn cântând
Şi Moldova adunând
Adunându-ţi flamurile
Să se mire neamurile;
De-i suna din corn odată
Ai s-aduni Moldova toată

De-i suna de două ori
Vin şi codri-n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Daţi în seama ciorilor
Ş-a spânzurătorilor.
Ştefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta
Că te-aşteaptă litvele
Să le zboare tigvele
Să le spui molitvele
Pe câţi pari, pe câţi fuştei
Căpăţani de grecotei
Grecoteii şi străinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar ţara pustia
Şi neamul nemernicia
Cum te pradă, cum te seacă
Săraca ţară, săracă!


sursa: http://www.justitiarul.ro

6.24.2017

VESTIGII PE LUNA, APARTINAND ALTOR CIVILIZATII




Au trecut peste 30 de ani, de când se consideră că primul echipaj Apollo a aselenizat pe solul Lunii. Discuţiile privitoare la descoperirea, pe Lună, a unor artefacte de origine extraterestră, nu au încetat. De curând, un renumit astronom american, care a colaborat la programul Apollo, a declarat că, într-adevăr, cosmonauţii ajunşi pe Lună au găsit acolo vestigii aparţinând altor civilizaţii.
Potrivit lui Richard Hoagland, oficialii NASA au fost la rândul lor şocaţi de această descoperire, dar au luat toate măsurile pentru ca opinia publică să nu afle despre ea, căci ar fi însemnat „sfârşitul autorităţii” pentru guvernele marilor puteri ce controlau planeta. De aceea, susţine Hoagland, toate cadrele filmate de astronauţii expediţiilor Apollo au fost în prealabil supuse unei cenzuri drastice.
Specialistul american a precizat că reprezentanţii NASA au dezvăluit unor membri ai Congresului american detalii despre descoperirile făcute pe Lună, fiind sfătuiţi să le ţină în cel mai deplin secret. De altfel Hoagland pretinde că ar fi avut chiar prilejul să studieze fotografii ale unor structuri artificiale, existente pe Lună şi despre care opinia publică nu ştie nimic.
„Chiar şi în zilele noastre, staţia spaţială Clementine, ce gravitează în jurul astrului nopţii, a realizat asemenea instantanee, dar NASA a refuzat să le dea publicităţii. Şi mai interesant este faptul că pe aceste fotografii recente se observă cum urmele autovehiculelor cu care astronauţii programului Apollo au circulat pe Lună sunt întretăiate de alte urme, ce nu aparţin vreunui echipaj pământean ! Personal, n-am nicio îndoială că o civilizaţie extraterestră foloseşte satelitul nostru natural ca pe un avanpost, în supravegherea Terrei, dar autorităţile, atât cele americane cât şi cele ruseşti, care sunt la rândul lor la curent cu această situaţie, nu vor să dezvăluie adevărul, de teama consecinţelor psihologice pe care asemenea dezvăluiri le-ar putea avea”, a precizat astronomul american.
Potrivit acestuia, ruinele „oraşelor selenare” se întind pe mai mulţi kilometri, printre altele existând aici domuri masive, numeroase tuneluri şi construcţii ciclopice, ce nu pot fi confundate cu nişte forme de relief naturale, aşa cum s-a sugerat de către sceptici. Singura fotografie dată publicităţii în legătură cu aceste construcţii a fost aceea a aşa-numitului „castel”, o îmbinare de roci imortalizată pe film de către astronauţii de pe Apollo 12 şi despre care NASA a spus că reprezintă de fapt un munte cu vârful erodat de intemperii.
Dar Hoagland, care susţine că a văzut bizara formaţiune şi din alte unghiuri, este de părere că aceasta nu poate avea o origine naturală, pe unele fotografii distingându-se clar îmbinările unor piese cilindrice, lungi fiecare de câteva zeci de metri !
„Faptul că pe Lună nu există atmosferă nu înseamnă neapărat că o civilizaţie superioară nouă n-ar fi putut să creeze aceste edificii monumentale”, a pus punctul pe i astronomul american.

surse: sursa: lovendal.ro; http://www.secretulcunoasterii.ro