4.15.2021

Florin Cîţu preia Sănătatea şi REVOCĂ Ordinul privind CARANTINAREA

 


Florin Cîţu a revocat ordinul prin care erau introduse noi criterii pentru carantinarea localităților, respectiv nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și de gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul, semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, fusese publicat marți în Monitorul Oficial, deşi premierul nu-şi dăduse acordul pentru acest document.

Premierul Florin Cîțu a anunțat, miercuri, că a preluat mandatul de ministru interimar la Sănătate și primele ședințe le va avea cu directorii Direcțiilor de Sănătate Publică și cu managerii spitalelor COVID din țară.

După ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Florin Cîțu a preluat interimarul la Ministerul Sănătății, premierul a spus ce va face în prima zi, în acest mandat.

„Am avut deja o întâlnire cu o parte din conducerea Ministerului Sănătății, iar mâine (joi – n.r.) o să avem două conferințe online, cu toți directorii de DSP și cu toți directorii spitalelor COVID. În continuare rămâne o prioritate pentru noi în această perioadă dificilă să asigurăm cele 1.600 de paturi pentru Terapie Intensivă și, în același timp, să gestionăm această perioadă dificilă”, a spus Cîțu.

Premierul a anunțat că ședința de Guvern care trebuia să aibă loc miercuri va avea loc joi, pentru că sunt acte normative care nu suportă amânare, unele dintre ele chiar de la Ministerul Sănătății.

Premierul a precizat că a preluat mandatul interimar la Sănătate până când cei de la USR PLUS vor numi alt ministru.

„Odată cu propunerea de revocare din funcție a ministrului Vlad Voiculescu i-am transmis domnului președinte și propunerea de numire a domnului Dan Barna în funcția de ministru interimar al Sănătăți. Având în vedere refuzul domnului Dan Barna de a-și asuma această responsabilitate în acest moment am înaintat președintelui României o nouă propunere, în persoana mea, propunere care a fost acceptată de către domnul președinte. Astfel, o să preiau interimatul la Ministerul Sănătății până când colegii noștri de coaliție vor numi un ministru care să preia aceste atribuții”, a mai spus Cîțu.

Cea mai puternică femeie din lume, are 35 de ani și practică culturismul de la 17 ani

 


Mersul la sală în mod frecvent și găsirea unui echilibru alimentar și fizic pentru a duce o viață sănătoasă este un ideal după care tânjesc cei mai mulți oameni. Concursurile de fitness sunt tot mai numeroase, iar categoriile se diversifică mereu: culturism, bodybuilding clasic, physique, fitness clasic, figure, bikini fitness.

Culturismul feminin e un sport care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, tot mai multe tinere alegând să-l practice. Culturistele sunt criticate adesea pentru că își pierd feminitatea și exagerează cu masa musculară.

Totuși, există și femei extrem de apreciate pentru felul în care au reușit să-și modeleze trupul. În această categorie se numără și Kristen Nun, o tânără de 35 de ani care practică culturismul de la 17 ani.



Kristen și-a lucrat corpul în sala de fitness. Obișnuiește să meargă la sală șase zile pe săptămână, iar fiecare antrenament durează câte două ore.

Aspectul fizic al lui Kristen i-a făcut pe oameni să o numească „cea mai puternică femeie din lume”.

S-a născut în Kansas, din SUA, în mai 1985. În adolescență a început să joace fotbal, iar ulterior și-a descoperit pasiunea pentru culturism. Acum e într-o relație cu Robert James Martin, model de fitness.

Mâncărurile pe care le include cel mai des în meniu sunt somon, broccoli și cartofi dulci. De regulă încearcă să aibă un regim alimentar echilibrat și sănătos.

”Oamenii vor și au nevoie de interacțiuni față-n față pentru a fi performanți la muncă”

 


Teama de a nu fi lăsat pe dinafară o să motiveze persoanele care au de ales între a munci de acasă și a reveni fizic la serviciu să se prezinte măcar câteva zile pe săptămână la locul de muncă.

Conform Businessweek, editorul Peter Coy scrie: „Imaginați-vă că restul echipei a revenit la birou post-Covid-19, iar dvs. încă sunteți acasă, evitând diminețile aglomerate și bucurându-vă de viața în pijamale. Este o singură problemă. Când intrați pe Zoom, vă vedeți colegii cum râd la glume pe care nu le-ați auzit, vorbind despre bârfa pe care ați pierdut-o și comparând detaliile proiectelor despre c are nu știați”.

„Persoana care stă acasă spune «Se întâlnesc după întâlnire. Trebuie să fiu acolo»”, remarcă și directorul executiv al celei mai mari firme arhitecturale din lume, Andy Cohen. „Informațiile pe care le auzim fizic au diverse straturi de nuanțe și contexte care pur și simplu nu pot fi prezente printr-un ecran de calculator. Oamenii vor și au nevoie de interacțiuni față-n față pentru a fi performanți la muncă”, a adăugat el.

Mugur Ciuvică a spus ce crede că se va întâmpla cu Vlad Voiculescu după ce a fost îndepărtat de la conducerea Ministerului Sănătăţii.

 


“Credeţi că Vlad Voiculescu va fi reabilitat, repus într-o funcţie înaltă sau sunt atât de supăraţi pe el pentru prostiile pe care le-a făcut, mai ales în sensul în care şi-a antagonizat toată presa, de o manieră absurdă, încât îl vor arunca la lada de gunoi a politicii?”, l-a întrebat Bogdan Chirieac pe Mugur Ciuvică în cadrul emisiunii "Miercurea Neagră".

“Nu cred că se va întâmpla nimic important în politică. Nu ştiu dacă chiar la lada de gunoi, dar nici vreun mare şmecher aşa cum îşi doreşte el n-o să fie. Hai să vedem ce se va întâmpla la Hollywood, că el candidează la Oscar. Pe covorul roşu… poate o să vedem poze cu doamne, cu ţinute, cu rochii, cu din astea… Poate îl aşteaptă o carieră în zona de showbiz. Filmul e superpropagandistic, dar dacă e la Oscar, ce mai comentăm? Că nu ne pricepem la cinematografie. Dar dacă e apreciat, atunci e perfect”, a răspuns Mugur Ciuvică.

Biden, Merkel şi NATO îi cer lui Putin să reducă numărul trupelor

 


Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Angela Merkel au convenit miercuri într-un interviu telefonic să solicite Rusiei să reducă numărul trupelor sale desfăşurate la graniţa cu Ucraina, pe măsură ce situaţia de pe teren se tensionează, informează AFP şi Reuters.

Moscova a masat zeci de mii de soldaţi la graniţa cu fosta republică sovietică care aspiră să adere la NATO, în contextul în care, de la începutul anului, violenţele au fost reluate în conflictul din estul Ucrainei dintre forţele de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi.

La Washington, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că preşedintele Joe Biden a vorbit marţi cu omologul rus Vladimir Putin pentru a sublinia consecinţele activităţilor Rusiei şi căruia i-a propus un summit într-o ţară terţă în viitorul apropiat.

Două nave de război americane urmează să sosească în Marea Neagră la sfârşitul acestei săptămâni. În cursul dimineţii de miercuri, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a acuzat Rusia de provocări în dosarul ucrainean, indicând totodată că acest dosar este urmărit 'cu îngrijorare'.

'Vom face totul pentru a ne asigura că lucrurile nu degenerează', a adăugat ea, salutând Kievul pentru reacţie sa măsurată până în prezent. Miniştrii apărării din statele membre NATO au abordat subiectul tensiunilor cu Rusia în dosarul ucrainean în cadrul unei întâlniri prin videoconferinţă cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, aflat în vizită la sediul Alianţei din Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut Rusiei să îşi retragă trupele din apropierea graniţei cu Ucraina. 'Aliaţii (NATO) susţin pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei', a declarat Stoltenberg după discuţiile cu miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre NATO. 'Facem apel la Rusia să dezescaladeze imediat, să stopeze tiparul provocărilor agresive şi să îşi respecte angajamentele internaţionale', a adăugat Stoltenberg.

4.14.2021

ȘTIRI NOI la NTD-România

 

Iohannis l-a desemnat pe Cîțu la Sănătate

 


Klaus Iohannis dă peste cap planurile USR

În urmă cu puțin timp, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe premierul Florin Cîțu în funcția de ministrul al Sănătății, ca interimar.

Într-o scurtă conferință de presă, Florin Cîțu a confirmat că, în urma refuzului lui Dan Barna, și-a asumat el, interimar, funcția.

Premierul a declarat că a luat deja legătura cu structurile de conducere din minister.

Prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, exclude categoric un guvern minoritar, dar și o eventuală alianță cu PSD

 


Rareș Bogdan a declarat, miercuri după-amiază, la Digi24, că este nevoie mai mult ca oricând de responsabilitate, de „anularea tuturor orgoliilor și de a înțelege că PNL este un partid responsabil”.

„În ultimele săptămâni unii au uitat sau nu au privit cu atenție ce înseamnă poziția de premier cu drepturi depline”, a afirmat Rareş Bogdan.

Potrivit acestuia, premierul Florin Cîțu se bucură de sprijinul PNL în continuare în toate deciziile pe care le ia.

„Nu poate fi contestat și nu i se poate pune la îndoială puterea. Nu se poate să vină un ministru care să înceapă o conferință de presă în același timp cu premierul. O decizie precum cea legată de schimbarea regulilor de carantinare nu o poate afla un premier din Monitorul Oficial”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL.

Potrivit lui Rareș Bogdan, la ședința de luni a coaliției atât Dan Barna, cât și Anca Dragu și Ionuț Moșteanu au fost informați cu privire la „anumite nemulțumiri” pe care premierul Florin Cîțu și PNL le au în legătură cu Andreea Moldovan și Vlad Voiculescu.

„Barna a spus că îl susține în totalitate pe Voiculescu și intenția este de a nu-l retrage. Din păcate după acest moment a venit această chestiune de aseară care l-a pus pe premierul Cîțu într-o situație complet anormală. Sunt convins că maturitatea și echilibrul vor prima”, a adăugat Rareș Bogdan.

Întrebat dacă există posibilitatea unui guvern minoritar, Rareș Bogdan a răspuns: „exclus. Exlusă și o alianță cu PSD. Mergem alături de USR PLUS și UDMR”.

Jurnalistul Val Vâlcu: ”Abia astăzi Florin Cîțu s-a manifestat ca premier”

 


Vicepremierul Dan Barna a afirmat, astăzi, că actualul Guvern "funcţionează", iar decizia privind modul în care se va merge "mai departe" va fi luată în reuniunea coaliţiei guvernamentale, solicitată de USR PLUS după revocarea din funcţie a ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu. 

Barna a cerut o întrunire de urgenţă a coaliţiei de guvernare pentru a discuta despre retragerea încrederii faţă de premierul Florin Cîţu.

Jurnalistul Val Vâlcu a comentat acest subiect :

”Dacă nu era Armata, nu aveam vaccinare ! Nici până astăzi nu erau autorizate centrele, nu am fi avut lanțul logistic ! Ne-am fi blocat în birocrație pentru această acțiune extrem de complexă ! Tehnocratul, diamantul Vlad Voiculescu, nu a reușit, luni de zile, nici măcar să plătească personalul care vaccina. Nici măcar această operațiune simplă, de finanțare a oamenilor care vaccinau, nu a efectuat-o. Intervenția Armatei a fost salutară, în sensul de salvatoare”, a zis jurnalistul Val Vâlcu la Metropola TV.

”Cât despre Florin Cîțu, el nu poate pierde ce nu a avut. Tot auzim că iese pierzător al acestei înfruntări. El era om de paie acolo. Erau trei mini guverne, fiecare își păstorea feuda lui. Abia astăzi Florin Cîțu s-a manifestat ca premier. În primul rând, câștigă respectul ca om politic chiar și dacă și-ar pierde funcția. Nu a mai stat acolo de fațadă”, a mai spus jurnalistul.

Alegerile anticipate

”De ce să nu ne gândim la anticipate ? Pentru că, în momentul de față, după cum puteți vedea, e mai rău cu miniștri decât fără. Tot lanțul de erori, prestația extrem de ciudată a Andreei Moldovan și așa mai departe. Mini-Guvernul de competenți USR-PLUS a pus la Sănătate un contabil cu experiență imobiliară, care a trecut pe la Ministerul de Finanțe și, în rest, a stat șapte luni degeaba. Cum ar fi să pui la CFR un om care nu a mers cu trenul ? Ce autoritate să aibă Voiculescu ?! Își făcuse echipă cu Monica Grigore Althamer și cu Andreea Moldovan. De când a venit, tot lucrează la completarea echipei. Eu credeam că din prima vine cu niște oameni competenți, că aplică actele normative deja votate. Asta e marea reformă ?!”, a adăugat Val Vâlcu.

Marcel Ciolacu, despre criza politică actuală, din coaliţia de la guvernare

 


În urma revocării din funcție a ministrului sănătății și a demiterii secretarului de stat de la sănătate, liderul PSD Marcel Ciolacu, a făcut câteva declarații  și a transmis şi un comunicat de presă.

”Vorbim prea mult de această coaliţie a incompetenţilor, a morţii. Pe noi ne interesează ce face Guvernul, nu coaliţia. Coaliţia s-a constituit fiindcă aşa a vrut domnul preşedinte Iohannis, fără să ţină cont de partidul care a câştigat alegerile, iar acum vedem consecinţele", a declarat, într-o intervenţie telefonică la România TV, Marcel Ciolacu.

Întrebat dacă PSD ar putea intra la guvernare cu PNL, Marcel Ciolacu a declarat: 

"Am avut această propunere, de guvern de uniune naţională, dar preşedintele a răspuns clar că nu doreşte aşa ceva. Este exclusă varianta ca Partidul Social Democrat să intre la guvernare alături de PNL. Când se întâmplă aşa ceva, te întorci la votul popular. Te întorci la popor ca să facem alegeri anticipate".

Comunicaatul de presă al P.S.D.

"Dacă nu sunt capabili să-și rezolve criza creată, singura soluție este întoarcerea la popor prin alegeri anticipate. PSD nu va susține din Parlament niciun guvern minoritar PNL. PSD nu va susține niciun guvern condus de PNL sau de USR PLUS. PSD exclude categoric orice scenariu de acest fel.

Iohannis și cele trei partide care au pierdut alegerile anul trecut sunt responsabile de criza pe care au creat-o. Dacă Iohannis nu e în stare să își facă treaba de mediator, singura soluție este să ne întoarcem la popor prin ALEGERI ANTICIPATE, pentru că actualul Parlament nu mai răspunde voinței populare, iar românii s-au lămurit cât de nocivi sunt PNL și USR PLUS pentru întreaga societate", transmite PSD.

REVOCAREA DIN FUNCȚIE A MINISTRULUI ”ADEVERINȚĂ”

 


Conform Antenei 3, astăzi, premierul Florin Cîțu i-a înaintat lui Klaus Iohannis documentele de revocare din funcția de ministru al Sănătății a lui Vlad Voiculescu, iar  președintele a semnat revocarea. De asemenea, a fost demisă și Andreea Moldovan, secretar de stat la ministerul Sănătății.

Klaus Iohannis a chemat liderii coaliției la consultări

 


Potrivit Antena 3, președintele Klaus Iohannis i-a chemat pe liderii coaliției de guvernare la consultări. Întâlnirea va avea loc mâine 15 aprilie 2021.

Protest AUR la Ministerul Sănătăţii

 


Reprezentanţii AUR au protestat ieri  în faţa Ministerului Sănătăţii şi au cerut eliberarea din funcţie a ministrului Vlad Voiculescu.

Liderul AUR, George Simion, a adus hârtii pe care ministrul să-şi scrie demisia.

George Simion a declarat că AUR a făcut şi plângere penală în cazul Foişor, pentru că nu este posibil ca pentru 20 de paturi de terapie intensivă să sufere 200 de bolnavi care au afecţiuni ortopedice.

Parlamentarul AUR a încercat să intre în sediul Ministerului Sănătăţii, dar a fost împiedicat de angajaţii de la pază.

CRITERII NOI DE IMPUNERE A CARANTINEI în ROMÂNIA

 


Ministerul Sănătății a elaborat un ordin prin care introduce noi criterii pentru carantinarea localităților, respectiv nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul MS a fost publicat marți în Monitorul Oficial.

Documentul introduce un punctaj pe baza unei grile.

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori pot intra în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte.

Pentru încetarea carantinei este prevăzut un criteriu, respectiv rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

Astfel, criteriile pentru instituirea carantinei zonale pentru municipii/zone metropolitane cu peste 100.000 de locuitori sunt:

Numărul de teste efectuate în ultimele 7 zile (10/1.000 de locuitori)

Rata de pozitivitate în ultimele 14 zile (5%)

Rata de incidență cumulată în 14 zile (3 cazuri la 1.000 de locuitori)

Trendul incidenței cumulate pentru ultimele 14 zile (crescător/ staționar/ descrescător)

Număr de cazuri din focare/nr. total cazuri din UAT* 100 (50%)

Gradul de ocupare a paturilor ATI în județ (90%)

Gradul de ocupare a paturilor destinate pacienților cu COVID-19 în județ (90%)

Iar criteriile luate în calcul pentru instituirea carantinei zonale în restul zonelor sunt:

Rata de incidență cumulată în 14 zile (3 cazuri la 1.000 de locuitori)

Trendul incidenței cumulate pentru ultimele 14 zile (crescător/ staționar/ descrescător)

Numărul de cazuri din focare/nr. total cazuri din UAT* 100 (50%)

Gradul de ocupare a paturilor ATI în județ (90%)

Gradul de ocupare a paturilor destinate pacienților cu COVID-19 în județ (90%)

Pentru ieșirea din carantină a unei localități este prevăzut un criteriu — rata de incidență sub 3 cazuri la 1.000 de locuitori.

Ordinul Ministerului Sănătății, semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, a fost publicat marți în Monitorul Oficial.

Actul normativ modifică și completează Ordinul ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, din 22 iulie 2020, iar „criteriile utilizate  în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale sunt prevăzute în anexa nr. 3” ale noului ordin.

Medicul MONICA POP, replică ACIDĂ pentru CTP : ”Sunt afirmații scelerate, de om bolnav. Cine e CTP ?”

 

Medicul Monica Pop i-a răspuns, la România TV, jurnalistului Cristian Tudor Popescu, după atacul la reputatul doctor, în urma afirmațiilor acesteia cu privine la vaccinarea COVID.

"Eu cred că e un gest nepoliticos față de mine să spuneți așa ceva. Sunt afirmații scelerate, de om bolnav. CTP l-a înjurat și pe Patriarh și pe mulți alții. Are păreri total neavizate, dar poate să spună civilizat.

Nu are Dreptate. Nu are importanță că eu sunt oftalmolog. Cum își permite ca un om ca el, care e detestat de toată lumea, să spună așa ceva.

Cine are indicație de vaccinare ? cine poate să spună că este sigur un vaccin ? Cât se știe despre efectele secundare, a la long, ale vaccinului ?

CIne e CTP, la scara întregii țări ?", a spus Monica Pop, după care a ieșit din emisiunea de la RTV.

Medicul Monica Pop a declarat, zilele trecute, că ea nu se va vaccina împotriva COVID, susţinând că acest vaccin ar putea produce leucemia, iar, ulterior acestor afirmații, Cristian Tudor Popescu a reacționat.

„Însă sunt acești viruși bipezi foarte periculoși care dezinformează agresiv, ba chiar creează panică la nivel național. După părerea mea, este de discutat în ce măsură astfel de afirmații afectează siguranța națională. De pildă, avem o declarație a unei doamne doctor, medic oftalmolog. Ce spune, la televizor, în văzul țării: „Vă mai spun încă o dată: peste 3 ani, face leucemie unul care face vaccinul și fac toți. Faceți copilului dvs vaccinul ăsta ? Pericolul e foarte mare. Nimeni nu poate niciodată să spună că acest vaccin este sigur. Poate peste 10 ani. Bine, hai, 5 ani”, a spus CTP.”

Rusia a transferat două armate şi trei unităţi aeropurtate la granița de vest, ca reacţie la activităţile ameninţătoare ale NATO

 

Rusia a anunţat marţi transferul a două armate şi trei unităţi aeropurtate la frontiera de vest a Federaţiei pentru efectuarea unor ”exerciţii”, ca reacţie la activităţile ”ameninţătoare” ale NATO, relatează agenţiile de presă EFE şi AFP, în timp ce Kievul acuză Moscova de comasări de trupe la frontiera ruso-ucraineană, scrie Agerpres.ro.

”Ca răspuns la activităţile militare ale Alianţei care ameninţă Rusia, noi am luat măsuri adecvate”, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, în cadrul unei reuniuni la Severomorsk, în regiunea Murmansk, pe coasta Mării Barents, potrivit agenţiei de presă Interfax.

În decurs de trei săptămâni, în cadrul unor exerciţii surpriză pentru unităţile din districtele militare Vest şi Sud, 'două armate şi trei unităţi aeropurtate au fost desfăşurate în zonele de antrenament şi de luptă la frontiera occidentală a Federaţiei Ruse', a declarat Şoigu la Severomorsk, unde se află baza Flotei ruse a Nordului.

Generalul Şoigu nu a precizat locul exact de desfăşurare a acestor trupe, nici numărul lor exact, dar a apreciat că aceste forţe au arătat 'pregătirea şi capacitatea lor de a asigura securitatea militară a ţării'.

Ucraina a alertat comunitatea internaţională în ultimele săptămâni cu privire la creşterea prezenţei militare ruse în apropiere de frontiera sa şi în Crimeea anexată, pe lângă intensificarea încălcării armistiţiului în Donbas, unde din 2014 forţe proguvernamentale se confruntă cu rebeli separatişti proruşi, sprijiniţi de Moscova.

Kievul a estimat, potrivit biroului de presă al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la aproximativ 80.000 numărul de militari ruşi la frontiera de est a Ucrainei şi în Crimeea, în timp ce şeful Statului Major general, Ruslan Homceak, a declarat pentru CNN că Rusia a mobilizat 50.000 de militari.

Rusia susţine, în schimb, că poate să-şi transfere trupele şi echipamentele militare pe teritoriul său atunci când doreşte şi fără să anunţe pe nimeni, acuzând în acelaşi timp Ucraina de escaladarea situaţiei în Donbas.

Mai mult, ministrul rus al apărării a declarat marţi că SUA şi NATO îşi desfăşoară trupe în apropiere de frontierele ruse, concentrându-şi potenţialul de luptă în regiunea Mării Negre şi a Mării Baltice.

SUA au comunicat vinerea trecută Turciei, prin canale diplomatice, că va trimite două nave de război în Marea Neagră în conformitate cu Convenţia de la Montreux (1936), care conferă Turciei controlul asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.

Potrivit lui Şoigu, NATO şi SUA ar intenţiona să desfăşoare 40.000 de soldaţi şi 15.000 de echipamente militare, inclusiv aviaţie strategică, la frontierele europene ale Rusiei, conform agenţiei oficiale TASS.

'În prezent, trupe americane sunt transferate din zonele continentale ale Americii de Nord peste Atlantic în Europa. Există o mişcare de trupe în Europa către graniţele ruse. Principalele lor forţe sunt concentrate în Marea Neagră şi regiunea Mării Baltice', a afirmat ministrul Şoigu la o reuniune cu înalţi responsabili ai armatei ruse la Severomorsk.

Serghei Şoigu a afirmat că 'SUA îşi consolidează prezenţa militară în Polonia şi ţările baltice', iar 'intensitatea zborurilor de recunoaştere aeriană s-a dublat faţă de anul trecut, în timp ce activităţile de recunoaştere maritimă au crescut cu 50%'.

'În fiecare an, în Europa, Alianţa desfăşoară până la 40 de evenimente majore de formare operaţională, cu un accent clar antirusesc. În primăvara acestui an, forţele armate combinate ale NATO au început cel mai ambiţios exerciţiu din ultimii 30 de ani, Defender Europe - 2021', a adăugat ministrul rus.

Denunţând o întărire militară 'considerabilă' şi 'nejustificată' a Rusiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a primit la Bruxelles pe ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Ucraina se teme că Kremlinul nu caută decât un pretext pentru a o ataca, în timp ce s-au intensificat confruntările dintre armata ucraineană şi rebelii separatişti, după ce acestea practic se opriseră după armistiţiul încheiat în vara anului 2020.