10.21.2020

Problemele descoperite la aeroporturile Capitalei

 


Corpul de control al prim-ministrului a efectuat o acțiune de documentare la Compania Națională „Aeroporturi București” – S.A. („CNAB S.A.”) și a constatat o serie de probleme atât la contractele de curățenie, reparații auto sau asistență juridică, cât și cu cele de închiriere spații comerciale cu Millenium Pro Design SRL, firmă care de peste 20 de ani controlează magazinele din aeroportul Otopeni. De asemenea, Corpul de Control a mai constatat că „Aeroporturi București” nu și-a realizat mai deloc investiții în 2018 și 2019. Mai exact, gradul de îndeplinire a programului de investiții a fost de 4,31% în 2018, respectiv de 11,67% în 2019. De asemenea, un grad de realizare uimitor de scăzut, adică aproape deloc, a fost înregistrat la capitolul „lucrări de investiții”, de 1,35%, în anul 2018, și de 2,46%, în anul 2019.

Bani cheltuiți aiurea

În situația respectării actelor normative ce reglementează achizițiile sectoriale precum și a celor care reglementează raporturile de muncă, oferta declarată câștigătoare la finalizarea procedurii de atribuire a Contractul de prestări servicii nr. 134/C/15.05.2019,
nu a fost de natură a asigura respectarea cerințelor prevăzute de companie în caietul de sarcini , respectiv a condiției ca prestatorul să asigure un număr minim de agenți în ansamblu și pe fiecare tură. În acest context, s-a constatat faptul că nu au fost îndeplinite obligațiile de a verifica dacă propunerea financiară este corelată cu elementele propunerii tehnice pentru a evita
executarea defectuoasă a contractului, potrivit prevederilor art. 139 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 394/2016, de a urmări dacă oferta „satisface în mod corespunzător caietul de sarcini” și, în caz contrar, de a o califica drept neconformă, potrivit art. 143 alin. (3) din același act normativ.

Ajustarea tarifelor și, implicit modificarea prețului Contractului de servicii nr. 134/2019, realizată prin încheierea Actului adițional4 nr. 1, s-a efectuat fără îndeplinirea obligației prestatorului de a prezenta devizele analitice prin care să fie evidențiată influența pe care o exercită modificarea legislativă în prețul unitar și/sau total ofertat inițial. Astfel, nu au fost respectate dispozițiile art. 158 alin. (5) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 394/2016, cu modificările și completările, precum și ale art. 8 alin.
(1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2018, potrivit cărora Potrivit cărora: „în orice situație, prețul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului”, respectiv „actualizarea
aplicată prețului contractului de achiziție publică/sectorială trebuie să evidențieze influența pe care o exercită modificarea în prețul unitar și/sau total ofertat inițial”.

Aplicarea de către CNAB S.A., în calitate de entitate contractantă, a procedurii de negociere fără invitație prealabilă la procedura concurențială de ofertare, în situația atribuirii contractelor sectoriale de servicii nr. 425/C/12.12.2018 și nr. 410/C/26.11.2018,
nu a fost justificată în conformitate cu prevederile legale, ci s-a datorat unui parcurs defectuos a etapei de planificare/pregătire a achizițiilor inițiate anterior, ce a avut ca rezultat depășirea duratei prevăzută de entitate pentru derularea procedurilor de
atribuire, fiind încălcate în acest fel prevederile 6 art. 82 alin. (4), coroborate cu cele ale art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, și, pe cale de consecință, a afectat respectarea principiului transparenței, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. d) din actul normativ invocat anterior.

Pe parcursul derulării contractului de prestări servicii nr. 410/C/26.11.2018 s-a constatat faptul că CNAB S.A. a transmis prestatorului documente7 din care reies neconformități constatate cu privire la serviciile prestate. În condițiile în care clauza contractuală prevăzută la punctul 12 „Penalități, daune interese” din Contractul de prestări servicii nr. 410/C/26.11.2018 a prevăzut penalizări pentru prestarea necorespunzătoare a unor operațiuni, acestea nu au fost aplicate, încasate/reținute de la prestator.

Costuri imense cu un Duster

La nivelul CNAB S.A. nu s-a realizat urmărirea modalității de exploatare și întreținere a autovehiculelor, în subsidiar cu urmărirea modalității de stabilire a necesarului de servicii de service, fapt ce creează premisele nerespectării principiului economicității.
Astfel, s-a constatat faptul că, în cazul unor autovehicule din parcul auto al companiei, au fost decontate sume semnificative
raportate la valoarea de achiziție a respectivelor active, înregistrându-se o prezență în service cu o frecvență relativ mare,
spre exemplu, costurile acestor servicii, pentru un autovehicul marca Dacia Duster, fiind cuprinse între 1.098,21 lei/lună și 1.894,71 lei/lună.

Achizițiile directe

Din informațiile puse la dispoziția CCPM a reieșit faptul că CNAB S.A. a achiziționat direct anumite produse/servicii cu toate că valoarea acestora a depășit pragul prevăzut la art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și
completările ulterioare, până la care entitatea contractantă a avut dreptul de a efectua achiziții în acest mod. Cu toate că reprezentanții CNAB S.A. au susținut faptul că obiectul achiziției directe analizate11 a fost, în fapt de lucrări (și nu de produse sau servicii), iar codul CPV al achiziției nu a fost pus în corespondență cu obiectul acesteia, încălcându-se astfel obligația prevăzută la art. 17 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 394/2016, cu modificările și completările ulterioare, documentele prezentate de companie nu au fost de natură a justifica încadrarea achiziției ca fiind una de lucrări.

Chestiunea contractelor în asociere

Referitor la Contractul de asociere în participațiune nr. 527/C/27.10.2010, s-a constatat faptul că modificările formalizate prin încheierea Actelor adiționale nr. 2/25.04.2019, nr. 3/25.04.2019 și nr. 4/03.12.2019, au fost efectuate în condițiile în care
adunarea generală extraordinară a acționarilor nu s-a întrunit pentru a adopta o hotărâre în acest sens, fiind încălcate dispozițiile
13 art. 14 alin. (7) lit. m) și n) din Actul constitutiv al CNAB S.A., Anexa la HG nr. 1208/2009, cu modificările și completările ulterioare, deoarece pentru modificarea unui contract de asociere în participațiune (participație), trebuiau îndeplinite condițiile de formă și fond cerute de lege, ca și în cazul încheierii lui. Astfel, prin încheierea Actului adițional nr. 2/25.04.2019, care a vizat modul de calcul al sumei pe care CNAB S.A. o va vira asocierii, nu s-a efectuat o indexare în temeiul unei clauze contractuale, ci o modificare a contractului, întrucât s-a realizat prin aplicarea unui indice ce măsoară inflația în România, care reflectă o variație a prețurilor exprimate în monedă națională, la sume stabilite prin contract într-o monedă diferită (euro).

Modificările contractului, prin încheierea Actelor adiționale nr. 3/25.04.2019 și nr. 4/03.12.2019, au vizat implementarea și prelungirea „unui program pilot pentru îmbunătățirea serviciilor de tratație” și au avut ca efect modificări ale serviciilor și
produselor prestate în temeiul asocierii. În consecință, aprobarea acestor modificări trebuia să respecte aceleași condiții ca cele prevăzute în Actul constitutiv al CNAB S.A. pentru adoptarea unei hotărâri cu privire la asocierea în participațiune.

Referitor la derularea și încetarea Contractului de asociere în participațiune nr. 365/C/22.12.2008 și la încheierea Contractului de închiriere nr. 58/C/27.02.2020 s-au constatat următoarele: a) modificarea contractului de asociere în participațiune, prin încheierea Actului adițional nr. 4/21.12.2018, s-a realizat în baza unei hotărâri15 de aprobare a AGEA, calificată în mod definitiv de către instanțele de judecată, drept nulă; b) cu toate că, în conformitate cu art. 6.2.5. din Contractul de asociere în participațiune nr. 365/C/22.12.2008, CNAB S.A. a avut dreptul, pe tot parcursul derulării contractului, să solicite informații16 cu privire la beneficiile și pierderile asocierii, demersurile judiciare și convenționale efectuate de companie în perioada 2018-2019, pentru obținerea unei părți17 cuvenite din rezultatele asocierii, finalizate prin încheierea unei convenții, au vizat doar sumele cuvenite pentru perioada 01.03.2016-31.08.2019, deși activitatea asociatului titular desfășurată prin intermediul platformei on-line s-a derulat și în perioada 2013-2015, perioadă pentru care CNAB S.A. i se cuveneau părți din beneficiile obținute de asociatul titular.

Referitor la încetarea Contractului de asociere în participațiune nr. 365/C/22.12.2008, s-a constatat faptul că nu au fost puse la dispoziție documente din care să reiasă modalitatea în care a fost repartizat între asociați rezultatul lichidării asocierii și activele ce au intrat în patrimoniul CNAB S.A. ca urmare a acestui demers (cu excepția unor mențiuni generale privind amenajarea spațiului predat), în condițiile în care activele ce au dobândit calitatea de „rezultate ale lichidării” asocierii trebuiau, potrivit prevederilor
art. 12 din contract, să facă obiectul împărțirii între asociați.

Contractul de închiriere spații comerciale nr. 58/C/27.02.2020 a fost încheiat între CNAB S.A. și MILLENIUM PRO DESIGN S.R.L., fără a fi aprobat de către CA în conformitate cu competențele consiliului, statuate21 prin dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. n)
din Actul constitutiv al CNAB S.A., Anexa la HG nr. 1208/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Prime cu caracter excepțional

Lipsa procedurilor de acordare a primelor cu caracter excepțional sau a altor stimulente de această natură, care să cuprindă criterii privind acordarea acestora, este susceptibilă a genera discriminare, demotivare și climat de muncă conflictual sau marcat de o satisfacție redusă legată de sistemul de compensații și beneficii, aspecte de natură a influența negativ activitatea economică a companiei.

Investițiile

În anii 2018 și 2019, la nivelul CNAB S.A. a fost înregistrat un grad de realizare a Programelor de investiții, de 4,31%, respectiv de 11,67%. De asemenea, un grad de realizare foarte scăzut a fost înregistrat la capitolul „lucrări de investiții”, de 1,35%, în anul 2018, și de 2,46%, în anul 2019. Astfel, cea mai mare parte a obiectivelor/proiectelor conținute în Programele de investiții, din această perioadă, nu au fost realizate sau au fost realizate parțial, principalele cauze identificate fiind: a) programarea unor obiective de investiții fără a exista o strategie de prioritizare coerentă și asumată la nivelul companiei; b) întârzieri în elaborarea și aprobarea Referatelor de necesitate pentru unele lucrări și/sau proiecte aferente investițiilor; c) aprobarea tardivă a bugetelor de venituri și cheltuieli aferente exercițiilor bugetare din anii 2018 (la data de 16.07.2018)30 și 2019 (la data de 12.08.2019)31, cauzată, în mare măsură, de procesul bugetar derulat la nivelul companiei, respectiv de avizarea cu întârziere a bugetelor anuale în cadrul AGA (pentru exercițiul bugetar 2018 prin Hotărârea nr. 6/08.06.201832 și pentru exercițiul bugetar 2019. În aceste condiții, Serviciul Investiții și Dezvoltare a avut la dispoziție termene relativ scurte pentru elaborarea caietelor de sarcini a procedurilor de atribuire aferente realizării obiectivelor de investiții, întrucât potrivit instrucțiunii AB-SID IL-01/Rev.2 „Programarea elaborării caietelor de sarcini, de către Serviciul Investiții și Dezvoltare”, aceste proceduri se derulează după aprobarea bugetului; d) programarea nerealistă a obiectivelor de investiții în raport cu capacitatea de realizare și/sau timpul necesar de realizare al acestora, coroborată cu necesitățile operaționale; e) programarea de către companie a unor investiții fără a respecta propriile planuri de măsuri asumate sau termenele acordate de terțe entități de reglementare.

Nota de informare întocmită în urma verificărilor a fost transmisă către Curtea de Conturi a României, spre informare și valorificare, precum și către entitatea verificată și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, spre analiză și valorificare.

sursa:https://www.cotidianul.ro/problemele-descoperite-la-aeroporturile-capitalei/

Orban acuză USR că a votat pentru numirea lui Iordache la Consiliul Legislativ

 




Liderul PNL, Ludovic Orban, îi acuză pe parlamentarii USR că ar fi votat pentru alegerea lui Florin Iordache la conducerea Consiliului Legislativ, spunând că parlamentarii PNL sunt singurii care au votat pentru Augustin Zegrean. "După cum arată rezultatele, nu există altă posibilitate", a spus Orban, miercuri, întrebat de jurnaliști dacă este posibil ca Iordache să fi fost ales și cu voturile USR. Partidul lui Dan Barna respinge însă acuzațiile și, prin vocea deputatului Cătălin Drulă, acuză PNL de "blat eșuat cu PSD".
"PNL a avut candidat pe domnul Zegrean și toate voturile pentru Augustin Zegrean sunt voturile PNL", a afirmat Orban, miercuri dimineață.

Întrebat de jurnaliști dacă este posibil ca Iordache să fi fost ales și cu voturile USR. Orban a răspuns: "După cum arată rezultatele, nu există altă posibilitate. Dacă ne uităm la voturile lui Iordache și la voturile candidatul USR pentru vicepreședintele Consiliului Legislativ, asta e concluzia care se poate trage (...) Singurii parlamentari care au votat cu Zegrean sunt parlamentarii PNL".

Ludovic Orban a mai spus că ceea ce s-a întâmplat marți în Parlament arată o dată în plus că majoritataea PSD trebuie să plece acasă: "Să pui în fruntea Consiliului Legislativ pe violatorul justiției independente din România eu nu pot să înțeleg. (...) E sfidător la adresa României alegerea acestei slugi a lui Dragnea, care a răspuns la toate comenzile absurde".

USR acuză PNL de blat eșuat cu PSD

Deputatul USR Cătălin Drulă a comentata la Digi 24 acuzațiile premierului, susținând că acestea sunt o minciună ordinară și acuzând PNL de blat eșuat cu PSD.

"Cel puțin 20 de peneliști au votat cu Iordache în loc să voteze cu Zegrean Este matematică”, a adăugat deputatul USR într-o intervenție telefonică la Digi 24.


Drulă a reacționat și printr-un mesaj pe Facebook, în condițiile în care acuzațiile la adresa USR au început să apară de marți seară.
El spune că acuzațiile că formațiunea sa ar fi votat pentru numirea lui Florin Iordache la șefia Coniliului Legislativ sunt ”ridicole” și că ”USR nu l-ar vota în vecii vecilor pe Florin Iordache nici la șefia unei scări de bloc”. El spune că reprezentanții partidului său au votat cu Augustin Zegrean și cu George Dircă (USR) pentru șefia Secției de evidență a legislației.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-politic-24365262-orban-acuza-usr-votat-pentru-numirea-lui-iordache-consiliul-legislativ-parlamentarii-pnl-sunt-singurii-care-votat-zegrean-usr-acuza-pnl-blat-esuat-psd.htm


Filoamericanii mai orbi din România

 


De ani și ani, presa românească este și surdă, și oarbă la viața politică de pe glob. Și din prostie, și din ignoranță, dar și din partizanate discutabile. Atît de refractară și de încuiată încît publicul pentru acest domeniu a rămas foarte mic. Știri despre ce se petrece în Africa sau în Asia găsești numai în spațiile dedicate anecdotelor. Nu poți citi nici măcar știri și analize serioase despre ce se întîmplă în țările vecine României, deși, o mare parte din problemele lor, rezolvate cel mai adesea diferit și mai deștept, seamănă cu ale noastre. Nu prea mai apar nici articole sau analize despre situația din Moldova, de parcă ar fi o țară locuită de uiguri, nu de frații noștri nedreptățiți de istorie.
Căutînd știri despre afacerea Joe Biden, am ajuns la subiectul acestui articol. Cum este ilustrată în presa română de toate felurile campania electorală din SUA? Ei bine, afacerea Biden și manevrele lui George Soros în campania electorală americană nu se văd în România. Mult mai frecvente sunt materialele despre „black lives matter”.

În politica și în presa românească a început chiar să adie un vînticel similar celui care a întors America pe dos. Parcă ne-ar paște și pe noi un asemenea exces. Despre Burisma, afacerea din Ucraina a fiului lui Joe Biden, mai nimic. Cît despre o investigație privind afacerile familiei Biden în România, nici urmă. Ce a făcut ambasadorul Gitenstein la Fondul Proprietatea, ce cartiere construiesc familia Biden și Gitenstein, nimic. Despre interesele lui George Soros, nici vorbă. Abia am desoperit un articol fără autor transmis pe net, probabil un produs de campanie electorală americană sau de autor pierdut pe drum. Un prieten din Moldova mi-a trimis un articol destul de cuprinzător pe subiectul Biden, semnat de Ștefania Brândușă de la Activenews.

Nu o cunosc și nu știu nimic despre dînsa. Aproape sigur n-a beneficiat de o bursă în SUA și n-a trecut pe la Fundatia Soros. De ce spun asta? Pentru că sute de jurnaliști români invitați în SUA nu își permit asemenea libertăți. Cei duși peste Ocean de Fundația Soros, de Marshall Found sau Freedom Forum, sunt cu toți de dreapta în România și mari susținători sau admiratori ai democraților americani. În același timp, sunt extrem de atenți la pozițiile fundațiilor pomenite mai sus și la părerile tandemului Monica Macovei-Cristina Guseth. Acestea le finanțează proiecte, îi invită la seminarii în Europa sau în SUA și, fără să își dea seama, au devenit niște amplificatori devotați de semnal american. Tot ce se întîmplă în SUA și li se transmite (direct sau indirect) este bun, este modern, este democratic. Nu își mai permit nici măcar să discearnă. Adevărul este că, imediat după anii 1990, în România, NATO și democrația americană au fost un model, o obsesie, un vis. Și, mulți dintre cei care au călătorit sau studiat în America au luat la grămadă ce au văzut acolo și s-au chinuit să reproducă acasă, fără să se gîndească la compatibilitate, la specificul românesc și european. Multe din eșecurile democratice în România sunt copii prostești ale modelelor americane.

Tot ce era de aici a fost considerat balcanic, comunist și stricat. Tot ce venea de acolo era culmea civilizației! Mulți s-au calificat ca apostoli ai anti-comunismului și ai condamnării Securității (făcând din asta o profesie, nu o cercetare!), ai deontologiei și libertății de exprimare din vremurile bune ale presei din SUA. Marea greșeală a generației mele stă în faptul că s-a opus cu încăpățînare la adoptarea unei reglementări în domeniul presei. Că așa este aplicată libertatea presei și în SUA, fără nici o reglementare. Circul și aiureala neprofesională din presa românească de azi își au originile în refuzul nostru și în incapacitatea ziariștilor români de a activa ca o comunitate profesională cu reguli.

Aproape toată presa românească de azi, aflată de partea PNL-USR-PLUS, a binomului și a președintelui României nu este o presă independentă mental. Este aliniată și activează ca un front, ca o presă americană de partea taberei democrate. Un fel de presă de campanie din SUA, scrisă în limba română și de partea subordonaților americani.

Cu siguranță și eu sunt unul dintre marii admiratori ai poporului american. Dar în nici un caz al derapajelor de acum și nici al uneia dintre taberele aflate în cumplitul război electoral.

sursa:https://www.cotidianul.ro/filoamericanii-mai-orbi-din-romania/

Cum se mai bat uliii pe Moldova

 


Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse (SVR) a acuzat marţi SUA că vor să instige la o revoluţie în Republica Moldova, în contextul alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie, după modelul Belarusului şi Kârgâzstanului, unde în prezent au loc ample proteste, transmite AFP.

„SUA continuă să se amestece fără nicio reţinere în treburile interne ale unei ţări prietene a Moscovei (…). Astăzi vedem că americanii orchestrează un scenariu revoluţionar pentru Republica Moldova în noiembrie”, a spus şeful SVR, Serghei Narâşkin, într-un comunicat.

Principalii doi candidaţi în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova sunt preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, considerat prorus, şi fosta şefă a guvernului, Maia Sandu, considerată proeuropeană.

În ultimii ani, cele două tabere au alternat la putere şi importante mişcări de protest post-electorale au avut loc în trecut în Republica Moldova.

Narâşkin acuză Departamentul de Stat american că încurajează opoziţia împotriva lui Dodon să organizeze „acţiuni de protest în masă” după alegeri, în timp ce ambasadorul american s-ar face vinovat că le-a cerut forţelor de securitate să nu intervină în caz de manifestaţii.

În comunicatul său, SVR subliniază de asemenea că SUA au încercat deja „să influenţeze în mod grosolan situaţia postelectorală în Belarus şi în Kârgâzstan” anul acesta.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cum-se-bat-ulii-pe-moldova

Statele Unite ale Europei sau nimic

 


Decenii la rând, Franța și Germania au fost numite ”tandemul”, sau ”cuplul”, sau ”motorul” care conduce Europa. Au încercat să lucreze împreună pentru a uni continentul. Însă, pentru a continua cu metaforele, Franța vrea să conducă un Euro-Porsche cumpărat în leasing împreună, în timp ce germanii insistă să economisească din banii pentru benzină. Acum, un lung șir de crize – din Belarus până în Nagorno Karabah – arată că Franța și Germania nu au aceeași foaie de parcurs”, scrie pentru Project Syndicate Josef Joffe, membru al Hoover Institution de la Stanford University și membru al consiliului editorial al Die Zeit.

Nu e surprinzător. Așa cum spunea fostul ministru de Externe al Germaniei Sigmar Gabriel, Franța și Germania ”văd lumea diferit” și de aceea  au ”interese diferite”. Adevărul e că divergențele franco-germane sunt la fel de vechi ca și UE.

Această diferență este frustrantă pentru actualii lideri – președintele Emmanuel Macron și cancelara Angela Merkel – așa cum a fost și pentru predecesorii lor, Charles de Gaulle și Konrad Adenauer, din momentul în care și-au dat mâna peste Rhin, acum 60 de ani. Urmau să transforme două țări inamice în țări prietene. Însă statele nu se căsătoresc. Ele se supun intereselor, nu unul altuia.

Când două puteri se apropie atât de mult, întrebarea este cine conduce și cine este la remorcă? Hiperactivul Macron vrea cu siguranță să conducă Europa (și, să spunem adevărul, toți predecesorii săi de Elysee au vrut asta). De partea cealaltă, Merkel insisită pe prioritățile Germaniei.

Actualele divergențe pleacă și de la diferențele de caracter. Temperamental, Macron este opusul lui Merkel. Macron vrea lumina rampei, iar Merkel, cunoscută acasă drept Mutti, preferă să citească același discurs despre continuitate și prudență.

Asta se reflectă și în politica externă. Din 2017, când a câștigat prezidențialele, Macron a flirtat cu președintele SUA Donald Trump, cu Vladimir Putin și cu președintele chinez Xi Jinping, iar apoi s-a întors deziluzionat de la fiecare dintre cei trei. Pur și simplu, Franța nu joacă în liga lor. Spre deosebire, Merkel a păstrat o distanță față de Trump, Putin și Xi.

Macron a mai spus și că NATO este în ”moarte cerebrală”, reluând afirmația lui Trump cum că NATO este ”demodat”. Însă cancelara Germaniei ar fi ultima care să stingă lumina la sediul NATO de la Bruxelles. Până la urma, NATO a garantat securitatera Germaniei vreme de 70 de ani, iar asta cu mari reduceri de preț pentru Germania.

Cele mai recente dezacorduri între Franța și Germania vizează Mediterana de Eest, unde Grecia și Turcia – ambele state NATO – au amenințat că se vor război pentru explorarea gazelor în zone economice contestate. Macron s-a plasat repede de partea Greciei, trimițând nave de război și avioane, promițând și arme. Luna trecută, Macron a găzduit un summit în Corsica la care au participat liderii altor șase state mediteraneene, pentru a constitui o contragreutate la Turcia. Germania nu a fost acolo.

Merkel mormăie în schimb platitudini despre ”relația multifațetată” cu Turcia, care trebuie „atent echilibrată”. Intersele germane sunmt limpezi: președintele turc Recep Tayyip Erdogan păzește frontiera turco-siriană în fața unui val necontrolat de refugiați din Orientul Mijlociu care s-ar îndrepta spre Germania, dacă li se dă ocazia. Dacă-l provoci pe Erdogan, atunci va deschide robinetul refugiaților.

Apoi avem actuala luptă dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah. Macron, Putin și Trump le-au cerut celor două tabere să negocieze imediat, în timp ce Erdogan a luat partea azerilor musulmani împotriva armenilor creștini. Germania este mai puțin ”alarmată”, pentru că Merkel nu-și permite să și-l îndepărteze pe Erdogan.

După ce o parte mare din Beirut a fost distrusă de explozia din august, Macron a transmis rapid Libanului că va organiza o conferință internațională a donatorilor, fără a se coordona cu Merkel. Franța, care a controlat Levantul după Primul Război Mondial, vrea să-și mențină un cap de pod pentru a-și păstra influența regională; Germania nu are interese strategice aici și, instictiv, nu vrea să se implice în ceva ce ar putea escalada. Interse diferite, scheme de acțiune diferite.

Germania abordează la fel și Libia, în al cărei război civil s-au implicat Rusia, Egipt, Arabia Saudită, Turcia și Franța. Tot ce poate face mai bine Germania în Orientul Mijlociu este să organizeze alte convorbiri de pace la Berlin, așa cum e tradiția germană.

Asta este doar o listă scurtă a diferențelor de abordare în politica externă germană și franceză din ultimele luni. Ea confirmă un model: Franței îi place să se implice iar Germaniei să stea deoparte. Angela Merkel a spus recent că a venit „ora Europei” într-o ”lume agresivă”. Dar, dacă Franța și Germania nu se pot coordona, cum o pot face restul celor 25 de state membre UE?

Motivul este unul structural. Nu poți reduce 27 de state la unul singur, nici măcar în ce privește relația cu Rusia sau Belarus, unde președintele Aleksandr Lukașenko este hotărât să distrugă mișcarea pro-democrație. Când cei 27 au încercat să impună sancțiuni Belarului, micuțul Cipru a arătat că va vota doar dacă restul UE cade de acord să penalizeze Turcia pentru explorarea ilegală a zăcămintelor în estul Mediteranei.

Este o poziție ce putea fi anticipată. Ciprul este o colonie economică a Rusiei, iar Lukașenko este clientul lui Putin. După săptămâni de discuții, Ciprul a cedat. UE va sancționa 40 de oficiali belaruși, dar este o pedeapsă care nu-l va face pe Lukașenko să-și pregătească bagajele și să plece.

UE este a doua putere economică a lumii, înaintea Chinei. Pe hârtie, are la fel de mulți militari ca și SUA. Însă nu aceste aspecte sunt esențiale pentru a deveni un actor strategic la nivel interațional. Dacă ar fi așa, atunci Elveția ar trebui să fie o mare putere.    

Desigur, toți liderii europeni vor vorbi despre destinul comun al Europei. Însă, în cazul UE, ”unitate” este deseori opusul capacității de a acționa ca un tot. Un bloc de 27 de state care nu pot acționa decât în unanimitate în chestiuni considerate esențiale nu va fi niciodată un actor strategic, pentru că se va ghida mereu după cel mai mic numitor comun, cel acceptat de toți.

Chiar dacă Franța și Germania ar merge în aceeași cadență, ceilalti nu le vor unul după altul, pentru că se tem de dominația franco-germană. Până când nu vor fuziona în Statele Unite ale Europei, țările membre nu vor face trecerea la votul majoritar în chestiunile strategice.”

sursa:https://www.cotidianul.ro/statele-unite-ale-europei-sau-nimic/

Previziune sumbră pentru sezonul turistic de iarnă

 


Sărbătorile de iarnă sunt compromise cu restricţiile din acest moment, spune Dragoş Răducan, prim-vicepreşe­dinte executiv al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.

Dragoş Răducan, prim-vicepreşe­dinte executiv al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, spune că dacă actualele restricţii impuse de autorităţi pentru limitarea răspândirii virusului vor continua să fie şi în perioada sărbătorilor de iarnă, atunci petrecerile nu vor putea avea loc, ceea ce înseamnă că sărbătorile de iarnă din acest an sunt compromise.

„Din punctul de vedere al petrecerilor de sărbători, prin festivităţi şi mese bogate, nu cred că se va putea pentru că dacă acum trebuie să purtăm mască pe stradă, nu putem merge la o petrecere şi să purtăm mască sau mesenii vor purta puţin masca la început, apoi o vor da jos. Nu văd în actualul context cum s-ar putea petrece Crăciunul şi Revelionul. Cu restricţiile din acest moment, sărbătorile de iarnă sunt compromise, dacă se vor relaxa vom găsi soluţii“, spune pentru ZF Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv al FPTR.

Totuşi, chiar dacă sărbătorile de iarnă din acest an nu se vor desfăşura în aceleaşi condiţii ca anul trecut, apetitul oamenilor nu a scăzut considerabil, astfel că în această perioadă multe pensiuni au cerere de 50% pentru sărbătorile de iarnă, mai mic faţă de anul trecut, când cererea în aceeaşi perioadă era de 80%.

Restaurantele, spune Dragoş Răducan, ar fi trebuit să fie deschise treptat, pentru a se evita incertitudinea de acum care le dă bătăi de cap antreprenorilor care nu ştiu dacă mâine vor deschide sau nu. Începând de ieri, 20 octombrie 2020, restaurantele din Bucureşti sunt închise în interior pentru oameni, măsură venită în contextul în care Capitala a depăşit rata de 3 îmbolnăviri la mia de locuitori.

„Interesul oamenilor de a merge la restaurant a scăzut foarte multe din cauza acestor multiple ieşiri ale unor oficialităţi care închid şi deschid restaurantele şi zic că pot fi focare de infecţii. Nu ar fi fost această teamă dacă autorităţile ar fi avut o comunicare mai bună“, spune Dragoş Răducan.

El este de părere că ar trebui să ne obişnuim şi să învăţăm să trăim cu acest virus, ceea ce înseamnă că măsurile de siguranţa vor fi pe termen lung. „Avem şi un câştig în această mare de pierderi şi anume că vara aceasta nu am avut nicio toxiinfecţie alimentară pe litoral, probabil că aceste măsuri vor fi luate tot timpul de acum încolo“, explică prim vicepreşedintele FPTR.
Singura soluţie a antreprenorilor din turism este să se adapteze noilor reglementări astfel încât să reuşească să îşi protejeze angajaţii şi să facă, totuşi, şi o marjă de profit.

În ceea ce priveşte sporturile de iarnă, Dragoş Răducan este de părere că tendinţa pe care a observat-o în vară va continua şi în perioada următoare şi anume aceea de reducere a duratei de sejur. Astfel, oamenii vor prefera mai mult să petreacă o singură zi pe pârtiile de schi, venind dimineaţa şi plecând seara acasă.

Totodată, în privinţa turismului extern lucrurile sunt foarte incerte în contextul în care nu se ştie cum vor pleca avioanele, care vor fi zonele roşii. „Pe partea de incoming nici nu poate fi vorba, acesta a fost avantajul nostru, noi ne-am bazat pe proprii turişti“, spune Dragoş Răducan.

El adaugă faptul că zonele roşii ale turismului românesc sunt organizarea de evenimente, turismul de business şi turismul balnear, care îşi vor reveni, dar mult mai greu faţă de celelalte sectoare ale turismului din România. Turismul de business, estimează Dragoş Răducan, îşi va reveni peste câţiva ani la nivelul din 2019, în contextul în care multe dintre evenimente şi întâlniri s-au ţinut în această perioadă în mediul online.

sursa:https://www.cotidianul.ro/previziune-sumbra-pentru-sezonul-turistic-de-iarna/

10.20.2020

Răzvan Savaliuc scoate la lumină un document care poate fi fatal pentru Iohannis

 


Răzvan Savaliuc dă marea lovitură – scoate la lumină un document care poate fi fatal pentru Iohannis – și poate lămuri un mare mister legat de puternicul general Florian Coldea

Este poate cel mai ”exploziv” articol publicat de ”Lumea Justiției”! Pe scurt, este vorba de o sesizare făcută de fostul prim-adjunct al SRI, generalul Florian Coldea, împotriva lui Iohannis, cu un an înainte de cucerirea primului mandat.

Este o sesizare din 2013, privind infracțiunea de conflict de interese despre care Savaliuc spune că ”îl îngroapă pe Iohannis”.

”Iată acte care dovedesc ca Iohannis intervenea în procesele sale ca Primar al Sibiului, uzurpând interesele Statului Roman, ca să-și protejeze casele luate pe acte false”, scrie LuJu, aruncând și ipoteza bombă: ”De asta a fost mazilit Coldea de la șefia SRI?”.

De remarcat că ancheta și dosarul apar cu puțin timp înainte de “Procesul Iohannis 6 case”, care va fi soluționat de Secția penală a ÎCCJ mâine, miercuri, 21 octombrie 2020 -  în urma plângerii făcute de Redacția Lumea Justiției împotriva soluției de clasare data de Parchetul General pe 6 februarie 2020.

Dosarul în cauză - conflict de interese pe numele lui Klaus Iohannis – are numărul 644/P/2013 și, notează LuJu – ”nimeni nu a auzit nimic” de el!

Și, totuși, LuJu a primit un răspuns din partea Serviciului de Documente Clasificate. Atenție:

“Urmare a adresei dvs nr. 260/P/2018 din 12.11.2018 va comunicam ca au fost verificate registrele de evidenta din perioada 2000 – 2014 și au fost identificate următoarele documente:

- o informare strict secretă din 10.06.2004 a Ministerului Justiției – Serviciul Independent de Protectie și Anticoruptie (1 fila) care a fost trimisa La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cu o adresa strict secreta din 17.06.2004 (borderoul nr. 131 din 18.06.2004);

- un document clasificat strict secret emis de Serviciul Roman de Informații – Cabinet prim adjunct (1 fila) și un document clasificat secret de serviciu emis de PICCJ – Secția de urmărire penala și criminalistica (1 fila) privind săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, arhivat în cadrul serviciului nostru la dosarul penal nr. 644/P/2013”.




Documentul pare dincolo de orice dubiu – și se scrie clar, atât numele lui Klaus Iohannis, cât și infracțiunea de conflict de interese. Dar, bine spune Savaliuc, despre dosarul 644/P/2013 NU s-a auzit niciodată în public!

Ori, potrivit legii, ”asemenea informații nu puteau fi clasificate - iar cuprinsul sesizărilor trebuia declasificat și să constituie obiectul unui dosar penal a cărei soluție sau existență trebuia să fie o informație publica ținând cont de calitatea persoanelor implicate”, scrie Savaliuc, citând art. 13 din Legea 544/2001: “Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public”.

”Se știe ca Klaus Iohannis nu l-a înghițit niciodată pe generalul Coldea, căruia i s-a făcut vânt în mod foarte ușor de la șefia SRI, profitându-se de scandalul cu înregistrările prezentate în spațiul public de fostul deputat Sebastian Ghiță”, scrie Luju, subliniind că ”fără voința Președintelui României, generalul Coldea nu putea fi debarcat”.

Savaliuc și cei de la ”Lumea Justiției” spune ferm: ”Opinia noastră este ca tocmai inițierea unui dosar de conflict de interese – atestat de documentul PICCJ - pe numele lui Klaus Iohannis a fost motivul pentru care generalul Florian Coldea a fost debarcat de la șefia SRI”.

”Ne bazăm în acest raționament și pe documentele care atestă ca Iohannis, pe când era primar al Sibiului, a trimis la dosarele civile - în care s-a demonstrat încă de la primele faze procesuale ca actele care au stat la baza dobândirii imobilelor din Sibiu sunt falsuri grosolane ale emitenților - cereri în numele Statului roman, dar care în fapt îi susțineau interesele  în toate aceste intervenții în instanțe”, scrie LuJu.ro. .

Primăria Sibiu, prin primarul Klaus Iohannis trimitea întâmpinări, cereri, cai de atac etc folosind următoarea formulare: “STATUL ROMAN REPREZENTAT PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SIBIU... (…) … s.s. PRIMAR KLAUS IOHANNIS”, precizează LuJu, prezentând și documente.

Desigur, în ancheta echipei lui Răzvan Savaliuc – care merită citită integral - găsiți multe alte date și documente care se referă la dobândirea caselor de către familia Iohannis.

Dar, ne întrebăm  - nu aceeași situație, despre care se spune că a fost sesizată de generalul Coldea, se regăsește cumva în cazul celor din Grupul Etnic German? Respectiv a Forumului Democratic German? Fapt care ar fi cu mult mai grav… și mai demn de atenția (și sesizarea) celui mai puternic om din Intelligence-ul român, cel puțin la acea dată.

O ”nucleară” marca Savaliuc – ”Lumea Justiției”, care nu poate să rămână fără reacții.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20201020/32087394/Savaliuc-Iohannis-si-Secretul-lui-COLDEA.html


”Statul a scăpat situația de sub control”

 



Coronavirus în România. Un medic de familie din județul Alba susține că statul a scăpat situația de sub control.

Un medic de familie din Alba declară că s-a depășit limita cazurilor de Covid când se mai putea face ceva. ”În consecință, noi, medicii de familie, dar și DSP ul vom claca curând. Pentru că hârtiile ne vor îngropa. Alba a ajuns la peste 3 îmbolnăviri la mia de locuitori fiind pe locul 1 pe țară...... Pentru că nu se va mai putea testa (nici nu mai contează motivul).

Și vom fi în situația când știu că pacientul x are covid, dar nu îi pot elibera concediul medical necesar pentru că nu am o hârtie, care hârtie se eliberează doar în urmă testării. Suntem într-un cerc vicios”, a scris pe Facebook medicul din Alba.

”În occident orice medic de familie poate să elibereze concediul medical fără nici un act adițional. Ei nici măcar nu au formulare speciale așa cum avem noi. Este suficient o foaie A4 în care medicul specifică durata concediului - durata unde nu există limita de zile așa cum avem noi. Din cauza legislației extrem de proaste, medicul de familie din România este constrâns”, a adăugat medicul.

Medic de familie: Trebuie să prioritizăm cazurile
”Vă vom răspunde în funcție de gravitatea cazului. Vorbim la telefon tot timpul, scriem tot timpul, la cabinete consultăm. Per total suntem pe baricade 12 ore/zi sau și mai mult, inclusiv sâmbătă și duminică. Doar să ne înțelegeți că trebuie să prioritizam cazurile, că nu vă vom putea răspunde în timpul dorit de d-voastră.

Dacă vă răspundem sec, enumerăm ce trebuie făcut fără prea multă vorbărie, să nu considerați că nu avem chef ....ci pur și simplu nu mai avem voce sau nu mai avem timp de scris. Folosesc pluralul pentru că știu că scriu și în numele unor colegi de-ai mei, medici de familie”, a precizat medicul din Alba.

Grupul de Comunicare Strategică a publicat noi cifre îngrijorătoare cu privire la bilanțul pandemiei de coronavirus din România, în ultimele 24 de ore. Astfel avem parte de un nou record negativ astăzi: 768 pacienți internați la ATI.
Numărul infectaților cu COVID este de 3.400 și avem 65 de noi decese.

Până astăzi, 20 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 186.254 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 134.395 de pacienți au fost declarați vindecați.

sursa:https://www.antena3.ro/coronavirus/medic-familie-alba-coronavirus-584556.html


Ludovic Orban confirmă că Traian Berbeceanu va fi noul prefect al Capitalei

 


Premierul Ludovic Orban a confirmat, marţi, că a decis demiterea prefectului Gheorghe Cojanu şi numirea fostului poliţist Traian Berbeceanu în această funcţie.

Acum, numirea lui Berbeceanu  urmează să fie oficializată prin Hotărâre de Guvern, după cum a precizat Orban:

"O să dăm declaraţii la momentul potrivit, prefectul este numit prin Hotărâre de Guvern, nu prin decizia premierului. Nu infirm ştirea care a apărut.

(Jurnalist: Adică Traian Berbeceanu urmează să ocupe această funcţie?)

-Da."

Berbeceanu, care din vara acestui an este şeful de cabinet al ministrului de Interne Marcel Vela, a fost angajat, marţi, la grupul deputaţilor PNL.

Această mişcare este necesară pentru ca Berbeceanu să capte statutul de funcţionar public, pentru a putea ocupa, conform legii, funcţia de prefect.

Decizia numirii lui Berbeceanu ar urma să fie luată săptămâna aceasta, în viitoaea şedinţă de Guvern.

Prefectul Gheorghe Cojanu şi-a semnat, practic, sentinţa şi a pus punct carierei sale în funcţia de prefect după o serie uluitoare de gafe: a anunţat că şi-a luat concediu de odihnă în toiul pandemiei, a declarat ziariştilor că nu cunoaşte datele referitoare la situaţia pandemică din Bucureşti, la ore bune de la publicarea cifrelor, pentru că se afla, duminică, "la cumpărături".

Punctul culminant al gafelor avut loc luni, când Comitetul municipal pentru Situaţii de Urgenţă, prezidat de prefect, a emis o listă de restricţii asupra căreia a revenit ulterior, din cauza unei "erori materiale" în baza căreia urmau să fie închise, fără temei legal, creşele şi afterschool-urile.

Prefectul încă în funcţie şi-a încheiat seara de luni fugind de ziarişti, fără să facă nicio declaraţie.

sursa:https://www.antena3.ro/politica/berbeceanu-orban-prefect-numire-584562.htm


Florin Iordache, fostul ministrul al Justiţiei, a fost învestit de Parlament în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ

 


Iordache, ministru al Justiţiei în guvernarea PSD, în perioada în care acest partid era condus de Liviu Dragnea, a fost validat, marţi, prin vot, de către Parlament, cu 185 de voturi pentru şi 41 împotrivă.

Alături de Iordache şi-au mai depus candidaturile Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, şi Ionuț Mazâlu, actual secretar al Consiliului Legislativ.

Florin Iordache, în prezent deputat, a decis să candideze pentru preşedinţia Consiliului Legislativ, organism care dă aviz de legalitate propunerilor de legi iniţiate de parlamentari şi de Guvern, după ce nu a reuşit să mai "prindă" un mandat parlamentar.

Concret, conform unor surse din PSD, organizația Olt a partidului, condusă de secretarul general Paul Stănescu, nu l-a mai dorit pe Iordache pe liste.

Funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ este acordată, practic, pe viață. 

Preşedintele acestei instituţii este numit prin votul senatorilor şi a deputaţilor fără limită de mandat şi nu există nici o procedură prin care să poată fi revocat.

sursa:https://www.antena3.ro/politica/florin-iordache-consiliul-legislativ-parlament-584568.html

Haosul din spatele deciziei ca Spitalul Colentina să redevină suport COVID

 

Decizia autorităților de a transforma din nou Spitalul Colentina în spital de suport COVID-19, la mai puțin de două luni de când acesta fusese redeschis și pentru ceilalți pacienți, dă peste cap viața a sute sau chiar mii de pacienți cronici, în condițiile în care este vorba despre unul dintre cele mai importante spitale care tratează boli cronice din țară. Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, care reprezintă mii de bolnavi cu afecțiuni cronice, a explicat, pentru HotNews.ro, că în acest moment medicii de la Colentina "se chinuie" să își transfere în alte spitale pacienții care trebuie externați forțat, dar sunt situații în care este greu sau imposibil să le găsească loc. În plus, unele afecțiuni cronice nu se pot trata în niciun alt spital din București.

Rozalina Lăpădatu, președintele unei asociații care reprezintă mii de pacienți cronici, consideră cel puțin discutabilă decizia autorităților de a face din Spitalul Colentina spital exclusiv COVID, în condițiile în care acesta este spital de tip pavilionar, lucru care reprezintă un avantaj tocmai pentru a trata atât pacienți COVID, cât și non-COVID, spre deosebire de alte spitale, unde structura permite mai greu respectarea circuitelor.
În plus, ea se întreabă de ce autoritățile nu au luat în calcul dotarea, cu personal și inclusiv cu aparatură ATI, a spitalului modular cu 500 de locuri construit de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în zona Pipera, și au preferat să sacrifice Spitalul Colentina și, odată cu el, accesul la tratament a sute sau mii de pacienți cronici.

Internările non-COVID la Spitalul Colentina s-au prăbușit cu 93-94% în primele luni ale epidemiei

Internările la Spitalul Colentina s-au prăbușit, în intervalul aprilie-iunie, când unitatea medicală fusese desemnată, ca și acum, spital de suport COVID, cu 93-94%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată raportul "Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România", realizat de Observatorul Român de Sănătate. Practic, acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că bolnavii cronici nu au mai avut acces în acest spital, unul dintre cele mai importante din țară pentru pacienți cronici. Spitalul Colentina fusese redeschis pentru pacienții non-COVID pe 31 august, însă acum, autoritățile au decis din nou ca unitatea medicală să interneze doar pacienți cu coronavirus. Mulți bolnavi cronici riscă să nu mai aibă acces la tratament, ceea ce poate însemna agravarea afecțiunii de care suferă sau chiar deces, avertizează asociațiile de pacienți.

Cum s-au prăbușit internările în Spitalul Colentina în primele luni ale epidemiei, când spitalul a fost desemnat suport COVID. Sursa: Raportul "Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România", realizat de Observatorul Român de Sănătate:


Ordinul care transformă Spitalul Colentina în suport COVID prevede că pacienții externați de aici sunt transferați în alte spitale "în funcție de disponibilități"


Spitalul Colentina a fost redesemnat spital de suport COVID printr-un Ordin semnat pe 18 octombrie de secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și Comandantul acțiunii.



"Pacienții cu alte afecțiuni decât COVID-19, internați actualmente în Spitalul Clinic Colentina din București, vor fi transferați către unitățile medicale de pe raza Municipiului București și județele limitrofe, funcție de patologie și disponibilitățile de spitalizare din secțiile de specialitate", prevede Ordinul semnat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, prin care Spitalul Colentina este redesemnat suport COVID.



Formularea din Ordin a stârnit nemulțumirea medicilor de la Spitalul Colentina și a Rozalinei Lăpădatu, reprezentanta a mii de pacienți cronici din România: "Practic, Ordinul semnat de Raed Arafat prevede că pacienții de la Colentina vor fi direcționați către alte spitale, unde vor fi tratați în limita posibilităților spitalului respectiv. În plus, cine trimite pacienții la alte spitale? Medicii din Colentina? Toate sunt într-o ceață. De ce, fiind spital pavilionar, nu poate fi împărțit în COVID și non-COVID? De ce, în continuare, celelalte spitale nu au secții COVID și nu au circuite?", se întreabă Rozalina Lăpădatu.

Medicii de la Colentina se chinuie să găsească loc în alte spitale pentru pacienții lor


Care este acum situația la Spitalul Colentina? "Medicii de chinuie de astăzi de dimineață să găsească loc în alte spitale pentru pacienții internați la Colentina și nu reușesc - mă refer la cei care au nevoie în continuare de tratament și nu pot fi trimiși acasă. Alte spitale nu îi primesc din cauză că nici ei, la rândul lor, nu au locuri - din cauza COVID au fost nevoiți să își reducă numărul de paturi", a explicat Rozalina Lăpădatu, pentru HotNews.ro.

Cum se vor descurca pacienții spitalului? Nimeni nu știe cu exactitate. "Lăsând la o parte că tu mergi să zicem de 15 ani la Colentina, acolo ai medicul tău și tot dosarul tău medical, tot istoricul, există și boli care se tratează doar la Spitalul Colentina. Sau se tratează doar la Colentina și la încă un spital din București. Pacienții cu distonie sunt în aer, am înțeles că pentru epidermioliza buloasă există secție doar la Colentina, iar la programele de boli cardiologice, există afecțiuni care se tratează doar la Colentina. De asemenea, există la Colentina pacienți cu leucemie, care nu pot fi externați și trebuie mutați în alt spital, dar nu au unde să îi mute. În București, leucemie tratează doar spitalele Colentina, Fundeni și Colțea", adaugă Rozalina Lăpădatu.



SPITALUL COLENTINA


Medicii de la Spitalul Colentina speră în acest moment să poată păstra unul sau două pavilioane non-COVID, pentru pacienții cronici, pentru a îi putea monitoriza aici, dar nu este clar dacă acest lucru va fi posibil.

Rămâne însă în aer problema programelor naționale (pentru tratarea pacienților cu boli cronice - n.red.), explică Rozalina Lăpădatu: "Programele naționale sunt semnate de spital cu Casa de Asigurări de sănătate și vine filă de buget în fiecare lună, nu poți să transferi dintr-un spital în altul. Dacă muți pacienții dintr-un spital în altul, trebuie să muți și medicația, și nu prea ai cum."

"Sunt în aer și studiile clinice începute, sunt în aer donațiile - noi am reușit să obținem donații de medicamente pentru bolile rare în valoare de câteva milioane de euro anual, iar acestea sunt semnate de manager, iar avizul de la Agenția Medicamentului e dat pe farmacia din spital", adaugă reprezentanta pacienților.

"Toate aceste lucruri sunt în pom și pomul în aer, sunt lucruri administrative care nu se știu, pe lângă faptul că pacienții nu mai au acces. Este foarte greu și să transferi pacienții în alte spitale. Și atunci, trebuie găsită o soluție. Ordinul semnat de Raed Arafat spune că pacienții de la Colentina vor fi direcționați către alte spitale, unde vor fi tratați în limita posibilităților spitalului respectiv", atrage atenția Rozalina Lăpădatu.

De ce au ales autoritățile să închidă Colentina, spital pavilionar, unul dintre puținele care pot separa pacienții COVID de non-COVID?


Rozalina Lăpădatu se întreabă "dacă există ordinul de la DSP, prin care invită toate spitalele să își transforme unele secții în suport COVID, de ce se închide Colentina cu totul? Restul spitalelor vor avea posibilitatea să își controleze și să își ducă mai departe pacienții, numai Colentina, nu."

În plus, faptul că Spitalul Colentina este de tip pavilionar reprezintă un avantaj tocmai pentru a trata atât pacienți COVID, cât și non-COVID, spre deosebire de alte spitale, unde structura permite mai greu respectarea circuitelor: "Colentina mai are un mare avantaj: este spital pavilionar. Iar acesta nu este un avantaj ca să fie spital COVID. Fiind pavilionar, avantajul este că poate să ofere circuite separate și să trateze și COVID, și non-COVID. Ceea ce ei fac și acum, pentru că ei de când s-au redeschis și pentru restul pacienților, la finalul lunii august, tratează în continuare și COVID, au și un pavilion COVID. Și atunci, nimic nu are logică", subliniază vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, Rozalina Lăpădatu.

În primăvara acestui an, Spitalul Colentina a devenit primul spital "generalist" din România, nu specializat în boli infecțioase sau pulmonare, care devenea suport COVID. La acea vreme, secretarul de stat Horațiu Moldovan explica, pentru HotNews.ro, că unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii a fost apropierea de Institutul Matei Balș. Rozalina Lăpădatu spune însă că "S-a dovedit că pe perioada cât a fost spital COVID, nu le-a folosit la nimic că sunt aproape de Balș. Adică nu au avut suport din partea Institutului Balș, nu au avut infecționist de la Balș, nominalizat de institut pentru Spitalul Colentina, când aveau o problemă sunau la Balș, ceea ce puteau face de oriunde din București, să sune la Balș."



Rozalina Lăpădatu

În fața haosului creat la Spitalul Colentina, în viețile a mii de pacienți cronici și ale medicilor puși în situația de a găsi soluții pe cont propriu, Rozalina Lăpădatu are câteva întrebări. Și câteva soluții, neluate însă în seamă de autorități: "Spitalul din Pipera, construit de doamna Firea, de ce este gol? Și noi, în timpul ăsta, închidem Spitalul Colentina. De ce este gol? Ministerul Sănătății o să spună că nu are personal medical. Și atunci întreb eu Ministerul Sănătății: cine răspunde de dotarea cu personal medical într-un caz de forță majoră? Ministerul Sănătății. De ce ministerul ține spitalul acela gol și închide Spitalul Colentina? Eu cred că dacă lua din fiecare spital din București 5 medici, 5 asistente și 5 infirmiere dota spitalul acela cu personal medical."

"Acest Ordin, semnat de Raed Arafat, recomadă ca spitalul Colentina să își mărească numărul de paturi ATI. Cum? Numărul de paturi ATI îl mărești dacă ai medici și dacă ai aparatură, nu este vorba despre paturi. A venit Ministerul Sănătății cu ventilatoare? De unde să cumpere Colentina ventilatoare? Ministerul Sănătății, dacă poate să cumpere ventilatoare, de ce nu cumpără 100 de ventilatoare, să le pună în spitalul din Pipera?"

"De ce Ministerul Sănătății nu se implică să doteze spitalul din Pipera cu toată aparatura necesară și să aducă acolo cadre medicale? Poate să facă acolo 100 de paturi ATI, dacă e nevoie."

"Cine răspunde pentru cazurile și procesele de malpraxis, pe care medicii le au deja pe rol? (medicii de alte specializări trebuie să trateze pacienți cu coronavirus - n.red.)", încheie Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România.

Directorul medical al Spitalului Colentina a demisionat


Directorul medical al Spitalului Colentina, medicul Sabina Zurac, a demisionat din conducerea spitalului. Sabina Zurac a confirmat luni informația pentru HotNews.ro, precizînd că ea și-a scris demisia încă de la începutul lunii octombrie, iar vinerea trecută, demisia sa a ajuns pe masa Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, instituție în subordinea căreia se află spitalul.

Prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu, a anunțat duminică seară că în București nu mai sunt locuri la Terapie Intensivă, iar Spitalul Colentina va redeveni integral unitate COVID.

Medicul Sabina Zurac a explicat că și-a scris demisia înainte de anunțul prefectului, dar a lăsat să se înțeleagă că atât ea, cât și colegii săi de la Spitalul Colentina, cred că acesta ar trebui să acorde în continuare asistență medicală și pacienților cronici, fiind unul dintre cele mai importante spitale pentru bolnavi cronici din țară.

Spitalul Colentina a mai fost desemnat spital de suport COVID și în primele luni ale epidemiei în România. Autoritățile au explicat, atunci, că unul dintre cele mai importante criterii care au stat la baza deciziei a fost acela că Spitalul Colentina este situat foarte aproape de Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș și urma să preia pacienți infectați în momentul în care capacitatea institutului ar fi fost depășită.

Spitalul Colentina fusese redeschis pentru pacienții non-COVID pe data de 31 august.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-24364079-haosul-din-spatele-deciziei-spitalul-colentina-redevina-suport-covid-medicii-nu-gasesc-locuri-alte-spitale-transfere-pacientii-care-trebuie-externeze-fortat-iar-unele-afectiuni-nu-pot-trata-niciun-alt.htm