8.22.2020

”De două milenii se străduiesc să combată creștinismul, iar acesta iese mereu mai puternic”

 s

„Aparținem unei civilizații europene de mare anvergură pe care trebuie s-o cunoaștem și s-o studiem, nu s-o ignorăm și s-o disprețuim” spune Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, într-un interviu pentru Q Magazine.

Se vorbește deseori despre „Evul Mediu întunecat” în care Biserica Ortodoxă a rămas ancorată. Ce a însemnat Evul Mediu în Europa și în spațiul românesc, precum și la rolul jucat de Biserică în această perioadă.

Cam de la Renaștere încoace, ne-am obișnuit să tratăm Evul Mediu cu dispreț, dar și cu multă superficialitate. Cine nu a auzit expresii de genul „barbarie medievală”, „întuneric medieval”, „comportament ca-n Evul Mediu”? Disprețul se conține chiar în nume. Cei doi termeni alăturați înseamnă „perioada mijlocie”, în sensul unei paranteze neinteresante, neimportante și chiar jenante, situate între luminoasa Antichitate clasică (greco-romană), care a oferit modelul sau idealul de cultură și civilizație, pe de o parte, și Renaștere, care s-a străduit să reînvie cât mai bine acest model antic, pe de altă parte.

„Reînvierea” a însemnat, de fapt, copiere sau imitație, iar atunci când a fost depășită și abandonată, se trecea treptat spre cultura modernă. Deoarece artiștii, savanții, literații din secolele V-XIV – adică oamenii de cultură sau creatorii medievali –, cu foarte rare excepții, nu au imitat operele clasicismului greco-latin, au fost tratați cu dispreț, cu desconsiderare și au fost ignorați multă vreme, ei și operele lor.

Firește, o biserică gotică nu seamănă cu un templu grecesc, dar nu pentru că oamenii din Evul Mediu nu știau să facă temple, cum s-a crezut o vreme, ci pentru că nu-i interesa acest lucru, pentru că aveau o altă sensibilitate, o altă concepție despre divinitate și despre creație. Ideea că între „lumea veche” și „lumea nouă” – imitație a celei vechi – se interpune una „mijlocie”, fără nicio personalitate, una întunecată, nepotrivită, ca un fel de accident al istoriei, s-a insinuat în unele scrieri, pentru ca apoi să se generalizeze.

Această concepție a acționat în timp ca o sentință, ca un sigiliu aplicat cu forța și imposibil de îndepărtat.

Lumea modernă, mai ales prin Marea Revoluție Franceză, a aruncat un oprobriu greu, apăsător, pe care romantismul a încercat, fără prea mare succes, să-l îndepărteze, poate și fiindcă a alunecat spre o imagine idealizată a Evului Mediu, din care proveneau doar ruine fascinante, cavaleri în turnir, onoare cavalerească, romane galante (l’amour courtois) sau poezii ale trubadurilor.

De aceea, în ciuda lucrărilor foarte serioase ale istoricilor (din ultimul secol, de exemplu), în opinia publică a rămas o imagine superficială și deformată a Evului Mediu, în care ar fi trăit oameni stângaci și neîndemânatici, aspri și ignoranți, animați de barbarie, supuși unei crunte asupriri a feudalilor, perioadă în care o mână de aristocrați (dacă nu doar regele) decideau totul, în care unele femei erau considerate bune numai spre a fi lăudate în poezie, iar altele numai spre perpetuarea speciei, în care Biserica era atotputernică și îi ardea pe rug, prin intermediul Inchiziției, pe cei incomozi etc.

Este, totuși, evident astăzi că unele dintre aceste clișee au fost abolite, dar în prea mică măsură…

Exact. Foarte puțină lume știe, de exemplu, câte inovații a adus omenirii Evul Mediu, de la cartea manuscrisă, numită codice (în antichitate erau rulouri, numite volumina, un fel de suluri), până la notele gamei muzicale și la muzica fondată pe ritm!

Evul Mediu, judecat prin prisma idealurilor moderne de democrație, libertate, egalitate, drepturi ale minorităților etc., nu are nicio relevanță. Orice epocă trebuie apreciată în funcție de propriile realități și principii. Principiile Evului Mediu sunt credința, supunerea, ierarhia, privilegiul, onoarea cavalerească, munca tăcută, anonimatul etc.

Nimic nu poate fi înțeles din Evul Mediu, dacă nu conștientizăm atașamentul nețărmurit al acelor oameni (în Europa) față de credința creștină și față de Biserică. Dacă judec omul medieval prin prisma abilității omului contemporan de a lucra la computer, atunci, firește, medievalul devine un primitiv.

Dar câte abilități aveau oamenii de la anul 1000 (să zicem) pe care noi le-am pierdut?!

SURSE DE ÎNȚELEPCIUNE

Știm că Biserica a avut, în primul rând, un rol moral-religios în viața românilor, dar, în același timp, și unul cultural. Ce aspecte legate de activitatea culturală care a prins viață pe lângă vechile noastre mănăstiri ați evidenția?

Biserica a fost peste tot în Europa medievală „patroana” culturii. Nicio activitate culturală majoră nu se desfășura în afara Bisericii, fără oblăduirea ei. Chiar universitățile din Occident au fost creația Bisericii și a credinței. La noi, în lumea de tradiție bizantină și bizantino-slavă, în condițiile relației speciale și a simbiozei dintre puterea laică și cea religioasă, în sânul bisericilor și mănăstirilor, s-au născut cartea manuscrisă, miniatura de carte, broderia, școala, educația organizată, arhivele, bibliotecile, scrisul în românește, literatura teologică, juridică, beletristică, filosofică etc. Instruirea copiilor, învățarea buchilor, cititul și scrisul la noi nu au fost „inventate” și susținute de la început de stat, ci de biserică. Viețile sfinților, povestite simplu și pe înțelesul tuturor, au devenit adevărate pilde de viață și surse de înțelepciune, iar icoanele și frescele au ajuns să fie ilustrarea pentru popor a Cărții Sfinte, pe care puțini o puteau citi direct în acele vremuri.

După căderea Bizanțului domnitorii noștri au considerat că e de datoria lor să ducă mai departe spiritualitatea, cultura și tradiția bizantină. Considerați că apartenența românilor la civilizația Bizanțului a fost o catastrofă națională, așa cum sugerează unii istorici?

Apartenența românilor la civilizația bizantină este o realitate și de aici trebuie să plecăm. Istoricii de profesie nu au voie – nu le permite deontologia – să se lanseze în speculații de genul „ce ar fi fost dacă nu ar fi fost…” (despre un fenomen, fapt, proces). Românii sunt, mai întâi, răsăriteni (în cadrul Europei clasice) prin geografie, nu prin istorie, adică prin locul în care sunt așezați de soartă. Trebuie știut că numele de Imperiul Bizantin este o ficțiune, o convenție a istoricilor, stabilită cam din secolul al XVII-lea încoace.

Numele oficial al statului statornicit de împăratul Constantin cel Mare cu centrul la Noua Romă la anul 330 a fost, până la căderea Constantinopolului de la 1453, acela de „Imperiul Roman”. Din punct de vedere legal, statul roman decăzut în vest a continuat să existe în est, chiar și după fondarea Imperiului Carolingian și apoi Ottonian. Ambele nu mai erau sub aspect etnic romane (unul era grec și altul german), dar duceau mai departe ideea romanității. Singurul popor din est care a continuat în chip vizibil tradiția romană și sub aspect etnic a fost poporul român. Acest fapt s-a întâmplat sub oblăduirea Bizanțului și apoi s-a perpetuat prin „Bizanțul după Bizanț”.

Cum să poată fi o astfel de realitate generoasă „catastrofă națională”? Faptul că civilizația aceasta a Imperiului Roman din răsărit nu a reușit să se mențină drept civilizație-model (de succes) a Europei – cum a fost pentru câteva secole atunci când Occidentul era „barbar” și „barbarizat” – este o cu totul altă chestiune.

Noi, însă, locului ne ținem: aparținem unei civilizații europene de mare anvergură pe care trebuie s-o cunoaștem și s-o studiem, nu s-o ignorăm și s-o disprețuim.

Nu știm cum ar fi fost, dacă eram occidentali, dar știm ce soartă ne-a fost hărăzită aici, în sud-estul Europei și nu avem dreptul s-o hulim, ci să-i facem față cu demnitate.

Pe lângă vechile noastre mănăstiri au apărut bolnițele sau micile spitale de întrajutorare a celor bolnavi și neputincioși. Mitropolitul Anastasie Crimca, de exemplu, în anul 1619 a înființat un spital la Suceava, acesta fiind primul spital atestat documentar într-un oraș la noi în țară. Care este rolul pe care l-a avut Biserica în domeniul filantropiei în spațiul românesc? Știm că numai în pandemia Covid-19, Biserica Ortodoxă a făcut donații de peste 4 milioane de euro.

Pentru o biserică creștină tradițională, ajutorarea semenilor aflați în nevoie, bolnavi, bătrâni, neputincioși, sărmani, face parte din esența misiunii sale pe acest pământ.

Biserica, „mireasa lui Iisus”, a ocrotit întotdeauna oamenii. Primul spital „modern” din România l-a făcut tot Biserica, prin mitropolitul Anastasie Crimca, la 1619. Spitalul Colțea din București, fondat la începutul anilor 1700, era în curtea mănăstirii omonime, construite de familia Cantacuzino.

Toate sau aproape toate spitalele de tradiție au nume de sfinți veghetori și patroni, nu numai pentru că sfinții erau protectorii bolnavilor, dar și pentru că Biserica a jucat rolul esențial sau un anumit rol în fondarea și funcționarea lor. Dar, dincolo de spitale, Biserica a vegheat mereu la ajutorarea săracilor, la adăpostirea celor rămași ai nimănui, la ocrotirea și școlarizarea copiilor.

Fondatorul învățământului în limba română de la „Sfântul Sava”,considerat și părintele Politehnicii bucureștene, ardeleanul Gheorghe Lazăr, era arhidiacon și misiunea și-a îndeplinit-o pe un teren al Bisericii Țării Românești.

Evident, Biserica Ortodoxă Română mai are multe de făcut pe tărâmul filantropiei. Cel care neagă cele făcute și cele care se fac sub ochii noștri este pus pe rele, e mânat de ură, nu de iubire.

POPOARELE OCCIDENTALE NU FAC LA FEL

Ați pledat public pentru redeschiderea bisericilor, parte a măsurilor de relaxare în pandemie, fapt pentru care ați fost pus la zid de o parte a opiniei publice din România. Este anacronic să crezi în Dumnezeu și să mergi la biserică în veacul XXI?

Sunt țări – mai ales cele nordice – unde bisericile sunt mai întotdeauna închise, fiindcă nu le trece nimeni pragul.

La recensămintele din aceste țări, dacă 20-30% din populație se declară creștină, este mult.

Chiar în apropierea noastră, Cehia, conform recensământului din 2011, are peste 79% din populație atee, agnostică, fără religie etc. În aceste țări, închiderea bisericilor, din varii motive, nu înseamnă nimic, fiindcă ele sunt oricum ca și inexistente.

România este și ea o țară europeană, moștenitoare a civilizației și culturii greco-latine, face parte din organisme europene și mondiale – ca Norvegia, Suedia sau Cehia – dar nu este întocmai ca ele. Una dintre cele mai izbitoare deosebiri se vede în domeniul religios.

Conform recensământului din 2011, 86,45% din populația României s-a declarat ca fiind de confesiune creștină ortodoxă. Ceilalți cetățeni români s-au declarat creștini de alte confesiuni: romano-catolici, protestanți, penticostali, uniți cu Roma, baptiști etc. Astfel, populația creștină din România reprezintă 99,5% din totalul populației țării.

Trebuie, însă, să fim convinși că nu acesta este adevărul, pentru că, dacă 99% dintre cetățenii români ar fi cu adevărat creștini și ar aplica preceptele creștine, România ar fi o țară edenică. Și nu este cazul!

Românii se declară religioși și creștini, dar nu sunt cu toții practicanți și nu respectă, în aceeași măsură în care declară, canoanele, posturile, sărbătorile etc. Unii români se duc la biserică doar de Crăciun și de Paști. Dar mai sunt și alte chestiuni care-i individualizează pe români față de alții, chiar față de alți creștini.

Să enumerăm câteva: românii se cunună religios, se închină în biserici, își botează copiii, se mărturisesc, practică cultul morților etc. Românii își sfințesc casele, mașinile, alte bunuri și chiar animalele; țin mai multe sărbători de peste an decât alții; își urează de ziua numelui „La mulți ani!”, iar ziua aceasta celebrează câte un sfânt din calendarul creștin; își mai spun, când se întâlnesc și când se despart, „Doamne ajută!”, „Dă-ne, Doamne, bine!”; când află de un deces, spun și scriu „Dumnezeu să-l ierte!” etc.

Se poate obiecta că nu este vorba aici despre chestiuni de esență, dar, indiferent dacă sunt sau nu, ele jalonează viețile oamenilor. Și încă ceva: mulți români – după un obicei de când e lumea – își fac cruce când trec pe lângă biserică, înalță ochii și gândul către Domnul.

Așa au învățat de la părinți și de la moși, ca „să fie primit”, ca să fie sufletul împăcat. Mulți români știu să asculte smeriți o priceasnă, să cânte mai multe colinde decât alții, să spună cu smerenie „Hristos a înviat!”, să facă „veșnica pomenire” a morților, să plângă, seara, la lumina candelei, după morții și viii lor, aflați departe, prea departe. Nu am văzut popoare occidentale să facă la fel.    

Firește, față de cele evocate mai sus, sunt o mulțime de contraargumente și se pot aduce obiecții. Unele vor fi cu bună-credință, altele nu.

Rânduri-rânduri, seculariștii, „progresiștii”, ateii, anticlericalii, agnosticii, neomarxiștii etc. le exhibă mereu – câteodată rațional și cuminte, alteori în mod agresiv, intolerant și jignitor.

Intenționat nu vreau să amintesc acum despre mojicia unor români, despre blestemele și înjurăturile lor legate de Dumnezeu și de sfinți, de credință și de biserică. Nu vreau să dezvolt aici nici aspecte privind formalismul românilor, felul lor de a imita, dorința de a face exact invers decât se cere de către autorități etc.

Se va spune, din nou, că românii sunt înapoiați, că au rămas „în plin Ev Mediu”, că trăiesc prin eresuri și superstiții, că pun ritul înaintea dogmei, că nu și-au raționalizat credința și trăirile religioase etc. Le știu și le văd pe toate acestea, dar cine deține monopolul adevărului? Cine poate să certifice că drumul Occidentului, în privința credinței, este cel infailibil, că numai acest drum laicizant garantează succesul, prosperitatea socială, morală, spirituală?

Mi se va spune și că Biserica Ortodoxă nu are întotdeauna și peste tot cei mai potriviți preoți și ierarhi, că nici ei, clericii, nu știu constant să conducă bine turma, că fac ceremonii prea dese și prea lungi și că numai guvernanții laici decid în timpul stării de urgență.

Este drept! Și ierarhii, și preoții sunt oameni, iar om fără greșeală nu există. Se poate ca nu toți slujitorii bisericii au înțeles cum să se poarte impecabil în aceste timpuri grele. Numai că societatea nu este un mecanism fără suflet și fără sentimente, iar deciziile trebuie pliate după lume, după felul românilor de a percepe viața și moartea, de a înțelege relația cu autoritatea constituită.

Nu sunt oamenii chemați – oricât de grozavi ar fi ei – să decreteze că biserica şi credința sunt rele. Critica Bisericii se poate face în orice societate democratică, dar nu pornind de la principii malefice și nu cu „mânie proletară”, ca pe vremuri.

Astăzi apar anumiți indivizi, cu fețe congestionate și cu voci tunătoare, care nu critică, ci înfierează, condamnă, varsă venin…

Așa este. De două milenii anumite forțe se străduiesc să combată creștinismul, iar acesta iese mereu mai puternic din aceste confruntări. Se poate ca, statistic vorbind, românii să nu mai fie la fel de cucernici ca odinioară, se poate să mai fie unii care opun vehement știința și religia (cum o făcea la noi ateismul comunist), se poate să mai fie indivizi și grupuri care să admire necondiționat civilizația Occidentului laicizat și amenințat de fundamentalism, dar, dincolo de toate acestea, îi contrazice realitatea.

Nu sunt viitorolog și nu știu ce vor aduce deceniile și secolele următoare, dar constat ceea ce se întâmplă azi. Iar astăzi, românii cu preoții și cu praporii în frunte au reușit să scape de dictatură și speră într-un viitor mai bun, prin întărirea lor întru credință și prin încrederea în Biserică.

De aceea, persoanele și instituțiile cu rol de conducere în societate trebuie să pornească de la această premisă când iau decizii care îi privesc pe români și care se referă la România.

sursa:https://www.qmagazine.ro/ioan-aurel-pop-de-doua-milenii-se-straduiesc-sa-combata-crestinismul-iar-acesta-iese-mereu-mai-puternic/

23 august 1944, cel mai controversat moment al istoriei României

 

23 august 1944 rămâne probabil cel mai controversat moment al istoriei noastre contemporane. Deciziile din acea fierbinte zi de miercuri din vara celui de-al cincilea an de război au fost analizate, criticate, răstălmăcite, lăudate, făcând din audienţa mareşalului Antonescu la Regele Mihai „minutul de aur” al istoriei noastre recente.

În fond, discuţiile pro şi contra din jurul actului de la 23 august se axează pe răspunsurile la două întrebări majore:

1) A fost lovitura de palat a Regelui Mihai cauza şi nu doar preludiul instaurării comunismului în România ? 

2) Cât de benefică din punct de vedere moral, politic şi militar a fost pentru ţara noastră, întoarcerea armelor împotriva Germaniei şi alinierea alături de puterile aliate (URSS, Marea Britanie şi SUA) ?   

La aceste întrebări, dar şi la multe altele, vor răspunde istoricii Dan Falcan şi Florin Cristescu, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia” moderată de Ciprian Stoleru şi transmisă de adevarul.ro,


Puteţi urmări şi comenta emisiunea AICI.

sursa:https://adevarul.ro/cultura/istorie/dezbatere-historia-adevarul-live-ora-1200-23-august-1944-mai-controversat-moment-istoriei-romaniei-1_5f3f67535163ec42712d5bca/index.html

8.21.2020

Tupeul lui Orban este colosal – ipocrizia și fățărnicia personajului fiind uimitoare. 96 de primari PSD au fost validați de PNL drept candidați ”liberali”

 

Intrarea în campania localelor este marcată de acuzații reciproce, la loc de frunte fiind cea de racolare de primari și de încurajare a traseismului. Ori, deși se știe că acesta este obiceiul marilor partide, Ludovic Orban NU recunoaște că este implicat în așa ceva.

Aseară, Orban făcut presei o declarație de un tupeu ieșit din comun: el nu a semnat nicio listă de candidatură pentru primari veniți de la alt partid!
”Candidaturile au fost depuse, listele au fost depuse... Asta e! Eu nu am semnat nicio listă de candidatură pentru primari veniți de la alt partid. Candidaturile sunt semnate de președinții de filiale județene”, a spus Ludovic Orban.

Cu alte cuvinte, Orban vrea să spună că nu ar avea nicio legătură cu primarii racolați din alte partide! Tupeul lui Orban este colosal – ipocrizia și fățărnicia personajului fiind uimitoare.

Să ne amintim ce spunea Orban după ședința Biroului Politic Național al PNL din 9 martie 2020, pe care îl prezidase și la care s-au stabilit candidații în fiecare județ:

„Biroul Permanent Național al PNL a validat cea mai mare parte a candidaților la funcția de primar și de președinte de Consiliu Județean (CJ). (…) nu am validat în județele unde se poarta negocieri cu alte formațiuni politice (…) restul organizațiilor județene au la dispoziție 2 săptămâni pentru a definitiva procedurile în acest sens. După împlinirea acestui termen, convocăm iar BPN, ca să finalizăm candidații și validarea acestora”, a declarat Orban.

Deci, toate candidaturile au fost validate de BPN prezidat de Ludovic Orban!

Reamintim de celebrul caz al primarului de Iași, pe care Orban l-a apărat personal împotriva propriei organizații care se opunea vehement venirii acestuia, dar și contra ”partenerilor” din USR! Reamintim că primarul în cauză este vizat și de controverse grave privind averea acumulată – dar lui Orban NU i-a păsat.

”Nu sunt de acord cu traseismul politic”, a mai spus aseară Orban – după cum se vede încă o ipocrizie majoră, în condițiile în care chiar în guvern are parlamentari ex-PSD… iar istoria guvernărilor PNL este, în mare măsură, bazată pe colaborarea cu PSD!

Potrivit datelor PSD, 96 de primari PSD au fost validați de PNL drept candidați ”liberali”.

sursa:https://ro.sputnik.md/politics/20200821/31383081/Ludovic-Orban-afirmaie-de-o-ipocrizie-total--proba-concret.html

”Cum pot pretinde acești oameni să mai guverneze când au prăbușit economia, au scos 1 milion de români de pe piața muncii și au scăzut puterea de cumpărare a cetățenilor cu 7%?”.

 


Fostul premier și ultim președinte ales al PSD, Viorica Dăncilă a transmis un mesaj incendiar, în care cere imperativ ca moțiunea să fie votată pentru că ”Guvernul Ludovic Orban trebuie demis de urgență!”.

”Votarea moțiunii PSD e soluția corectă pentru a scăpa de eșecul liberal de la Palatul Victoria, de trupa de incompetenți care a ruinat economia țării”, sune ferm fostul premier, aducând un argument forte: scăderea economică dramatică! ”-12%: aceasta este scăderea economică din al doilea trimestru al acestui an și cifra care-i îngroapă politic pe actualii guvernanți”.

Întrebarea Vioricăi Dăncilă este precisă: ”Cum pot pretinde acești oameni să mai guverneze când au prăbușit economia, au scos 1 milion de români de pe piața muncii și au scăzut puterea de cumpărare a cetățenilor cu 7%?”.

”În afară de atacurile la persoană împotriva mea și de plângerea penală de înaltă trădare pentru parteneriatul strategic pe care l-am propus cu Israelul, mai rămân deci în urma PNL doar rezultatele catastrofale la  guvernare”, punctează dur Viorica Dăncilă.

Prima femeie premier din istoria României pune față în față cifrele: ”Comparați cifrele dezastrului liberal cu cifrele guvernării PSD: creștere economică de 7% (în 2017), 4,7% (în 2018) și 4,1% (în 2019), creșterea salariului mediul net cu 53% și a punctului de pensie cu 45% în cei aproape 3 ani de guvernare PSD, reducerea șomajului la un nivel istoric (doar 3%)”.

Dar, încheie Viorica Dăncilă, din păcate însă, ”toate progresele din vremea PSD au fost anulate în doar 9 luni de guvernare orbanistă”.

”De aceea e urgent ca țara să scape de guvernarea liberală care a distrus România!”, încheie mesajul Viorica Dăncilă.

sursa:https://ro.sputnik.md/politics/20200821/31383633/Viorica-Dancila-mesaj-incendiar-Toate-progresele-PSD-au-fost-anulate.html

Astăzi s-a dovedit că statul paralel este mai puternic și că riscul ca Dragnea să fie eliberat chiar în ziua Congresului PSD li s-a părut prea mare.

 

Liviu Dragnea a anunțat de ieri că dacă se continuă detenția sa ilegală atunci înseamnă că justiția din România nu rezistă la presiunile politice. Iar astăzi se dovedește că a avut dreptate.

Ieri, Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru o zi pronunţarea unei decizii pe contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea, prin care fostul lider PSD solicita să fie eliberat din închisoare arugmentând că este deţinut ilegal.

În timpul procesului de ieri de la Curtea de Apel Bucureşti, Liviu Dragnea a arătat că, dacă va fi menţinut în închisoare, înseamnă că justiţia din România "nu rezistă la presiuni politice".

"Spun ce am mai spus. Am fost trimis la puşcărie total nevinovat. Pe fond, am fost trimis la închisoare de un complet nelegal. Avocatul a arătat că România e parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care e clară şi fără echivoc. Am fost trimis la închisoare prin nerespectarea legii şi, dacă voi fi menţinut în închisoare prin încălcare brutală a drepturilor omului, înseamnă că în România justiţia nu rezistă la presiuni politice. Sper că veţi adopta o decizie prin care să nu se menţină nerespectarea CEDO sau a legilor ţării", a declarat Dragnea ieri în sala de judecată.

În cererea depusă în instanţă, Liviu Dragnea a invocat un recurs în drept intitulat "habeas corpus" - o lege cu caracter constituţional, promulgată în anul 1679 de către Parlamentul englez, prin care se garantează libertatea persoanei.

Avocaţii fostului lider PSD au arătat că acesta este deţinut ilegal în penitenciar, deoarece completul de 3 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat nu era specializat să judece fapte de corupţie. Avocaţii au invocat în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale din octombrie 2019.

Astăzi însă s-a dovedit că statul paralel este mai puternic și că riscul ca Dragnea să fie eliberat chiar în ziua Congresului PSD li s-a părut prea mare.

sursa:https://ro.sputnik.md/justice/20200821/31383953/Statul-paralel-a-nvins-Dragnea-ramne-in-inchisoare.htm

TRIBUNALUL BUCREȘTI a dispus : 20 de inculpaţi, CONDAMNAŢI pentru trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism

 s

Prin sentinţa penală nr. 923 din data de 18.08.2020, Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea unui număr de 20 de inculpaţi, la pedepse cuprinse între 3 ani de închisoare cu suspendare şi 15 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

În baza art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 19 şi urm. din Codul de procedură penală rap. la art. 1357 din Codul civil, instanţa a admis acţiunile formulate de către părţile civile şi a obligat în solidar o parte dintre inculpaţi la plata unor sume de 65.000 de euro şi 10.000 de lei cu titlu de despăgubiri civile - daune morale.

Totodată, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal, instanţa a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri şi sume de bani, aparţinând inculpaţilor, după cum urmează:

- un teren în suprafaţă de 270 mp.;
- un apartament;
- suma de 79.960 lei obţinută de ANABI din valorificarea a două autoturisme;
- sumele de 286.500 euro şi 1.246.500 lei, obţinute de către inculpaţi din exploatarea victimelor;

În baza art. 112 indice 1 alin. (1) lit. b) din Codul penal, instanţa a mai dispus şi confiscarea extinsă a unui imobil şi terenul aferent acestuia, a unui apartament, a unui număr de 23 de telefoane mobile, 2 laptopuri, 2 tablete şi o unitate centrală aparţinând inculpaţilor.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), în referire la pct. 14-15 din Anexa la Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţi, în vederea introducerii pofilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, a obligat inculpaţii la plata sumei de 143.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Inculpaţii au fost trimişi în judecată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală la data de 02.07.2018. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este una definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie, transmite DIICOT.

sursa:https://www.dcnews.ro/20-de-inculpati-condamnati-pentru-trafic-de-persoane--trafic-de-minori-si-proxenetism_766577.html

32 de scurtmetraje în Bucharest International Dance Film Festival 2020

 


Din cele 291 de producţii înscrise în cele trei secțiuni competiționale din cadrul Bucharest International Dance Film Festival 2020 – competiția internațională, cea națională și cea dedicată musicalurilor – au fost selectate 32 de scurtmetraje, din 14 țări de pe întreg mapamondul.

Competiția internațională cuprinde secțiunile – Fictions and Frictions, Dances and Circumstances și Bodies and Fluidities – ce includ 21 de filme, din zece țări.

Din secțiunea Fictions and Frictions fac parte nouă filme de dans, din șase țări, iar scurtmetrajele surprind oameni în căutarea locului potrivit, fie el mental, emoțional sau fizic. Indiferent că se întâlnesc într-un spațiu real sau migrează pe teritorii virtuale, protagoniștii acestor călătorii oscilează jovial între ficțiune și materialitate. Filmele din această secțiune a competiției dedicată scurtmetrajelor internaționale se pot vedea pe 4 septembrie, de la 20:30, la Cinema Elvire Popesco, în aer liber.

În cadrul secțiunii Dances and Circumstances, BIDFF prezintă, pentru prima oară, o selecție de scurtmetraje în care se documentează dansul ca proces uman transformativ. Patru scurtmetraje din Hong Kong, Franța, Israel și SUA vorbesc afirmat și critic despre dans ca necesitate, ca mod de viață. Cele patru filme documentare explorează diverse modalități de a înțelege, practica și folosi dansul: pentru a ne aminti, pentru a transcende culturi și limbaje, pentru a supraviețui. Scurtmetrajele acestei secțiuni din competiția internațională rulează pe 5 septembrie, de la 20:30, la Muzeul Țăranului Român, în aer liber.

BIDFF a pregătit în ultima seară de festival o proiecție de opt filme scurte, din șase țări, care chestionează relația dintre putere și intimitate, prezentând dansul și corpul ca modalități instabile sau unificatoare. Secțiunea Bodies and Fluidities încearcă să răspundă unor întrebări dificile: Când devine dansul un mijloc de rezistență? Când se transformă într-o meditație asupra schimbărilor pe care timpul le imprimă corpurilor noastre? Cum tratăm cu umor un subiect atât de controversat precum obiectificarea corpului femeii? Vedem pe 6 septembrie, de la 21:00, la Cinema Elvire Popesco, în aer liber.

Competiția națională reunește șapte filme de scurtmetraj românesc sub tematica Mazes and Gazes. Regizori și coregrafi români problematizează corpul și (ne)mișcarea, atingerea și interacțiunea interumană, inclusiv noțiunea de realitate, așa cum este ea înțeleasă în mod obișnuit. Cele șapte filme propun, într-o manieră eclectică și detașată, o reconfigurare a privirii asupra acestor subiecte atât de dezbătute, niciodată epuizate. Scurtmetrajele românești se văd pe 5 septembrie, de la 22:00, la Muzeul Țăranului Român, în aer liber.

Lansată anul trecut, secțiunea competițională dedicată musicalurilor avangardiste continuă și în 2020, de data aceasta sub tematica Treats and TrapsCele patru filme de scurtmetraj folosesc, cu umor, alimentele ca pretext pentru a vorbi despre atitudinile negative pe care le avem față de corpurile noastre, despre anxietatea socială cu care uneori ne confruntăm, despre modul nejustificat în care uneori ne ghidează aparențele. Le vedem pe 4 septembrie, de la 22:30, la Cinema Elvire Popesco, în aer liber.

Juriul BIDFF 2020 va fi format din artistul Farid Fairuz (RO), producătorul Patrice Nezan (FR) și coregrafa Chrysanthi Badeka (GR).
Farid Fairuz a avut un rol esențial în multe dintre inițiativele care au condus la recunoașterea internațională a dansului contemporan românesc și la înființarea unor structuri și instituții devenite repere ale acestui domeniu. În prezent este Director de Programe și Proiecte în cadrul Centrului Național al Dansului București.
Patrice Nezan, producător și specialist în audiovizual, a produs numeroase filme selectate în festivaluri prestigioase. Două dintre filmele la care a lucrat au fost selectate la Premiile Oscar 2020: lungmetrajul de ficțiune CORPUS CHRISTI și lungmetrajul de animație WARDI.
Chrysanthi Badeka, coregrafă, dansatoare, creatoare de filme, editor, profesor de videodance și manager de proiect la mAPs – migrating Artists Project in Greece, s-a dedicat promovării și dezvoltării domeniului de videodance. Co-fondatoare a Mediterranean Screendance Network și MØZ PRODUCTIONS, Chrysanthi Badeka a fost curator pentru numeroase conferințe și festivaluri de profil.

BIDFF recunoaște excelența, noutatea și discursul artistic curajos, oferind premii în valoare de 2000 de Euro. În Competiția Internațională și în cursa pentru Trofeul Cel Mai Bun Film Internațional au intrat 21 de scurtmetraje, iar Conceptual Lab by Theo Nissim va oferi Marele Premiu, în valoare de 1000 euro, filmului care va avea cel mai puternic impact asupra juriului festivalului. Premiul pentru Cel Mai Bun Film Românesc, în valoare de 500 euro, este oferit de ADFR – Asociația pentru Dezvoltarea Filmului Românesc, un premiu care continuă demersul festivalului de a susține industria creativă locală. Premiul pentru Cel Mai Bun Musical, în valoare de 500 euro, oferit de Tangaj Dance, organizația fondatoare a festivalului, va fi acordat unuia dintre cele 4 scurtmetraje selectate anul acesta, în dorința de a promova noi formate de musical care abordează teme contemporane.

sursa:https://www.cotidianul.ro/32-de-scurtmetraje-in-bucharest-international-dance-film-festival-2020/

Vrei să faci bani cu imaginația ta ? Vrei să-ți vezi ideile creatoare materializate într-un „Brad de Crăciun din materiale neconvenționale“ ?

 

Autoritățile locale din sectorul 1 au soluția pentru tine. Centrul Cultural al Sectorului 1 al Municipiului București organizează în perioada următoare Concursul de Creație – ”AMBIENT URBAN”.

Acest concurs are ca scop elaborarea designului unor obiecte de mobilier urban permanente sau temporare, adecvate arhitectonic Sectorului 1 precum și crearea de artă stradală contemporană. Acest demers se circumscrie redefinirii estetice a spațiilor publice din Sectorul 1 al Municipiului București, dorindu-se totodată încurajarea și promovarea creatorilor din România.
Proiectele câștigătoare pentru fiecare temă vor fi premiate cu suma de 4.000 lei net.

Concursul de creație are 4 teme:

1. Tema 1. Suport rastel pentru biciclete.
Termen de depunere proiecte: până la data de 31 iulie 2020.

2. Tema 2. Pictură murală.
Termen de depunere proiecte: până la data de 10 august 2020.

3. Tema 3. Mobilier pentru târgurile tradiționale.
Termen de depunere proiecte: până la data de 21 august 2020.

4. Tema 4. Brad de Crăciun din materiale neconvenționale.
Termen de depunere proiecte: până la data de 10 septembrie 2020.

Concursul de Creație se va desfășura conform Regulamentului publicat pe site. Juriul va fi compus din următorii membri:
– Petre LUCACI, președinte UAP;
– Emil IVĂNESCU, președinte OAR București;
– Marian MOICEANU, rector UAUIM București;
– Cosmin PĂULESCU, decan UNARTE;
– Daniela POPA, viceprimar al Sectorului 1;
– Cristian TUDOSE, consilier al Primăriei Sectorului 1;
– Vicențiu SPERIATU, director al Centrului Cultural al Sectorului 1.

ssursa:https://www.cotidianul.ro/ideile-creatoare-puse-in-practica-in-sect-1/

„Doamna Meiroșu, politician de tip giratoriu – pleacă-vine, pleacă-vine. Acum a ales să plece. Nu o să mai vină”


PSD închide uşile pentru politicienii „de tip giratoriu”

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, îi critică pe parlamentarii care au demisionat din partid.

„Acești parlamentari îmi pare că au ales să facă acest lucru, în special de colegul meu Breaz, care a primit șansa de a-și arăta competențele din partea PSD în post extrem de important – a fost ministruL Culturii, ministru interimar al Educației. A decis brusc că nu-l mai reprezintă acest partid. Mă rog, suntem în prag de alegeri și lumea trece peste caracter și alege în funcție de interese personale”, spune purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu.

El s-a referit și la deputatul Emilia Meiroșu, care a anunțat, joi, că s-a alăturat PNL.

„Doamna Meiroșu, politician de tip giratoriu – pleacă-vine, pleacă-vine. Acum a ales să plece. Nu o să mai vină”, adaugă Romașcanu.

El spune că ultimele plecări din PSD nu vor influența rezultatul la votul moțiunii de cenzură.

sursa:https://www.cotidianul.ro/psd-inchide-usile-pentru-politicienii-de-tip-giratoriu/