Noutate pentru unitățile de învățământ

 

Anul școlar 2020-2021 vine cu noutăți nu doar în ceea ce privește procesul educațional, ci și în alte privințe.

Bogdan Despescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a anunțat că se înființează Poliția Școlară.

Acesta a vorbit despre preocuparea permanentă a conducerii MAI pentru îndeplinirea obiectivelor în ceea ce privește siguranța elevilor și a cadrelor didactice, motiv pentru care ministrul de Interne Marcel Vela a luat decizia înființării unei structuri distincte în cadrul Poliției Române care va consolida parteneriatul MAI – școală – autorități locale în vederea dezvoltării unui proces educațional anti-infracțional și anti-victimal.

 ”Astfel, va exista o prezență mult mai mare și mai activă a polițiștilor în mediul școlar, respectiv în procesul educațional. Ei vor identifica mediile favorabile comiterii de infracțiuni și vor stabili legături permanente cu reprezentanții unităților de învățământ, cu reprezentanții ONG-urilor precum și ai autorităților locale”, a explicat Despescu.

Acesta a subliniat că noua structură formată, “Poliția Siguranță Școlară” va acorda o mai mare importanță activităților și măsurilor preventive.

Se vor identifica din timp factorii generatori și, astfel, se vor putea elimina din timp potențialele riscuri avându-se în vedere, în special, prevenirea consumului de droguri, traficului de persoane și violenței juvenile.

Parteneriatul școală-poliție nu este, însă, o noutate. El există de mulți ani, alături de parteneriatul cu Inspectoratul de Muncă, Protecția Copilului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Această structură va funcționa o dată cu începerea noului an școlar atât la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, dar și la cel al inspectoratelor județene de poliție și Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

sursa:https://ro.sputnik.md/education/20200902/31516306/se-infiinteaza-Politia-scolara.html

Premierul Orban profită de înfrângerea moțiunii și vine cu o solicitare

 

Ludovic Orban pare a fi prins aripi după eșecul moțiunii și cere Parlamentului, pe un ton care se vrea fără drept de apel, rectificarea bugetară.

 ”Solicit parlamentarilor să susţină ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului de stat pentru că ea este construită pe baza analizelor, studiilor de impact şi a resurselor efective de care dispunem”, a sus Orban.

Aceasta implică însă o condiție clară – renunțarea la orice demersuri ale Opoziției privind majorări sau diverse investiții.

 ”Orice cheltuială suplimentară este introdusă în dezbaterea bugetului de stat, a ordonanţei de urgenţă de rectificare a bugetului - se va întoarce împotriva tuturor românilor, va accentua dezechilibrele şi riscă să compromită perspectivele de relansare economică pe care le-am construit, pe termen mediu şi lung”, a declarat Orban.

Evident, Orban a pigmentat solicitarea cu atacuri la PSD, cu textele clasice despre moțiune, despre ignorarea fondurilor bugetare.

"După ce au vrut să lase România fără Guvern, astăzi, PSD vrea să lase România fără buget”, spune Orban. ”PSD, într-un populism inexplicabil, ne-a provocat noi și noi cheltuieli, pe care efectiv bugetul nu le poate suporta”.

 Cui foloșește dacă România va fi retrogradată de agențiile de rating? Cui folosește dacă România se va împrumuta mai scump? – întreabă Orban.

”Vă dau o informație: o singură lună ne-am împrumutat mai scump decât guvernările PSD, luna februarie”, spune Orban, car acuză că pesediștii ”au mers pe ideea: după noi potopul! Cui folosește dacă, Doamne ferește, România nu va mai găsi finanțări? Cui folosește dacă investitorii o să privească cu mai multă reticiență România, din cauza acestei politici demagogice și găunoase”.

Apoi, Orban s-a lăudat – ”am făcut eforturi extrem de mari pentru a găsi resurse pentru a creşte veniturile unor categorii importante, să creştem punctul de pensie, să găsim resurse pentru a susţine creşterea alocaţiilor, să susținem autorităţile locale prin eforturile pe care le fac pentru a putea face față cheltuielilor pe timp de pandemie, am alocat resurse financiare pentru a susţine angajaţii, pentru susţinerea companiilor”.

 ”Ne confruntăm cu o contracție economică de 3,9% pe primul semestru. Sigur, că este o contracție economică mai mică decât media UE, care este de 8,3%. Totuși, vorbim despre o contracție deci bani mai puțini la buget”.

În aceste condiții Orban a reluat impunerea și a subliniat: ”Solicit parlamentarilor să voteze rectificarea bugetară ca o bază solidă pentru reluarea procesului de creştere economică, pentru o revenire rapidă a economiei româneşti care, ulterior, să permită creşterea veniturilor cetăţenilor”.

Deci, așa cum spuneam, o solicitare care seamănă cu o impunere fără drept de apel, pe fondul neputinței demonstrate de PSD, care s-a lăudat că va da jos guvernul, dar nu s-a dovedit în stare.

sursa:https://ro.sputnik.md/politics/20200902/31517128/Orban-pune-piciorul-n-rag-dup-moiune--impune-un-VOT-fr-drept-de-apel-.html

În sud-estul țării CANICULĂ, Ploi și vijelii, începând de joi

 

Meteorologii au emis, pentru miercuri, o avertizare Cod galben de caniculă şi disconfort termic în nouă judeţe din sud-estul ţării şi în Capitală, unde temperaturile vor ajunge până la 36 de grade. De joi de la prânz, în mai multe zone vor fi ploi torenţiale şi vijelii.

Atenţionarea Cod galben de caniculă şi disconfort termic este în vigoare miercuri pentru judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, parţial Tulcea şi Constanţa şi pentru Capitală.

Potrivit meteorologilor, miercuri după-amiază, în regiunile sud-estice disconfortul termic va fi accentuat şi local va fi caniculă. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi, iar temperaturile maxime vor fi de 33-36 de grade. Joi, în regiunile sud-estice, după-amiaza, disconfortul termic va fi ridicat, iar pe arii restrânse indicele temperatură-umezeală (ITU) va mai atinge pragul critic de 80 de unităţi.

De asemenea, meteorologii au transmis o informare valabilă de joi, de la ora 12.00, până vineri, la ora 21.00. Astfel, din a doua parte a zilei de joi (03 septembrie) în sud-vest, centru, nord-est şi la munte, iar în noaptea de joi spre vineri (03/ 04 septembrie) şi pe parcursul zilei de vineri (04 septembrie), în special în jumătatea de est a ţării, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică temporar accentuată ce se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi grindină.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24264090-cod-galben-canicula-temperaturi-pana-36-grade-sud-estul-tarii-ploi-vijelii-joi.htm

România poate deveni lider energetic în regiune

 

Țara noastră are toate atuurile ca, prin investițiile făcute în interconectări și crearea unui hub de gaze, să fie un lider energetic în toata regiunea Europei Centrale si de Sud -Est, precizează, într-un interviu acordat Cotidianul.ro, Ion Sterian, director general Transgaz. După ce si BRUA va fi finalizată, Transgaz, în calitate de reprezentant al statului român, va deschide calea pentru energia caspică spre Europa. Despre toate acestea, despre relația cu gigantul Gazprom si noi legaturi cu vecinii, despre pregatirea Sistemului Național de Transport în perspectiva sezonului rece 2020-2021 și măsurile luate în contextul pandemiei COVID-19, puteti citi în rîndurile de mai jos.

-Se vorbește de importanța strategică a regiunii în care ne aflăm – Marea Neagră- în privința transportului gazului către Europa. Discuția e mai intensă cu cât Turcia a anunțat descoperirea unor rezerve mari de gaze, care-i vor asigura independența energetică și o vor și face exportator. Romania are, de asemenea, rezerve considerabile în Marea Neagră, a căror exploatare va începe, în cantități mici, de la 1 octombrie 2021, când Black Sea Oil and Gas va începe exploatarea zacămintelor de gaze naturale Ana și Doina, din perimetrele off shore, unde producția anuală va fi de cca.1 mld.mc. BSOG a semnat zilele trecute contractul de racordare la Sistemul Național de Transport. Ucraina și Bulgaria au explorări în curs. Cum este pregatită Transgaz pentru viitoarele fluxuri de gaze de pe teritoriul României și cum putem deveni un punct nodal în comertul interregional cu această resursă?

-Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este unul simplu, cu două componente: BRUA faza 1 și Hub-ul regional de gaze, ambele proiecte pe care Transgaz le-a dezvoltat. Numai după finalizarea BRUA faza 1 și a gazoductului Ungheni-Chișinău ne-am mărit considerabil capacitatea de transport bi-direcțional cu Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova. Se adaugă investițiile privind modernizarea Stației de măsurare gaze naturaIe Isaccea 1 și Negru Vodă 1, care va fi finalizată până la sfârșitul acestui an. Toate aceste investiții ne permit să fim deja un punct nodal pentru transportul de gaze naturale. Iar peste aceste dezvoltări de infrastructură vine proiectul Hub-ului de gaze: Romanian Gas Hub Services SA. Înființarea acestei companii a fost aprobată de către AGA Transgaz în luna martie, după ce în urmă cu aproape un an de zile am semnat cu Austrian Central European Gas Hub AG (CEGH), operatorul hub-ului de gaze de la Baumgarten, un acord de cooperare în vederea înfiinţării unei societăți mixte ce va avea ca obiectiv operarea punctului virtual de tranzacţionare a gazelor naturale în România.

Prin acest hub de gaze, Transgaz își afirmă rolul de leader în ceea ce privește asigurarea securității energetice în România și în regiune. Hub–ul Românesc de gaze este o reușită deosebit de importantă, care creează premisele pentru dezvoltarea economică și financiară a României. Transgaz are capacitatea și know–how–ul necesare pentru a gestiona proiectul. Central European Gas Hub, în calitate de operator al Punctului Virtual de Tranzacționare austriac, aduce în asociere cunoștințele sale în operarea unui hub gazier de succes, deoarece Baumgarten reprezintă cel mai important punct de comercializare a gazelor naturale din centrul și estul Europei. Cu sprijinul Statului Român, acționar majoritar al Transgaz, al tuturor factorilor decizionali, vom reuși să dezvoltăm sectorul gazier, transformându–l într–unul din principalele motoare de dezvoltare ale țării. Funcție de ceea ce hotărăște Statul Român, în această societate pot intra în calitate de acționari, companii/ entități românești precum: Romgaz, OMV Petrom, alți producători de gaze din România, OPCOM, BRM, BVB, CEC sau Eximbank în calitate de Casă de Clearing, ș.a „.

Obiectivul comun al acestor proiecte, în fapt al tuturor proiectelor cuprinse în Planul de dezvoltare al SNT pe următorii 10 ani, îl reprezintă consolidarea rolului României în sectorul gazier la nivel regional și european. Această consolidare înseamnă și creșterea calității vieții cetățenilor, creșterea atractivității pentru investitori, care vor avea acces la o rețea modernizată de gaze naturale, într-o țară cu resurse bogate și cu opțiuni suficiente pentru aprovizionarea cu gaze naturale.

În ceea ce privește Turcia, cu rezervele descoperite în Marea Neagră și anunțul făcut, ținând cont că Turcia consumă un volum foarte mare de gaze naturale, acel anunț cu 320 miliarde mc, nu are cum să asigure consumul Turciei și să o transforme și într-un exportator de gaze naturale.

La fel îmi exprim scepticismul și în privința perimetrului bulgăresc Han-Asparuh privind rezervele….. și a hub-ului de la Varna…….

-Care sunt acum, capacitățile tehnice de import/export pe fiecare punct de interconexiune pe care SNT îl are cu vecinii. Către ce tindem, pe termen scurt și mediu (avansati, va rog, aceste termene)?

-În prezent importul/exportul de gaze naturale în/din România se realizează prin 7 conducte de interconectare transfrontalieră : cu UCRAINA, pe direcțiile : Orlovka (UA)–Isaccea (RO) – DN 1000, capacitate 8.6 mld.mc/an, P_max =55 bar; Tekovo (UA)–Medieşu Aurit (RO) – DN 700, capacitate=4.0 mld.mc/an, P_max =70 bar; Isaccea 1/Orlovka 1, Pmax=49,5 bar pe direcția import și Pmax=45 bar pe direcția export; cu UNGARIA, pe direcția Szeged (HU)–Arad(RO)–Csanadpalota – DN 700, capacitate=1.75 mld.mc/an, P_max = 63 bar; cu REPUBLICA MOLDOVA, pe direcția Iași (RO) – Ungheni (MO) – DN 500, capacitate=1.5 mld.mc/an, P_max=50 bar; cu BULGARIA, pe direcțiile: Ruse (BG)–Giurgiu (RO) – DN 500, Capacitate=1.5 mld.mc/an, P_max=40 bar pe direcția export și Pmax=30 bar pe direcția import Negru Vodă 1/Kardam, Pmax=55 bar pe ambele direcții de transport.

În ceea ce privește conductele de transport internațional T1 și T2, pentru a asigura tranzitul pe Coridorul Trasnsbalcanic suntem în discuții și negocieri avansate pentru semnarea unui nou contract cu Gazprom.

În Planul de dezvoltare al SNT sunt prevăzute încă două proiecte de interconectare a SNT cu sistemele de transport gaze naturale din Serbia (pe direcția Recaș – Mokrin) și Ucraina (pe direcția Gherăești –Dolhasca- Siret) cu termene de finalizare 2021, respectiv 2025. Termenul de finalizare a proiectului cu Ucraina depinde de stabilirea parametrilor pentru punctul de interconectare și de graficul de implementare a proiectului de pe teritoriul Ucrainei.

-De 3 ani, Comisia Europeană evaluează capacitatea Transgaz de a exporta gaze din România către statele vecine. În primăvară, CE acceptase anumite angajamente ale părtii române, în acest sens. Avem rezultatele finale ale acestei evaluări sau măcar niște concluzii? Daca da, care sunt acestea?

-Investigația Comisiei Europene privind acuzația în legătură cu presupusul comportament anti-concurențial și eventuala împiedicare de către Transgaz a exporturilor de gaze naturale din România către state membre s-a finalizat în prima parte a acestui an, în urma evaluării detaliate de către Comisie, prin acceptarea angajamentelor asumate de Transgaz. Aceste angajamente se referă la creșterea capacității de export prin PI Csanádpalota către Ungaria și prin PI Ruse-Giurgiu și PI Negru Vodă 1/Kardam către Bulgaria.  Suntem în grafic privind implementarea acestor angajamente.

-Care este stadiul de realizare pe teritoriul nostru, a gazoductului BRUA, considerat strategic de Romania dar și de UE? Ce va transporta când va fi gata? Întrebarea vine în contextul în care presa a scris ca partenerii din Ungaria, Austria nu au rezervat capacitate…deloc. 

-După cum a declarat domnul Prim-Ministru al României, Ludovic Orban, BRUA faza 1, până la sfârșitul acestui an va fi operațională și pusă în funcțiune. Toate cele 3 stații de comprimare: Jupa, Podișor și Bibești, au fost finalizate și puse în funcțiune. Lucrările la firul linear sunt extrem de avansate, astfel încât vom finaliza și gazoductul și vom putea declara că BRUA faza 1 este gata. Am văzut și eu numeroasele interpretări legate de acest proiect și vreau să vă spun că acestea nu au facut altceva decât să ne ambiționeze și mai mult și să continuăm cu și mai multă îndârjire să ducem la bun sfârșit acest proiect strategic pentru România și Europa. BRUA nu este o autostradă fără descărcări. BRUA faza 1 va fi parte integrantă din Sistemul Național de Transport gaze naturale, un factor de securitate energetică și un motor de dezvoltare economică națională. Gazele naturale vor ajunge în Europa prin gazoductul TAP din terminalele de gaz natural lichefiat din nordul Greciei, de la Revithoussa și Alexandropolis și, mai departe, prin coridorul vertical Grecia-Bulgaria-România.

-În acest moment, Gazprom mai transportă, via Ucraina si Romania, gaze către sudul Europei? Din datele de pe site-ul Transgaz, privind fluxurile fizice realizate, acest lucru pare să nu mai fie valabil, de la inceputul acestui an, apărând doar cantităti care se opresc in tara noastra, la clienti finali. Daca e asa, care este impactul asupra companiei si care este viitorul parteneriatului cu partea ruseasca?

-La această întrebare, răspunsul este cel dat la întrebarea nr.2

-Care este viitorul parteneriatului cu Republica Moldova, din punct de vedere al furnizării de gaze prin Iași – Ungheni, gazoductul recent finalizat și la care testele au aratat că este viabil. Cu toate acestea, nimic nu „circula“ pe acolo, iar Moldova e incă aprovizionată 100% de Gazprom. Ce semnale există de la Chișinau? România ar putea prelua, în parte, aprovizionarea Moldovei? –

-Transgaz nu are în obiectul de activitate comercializarea de gaze naturale. Prin construcția infrastructurii, a gazoductului Ungheni -Chișinău, compania a pus la dispoziție capacitate de transport.

-Care este stadiul pregătirii pentru sezonul rece 2020 – 2021? Mai sunt 2 luni până la sfârsitul ciclului de injectie gaze in depozite, ce cantitati avem acum stocate (comparatie cu anul trecut) si care sunt prognozele de consum pentru acest sezon? (la fel, comparatie cu anul trecut). In ceea ce priveste productia locală și importurile, ne asteptăm la oscilații semnificative față de sezonul trecut?

-Până la sfârșitul lunii septembrie, respective 15 octombrie, Transgaz are pregătite toate lucrările necesare funcționării SNT la parametrii optimi și asigurării transportului de gaze naturale în condiții de siguranță și eficiență. În privința prognozelor, informațiile trebuie solicitate la autoritățile cu competente în acest sens, ANRE, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

 -La începutul acestui an, Transgaz a fost vizată de o investigatie a Consiliului Concurentei legat de acordarea unor contracte și se adusese în discutie o amenda de pnă la 4% din cifra de afaceri. Ati „achizitionat“servicii juridice pentru a lupta în instanță impotriva unei atari decizii. Care sunt noutățile în această speță?

-SNTGN Transgaz SA a convocat în luna ianuarie 2020, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA), pentru aprobarea achiziţionării de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică de specialitate în probleme de dreptul concurenţei, legislaţie şi proceduri europene incidente, care să apere interesele companiei și să minimizeze riscul unei soluţii nefavorabile din Raportul investigației realizate de Consiliul Concurenței. În urma acestei convocări, AGEA a aprobat achiziția de servicii de consultanță juridică, asistență și reprezentare cu o durată de 12 luni. Sunt în derulare demersurile procedurale specifice investigației.

-În contextul pandemiei COVID, exista un plan de actiune imediat în cazul în care persoane-cheie din funcționarea unor „sisteme” s-ar imbolnavi? Detalii, dacă se pot dezvălui!

-Vă pot spune cu toată responsabilitatea că în niciun moment activitatea companiei nu a fost periclitată.  Transgaz a fost prima companie care a elaborat un „Plan de măsuri în situația declarării epidemiei generate de virusul de tip COVID-19, afectării sănătății salariaților societății și activității companiei, cu circa 10 zile înainte de declararea stării de urgență. Am dispus măsuri interne pe 3 linii majore de acțiune și anume: asigurarea continuității serviciului de transport gaze naturale și siguranța SNT, minimalizarea efectelor asupra sănătății și securității angajaților și asigurarea securității obiectivelor.

Activitatea de dispecerizare și echilibrare a funcționat fără sincope, în condiții de maximă siguranță, atât pentru Sistemul Național de Transport gaze naturale, cât și pentru personalul Transgaz, iar activitatea pe șantierele unde se execută lucrările de investiții s-a desfășurat în condiții aproape normale, ținând cont de actele normative pentru limitarea și eliminarea contaminării. Este foarte important de subliniat faptul că nu s-au semnalat situații majore create de COVID 19 pe șantierele Transgaz, iar acolo unde au apărut astfel de situații, constructorii s-au mobilizat exemplar astfel încât activitatea s-a desfășurat în mod continuu.

-Are Transgaz ambitia să se implice și în proiecte externe, dincolo de achizitia din Republica Moldova? Daca da, detalii…

-Alinierea strategiei de dezvoltare a companiei la strategia energetică națională și la cea europeană, reprezintă pentru noi, o necesitate și o oportunitate de a participa la proiecte viitoare de investiții în plan national, regional și european. Avem o vastă expertiză profesională în proiectarea, organizarea, implementarea și dezvoltarea de proiecte strategice de investiții în infrastructura de transport gaze naturale, specialiști cu înaltă calificare în domeniu, capabilitate și capacitate managerială, forța, determinarea și curajul necesar să ne asumăm noi provocări privind investiții în acest domeniu și, de ce nu, și în domenii de activitate conexe.

Creșterea importanței companiei, atât ca motor al economiei naționale, cât și ca vector al creșterii economice a țării, prin rolul său în dezvoltarea sectorului energetic și transformarea României într-o putere energetică europeană, sunt obiective strategice pentru a căror îndeplinire, administratorii companiei au lansat unul dintre cele mai mari și mai importante programe de dezvoltare a infrastructurii de transport gaze naturale din România din ultimii 20 de ani, și extindere a SNT în vederea racordării tuturor localităților la rețeaua de gaze naturale, program cuprinzând proiecte de investiții estimate la peste 4 miliarde euro.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ion-sterian-transgaz-romania-poate-deveni-lider-energetic-in-regiune