Se afișează postările cu eticheta ROMÂNIA MILITARĂ. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ROMÂNIA MILITARĂ. Afișați toate postările

6.25.2021

Avioane de luptă rusești, interceptate la intrarea în spațiul aerian al României

 


Mai multe avioane rusești care se apropiau de Zona de Identificare Aeriană a României au fost interceptate de avioanele britanice Eurofighter Typhoon, care execută misiunea de poliție aeriană de la Baza Mihail Kogălniceanu.

Avioane de luptă rusești, interceptate la intrarea în spațiul aerian al României. Potrivit unui comunicat al NATO, mai multe avioane de lupta rusești Su-24 Fencer și Su-30 Flanker au fost identificate pe 22 iunie intrând în Zona de Identificare a Zborului, care este zona spațiului aerian internațional controlat de România. Aeronavele rusești nu au informat despre planurile de zbor și nici nu au contactat controlorii de trafic aerian.

„Interceptarea demonstrează că suntem integrați complet în sistemul NATO de poliție aeriană de la baza noastră de operare de aici, din România”, a declarat Stephen Lamping comandantul detașamentului RAF Typhoon din România. „Această a fost o operațiune de rutină pentru RAF care are o mare experiență. Misiunea nu a fost diferită de ceea ce fac alte aeronave NATO în alte zone în mod regulat”, a mai adăugat oficialul militar, citat de EVZ.

Avioanele Eurofighter Typhoon au fost alarmate pentru interceptare și au fost coordonate de controlorii de lupta aeriană români care operează de la Centrul de raportare a controlului din România. Avioanele rusești au părăsit FIR (Flight Information Region) România înainte să între în rază vizuală a avioanelor britanice. Incidentul a avut loc pe data de 22 iunie, cu exact o zi înainte ca Federația Rusă să susțină că a deschis foc de avertisment împotriva distrugatorului britanic HMS Defender care ar fi intrat în apele teritoriale ale Crimeei.

La finalul lunii martie avioanele Typhoon ale NATO au interceptat mai multe bombardiere ale Rusiei.

6.07.2021

O DRONĂ MILITARĂ a fost găsită în Marea Neagră

 


O dronă militară a fost găsită în Marea Neagră, nu departe de țărmul românesc. Acum 2 zile aparatul a fost găsit de un echipaj al celor de la ARSVOM - Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare.

Poliția de Frontieră a predat drona către Ministerul Apărării pentru a se efectua mai multe verificări. 

„În referire la subiectul apărut în presă privind drona găsita de ARSVOM, vă informez că, aceasta a fost predată MApN. Pentru detalii contactaţi reprezentaţii MApN”, transmite Garda de Coastă, conform Adevărul.ro.

Drona ar fi folosită de Armata română, pentru tragerile care se fac pe mare. 

La Exerciţiul militar "Sea Breeze 2021" ("Briza Mării 2021"), organizat de Statele Unite şi Ucraina, urmează să participe militari din zeci de state membre NATO, în perioada 28 iunie - 10 iulie. Manevrele militare NATO vor avea loc în contextul tensiunilor cu Rusia, acuzată că a mobilizat efective militare în apropierea frontierelor Ucrainei, scrie Mediafax.

"Ministerul Apărării din Federaţia Rusă va urmări cu atenţie pregătirile şi desfăşurarea exerciţiului ucraineano-american Sea Breeze, la care vor participa statele NATO, şi, în caz de necesitate, va reacţiona în mod corespunzător în funcţie de evoluţii, pentru a garanta securitatea militară a Rusiei", a declarat miercuri generalul Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova, citat de agenţia Tass.

"La aceste exerciţii vor participa 4.000 de militari, 40 de nave de atac, alte nave militare şi ambarcaţiuni auxiliare, 30 de aeronave şi 100 de vehicule motorizate şi blidate. Exerciţiile se derulează pe fondul acuzaţiilor constante ale ţărilor occidentale privind presupusele eforturi ale Rusiei de consolidare a capabilităţilor militare în zona frontierelor", a subliniat oficialul rus.

În mai administraţia Biden a cerut reducerea activităţilor militare în regiunea Oceanului Arctic şi a criticat atitudinea Rusiei, potrivit Publika. Președintele rus Vladimir Putin consideră prezența trupelor ruse în Arctica o parte „absolut necesară” a dezvoltării militare a țării, susținea purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

5.25.2021

Se fac recrutări la Centrul militar pentru posturile de soldat şi gradat profesionist la Centrul județean Galați

 


Ministerul Apărării Naţionale desfăşoară, prin Biroul informare-recrutare al Centrului militar judeţean Galaţi, activitatea de recrutare a candidaţilor pentru ocuparea celor 1.516 posturi de soldat şi gradat profesionist, pentru seria de formare 2021, scrie Monitorul de Galați. 

„1. Termenul final de înscriere a candidaţilor la biroul informare recrutare: 28.05.2021.

2. Selecţia candidaţilor înscrişi:

- evaluarea psihologică, evaluarea capacităţii motrice şi interviul de evaluare finală se vor desfăşura în perioada 24.05 - 25.06.2021;

- examinarea medicală se va efectua în perioada 27.05 - 30.06.2021;

- examinarea medicală specifică şi/ sau evaluarea psihologică a aptitudinilor speciale se vor efectua în perioada 05 - 16.07.2021.

3. Termenul final de întocmire a dosarelor de candidat: 23.07.2021.

4. Repartizarea pe unităţi, arme/ servicii/ specialităţi militare a candidaţilor declaraţi «Admis» la selecţie: 09 - 10.08.2021.

5. Termenul de prezentare la centrele de instrucţie/ unităţile de instruire a candidaţilor repartizaţi, care nu au stagiul militar satisfăcut: 23.08.2021.

6. Termenul de prezentare la centrele de instrucţie/ unităţile de instruire a candidaţilor repartizaţi, care au stagiul militar satisfăcut: 27.09.2021“, potrivit CMJ Galaţi.

Totodată, CMJ Galaţi precizează că se primesc candidaţi absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (10 clase) şi care au vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire, şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire. Lista posturilor pentru care se organizează concurs, precum şi criteriile specifice de recrutare şi selecţie pentru fiecare armă/ serviciu/ specialitate militară pot fi consultate la sediul biroului informare-recrutare. Pentru înscriere, în vederea parcurgerii procesului de selecţie şi repartizare, candidaţii trebuie să contacteze Biroul informare-recrutare din cadrul Centrului militar judeţean Galaţi, telefon 0236.497.031.

5.11.2021

Iohannis : Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

 


„Ne pregătim pentru misiuni de luptă, dar misiuni de luptă de apărare pe flancul estic al NATO”, spune președintele Klaus Iohannis, după ce a participat, alături de omologul său polonez, Andrzej Duda, la exercițiul militar multinațional „Justice Sword 21”.

„Este foarte important pentru noi să participăm la astfel de exerciții ca să încurajăm forțele noastre care lucrează împreună. Astăzi în exercițiu au fost forțe din România și Polonia. Soldații polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinațională. Este foarte important să aibă loc astfel de exerciții pentru a verifica și crește gradul de interoperabilitate, (…) să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim de misiuni de luptă trebuie să fiu foarte clar: noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe flancul estic”, spune Klaus Iohannis.

Șeful statului s-a declarat „impresionat că exercițiul a funcționat foarte bine”.

Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat la exercițiul militar multinațional „Justice Sword 21”, în comuna Smârdan, județul Galați.

5.09.2021

Marea retragere din Afganistan – Câte vieți ne-a costat

 


Primul contingent, alcătuit din aproximativ 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit, sâmbătă, la Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american, a anunțat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Revenirea acestora este cuprinsă în planul de retragere din Afganistan a celor peste 600 de militari români, plan coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, „astfel încât procesul să se desfăşoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă”.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021, dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice, precizează MApN.

Ministerul Apărării a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a trupelor, conform Declaraţiei comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre ale NATO.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom, cât şi la ISAF.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români au murit în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.

4.27.2021

Ce a decis CSAT cu privire la Ucraina și Rusia

 


Astăzi a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis.

Administrația Prezidențială a anunțat că în cadrul ședinței CSAT de astăzi a fost analizată starea de securitate în regiunea Mării Negre, ”în contextul acumulării de trupe ale Federației Ruse pe frontiera de est a Ucrainei, și implicațiile pentru țara noastră”.

Comunicatul arată că România, ca stat riveran și ca unul dintre cei mai apropiați aliați de evoluțiile care au avut loc în ultimele săptămâni, este extrem de preocupată de situația securității și stabilității regiunii.

Administrația prezidențială mai anunță că România și-a exprimat îngrijorarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice pe motiv că tot ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre ”afectează și securitatea euroatlantică”.

Așa cum era de așteptat, CSAT a proclamat în limba de lemn pro-NATO ”necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional”, proclamând ca soluție implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și respectarea strictă a regimului de încetare a focului.

CSAT se mai laudă că România este în permanentă legătură cu aliații și partenerii din cadrul NATO și al Uniunii Europene și ”se coordonează și schimbă evaluări cu aliații și partenerii din regiune, inclusiv pentru identificarea opțiunilor adecvate de acțiune”.

Totodată, comunicatul recunoaște că anunțul Federației Ruse a fost important și oportun pentru detensionarea situației, însă, pe linia anunțată de Aurescu, acest lucru nu ar schimba cu nimic ”necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situație tensionată și de a identifica măsuri de dezescaladare și detensionare, precum și de evitare pe viitor a unor situații similare”.

CSAT mai arată angajamentul României pentru proiectarea stabilității în regiune, iar comunicatul anunță organizarea unui Summit al Formatului București în perioada următoare, pentru care se discută cu aliații noștri din regiune și de pe Flancul Estic.

Comunicatul mai anunță că România vrea și mai mult NATO și că găzduiește deja în acest sens pe teritoriul țării comandamente și structuri multinaționale NATO.

Tot astăzi a fost analizată și aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliție, se mai arată în comunicat, iar România își va retrage forțele din Afganistan coordonat cu membrii de coaliție NATO începând cu 1 mai 2021.

”Toți cei 615 militari și peste 80 de tone de materiale și elemente de logistică vor fi extrase cu aeronave militare naționale și ale coaliției”, se precizează în comunicat, care are măcar bunul simț de a aminti că în Afganistan au murit 27 de militari de elită ai armatei române, pentru un scop pe care nu îl mai precizează nimeni, și fără nici un efect.

4.26.2021

Reacția ambasadei Rusiei la București la expulzarea unui diplomat rus

 


Decizia României de a expulza un diplomat rus reprezintă un gest inamical, partea rusă își rezervă dreptul la măsuri de răspuns, a declarat agenției RIA Novosti reprezentanții ambasadei ruse la București.

“Astăzi, la sediul MAE al României a fost invitat ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse, Valeri Ivanovici Kuzmin, unde i-a fost înmânată o notă. În aceasta se anunța că în conformitate cu prevederile convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, adjunctul atașatului militar, Aleksei Grișaev, este declarat persona non-grata. Calificăm această decizie a autorităților române drept un act inamical, care nu contribuie la însănătoșirea relațiilor bilaterale dintre cele două țări”, a declarat ambasada.

“Presupunem că în baza principiilor de reciprocitate în relațiile diplomatice ale convenției de la Viena, partea rusă va recurge la măsuri de răspuns”, a adăugat reprezentantul misiunii diplomatice ruse.

Mai devreme, purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, este bine informat cu privire la procedura măsurilor de răspuns la expulzarea angajaților misiunii diplomatice.

Expulzarea de către România a atașatului militar adjunct al Rusiei

 


Ministerul Afacerilor Externe de la București l-au declarat persona non grata în România pe Alexei Grishaev, adjunctul atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

Potrivit autorităților române, decizia a fost luată ”având în vedere că activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

Solicitat de Sputnik Moldova, expertul militar rus Aleksandr Hrolenko a opinat că acest pas se înscrie în șirul acțiunilor care au loc acum în Europa de Est, acestea fiind dictate de Washington.

”Anterior, Maria Zaharova, reprezentantul oficial al Ministerul rus  de Externe,  a numit astfel de acțiuni „o paradă a marasmului”. O definiție foarte precisă și fiecare paradă este deschisă de micii toboșari care fac mult zgomot”, punctat Hrolenko..

El a menționat că este exact ceea ce vedem în Europa de Est.

”Desigur, astfel de demersuri sunt dictate de Washington. România este o țară NATO și asta explică multe. În numele solidarității inventate sau a „securității euro-atlantice colective” inexistente, Bucureștiul trebuie să-și încalce interesele naționale, pentru că Moscova va răspunde simetric (cel puțin). Și, cel mai important, politica externă suverană a Rusiei nu se va schimba de la aceasta”, a declarat expertul militar Aleksandr Hrolenko.

MAE al României a comunicat că  partea rusă a fost informată în legătură cu respectiva situație astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valerii Kuzmin.

4.21.2021

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, marți comisiile reunite pentru apărare din Camera Deputaților și Senat au aprobat demararea a zece noi programe de înzestrare

 


Potrivit unui comunicat al MApN, noile programe vizează următoarele achiziții: sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR, sistem UAS tactic clasa I, sistem armament individual tip NATO, aparatură optică și optoelectronică – Etapa I, mașină de luptă a infanteriei, pe șenile, echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN, sistem de război electronic mobil, modernizarea sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM, sistem de securitate și apărare cibernetică și autovehicule tactice blindate de tip ușor.

Programele de înzestrare vor fi inițiate anul acesta, în funcție de posibilitățile de bugetare și de prioritățile stabilite de către categoriile de forțe și comandamente.

„Ministerul Apărării Naționale urmărește sincronizarea programelor majore de înzestrare ale Armatei României cu industria națională de apărare prin adoptarea unor măsuri coerente și predictibile. Realizarea mentenanței echipamentelor militare și integrarea producției unor componente de către unii operatori economici răspund unei cerințe de securitate națională. Înzestrarea cu tehnică performantă va permite adaptarea noastră la noile condiții ale mediului de securitate și îndeplinirea misiunilor și obligațiilor ce revin Armatei României, în plan național și internațional”, a declarat ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, în ședința comună a celor două comisii.

4.20.2021

Primele mărturii : "Nu a mai rămas nimic din avion, absolut"

 


Un avion MiG 21 LanceR al MApN s-a prăbușit în județul Mureș, în apropiere de Reghin. Din fericire, pilotul a reușit să se catapulteze înainte de impactul cu solul. A fost găsit de salvatori în stare stabilă, acesta fiind conștient și cooperant.

El a fost transportat cu un elicopter SMURD la Spitalul din Târgu Mureș. 

O anchetă va stabili care au fost cauzele pentru care avionul s-a prăbușit.

Cioban, mărturie de la locul accidentului: "Nu a mai rămas nimic din avion, absolut"

Un cioban, martor ocular al acestui accident povestește ce a văzut în momentul în care aparatul de zbor s-a ciocnit cu pământul.

"A luat foc. Atât am văzut. Am văzut avionul. Era de Armată. A venit dincolo dinspre pădure, mai să atingă copacii și după ce a trecut de pădure la câmp, am văzut trei parașute, încolo și pe urmă avionul a luat foc. Nu m-am gândit niciodată că o să văd așa ceva, la 70 de ani. Nu mă așteptam. Nu a mai rămas nimic din avion, absolut".

Primarul comunei Batoș: "Avea o direcție cam haotică"

Un alt martor este Dinu Dumitru Cotoi, primarul comunei Batoș. Edilul este unul dintre cei care au ajuns primii a locul impactului, pentru a-i acorda îngrijiri pilotului care s-a catapultat.

”Mai întâi am auzit un sunet mai ciudat pentru avioanele astea, era la o înălțime destul de joasă, la o altitudine joasă. Ne-am uitat în sus să vedem, eram cu domnul viceprimar, și l-am observant, avea o direcție cam haotică să zicem și pe urmă s-a îndeptat cu fața în jos, cu botul, să mă exprim așa, în jos, și în momentul acela am văzut că s-a catapultat pilotul. Am și plecat în direcția respectivă, am găsit pilotul, era încâlcit între corzile parașutei, mi-a cerut să îl ajutăm, l-am ridicat, l-am pus în mașină și l-am dus către ambulanță”, a declarat, pentru cotidianul Zi de Zi, Dinu Dumitru Cotoi.

Primaul comunei Batoș, mai spune că ”accidentul a avut loc în extravilanul comunei Batoș, de fapt chiar pe pășunea comunei Suseni, și nu a afectat nicio gospodărie, nicio casă, pilotul e bine, avionul e distrus și atât.”

Avion prăbuşit în apropiere de Reghin

 


Un avion al Armatei Române de tip MIG 21, care decolase de pe aerodromul din Câmpia Turzii, s-a prăbuşit astăzi în apropiere de Reghin. Accidentul aviatic a fost anunţat la numărul de urgenţă 112, iar în zonă a fost trimis un elicopter SMURD.

Din primele informaţii, înainte ca avion să se prăbuşească, pilotul s-a catapultat. Ulterior, pilotul a fost găsit de salvatori, este rănit și a fost transportat la Spitalul Județean Mureș.

4.16.2021

Nicolae Ciucă : Pentru MApN, misiunea în Afganistan se va încheia

 


Miercuri, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe şi ai Apărării din NATO a fost adoptată o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost decisă demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai, până la data de 11 septembrie 2021, potrivit agerpres.ro.

"Împreună cu aliaţii din NATO, concomitent cu sprijinirea Procesului de Pace din regiune, este important să acordăm o atenţie deosebită măsurilor de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în timpul procesului de retragere a militarilor. Pentru Ministerul Apărării Naţionale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă", a afirmat Ciucă.

Potrivit ministrului, în contextul în care este unul dintre "cele mai importante" state contributoare cu trupe la misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România "va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii".

România participă din 2001 la misiuni în zonă, asumându-şi un "angajament de lungă durată pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului", a menţionat Nicolae Ciucă.

"Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan", a punctat el, adăugând că "militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operaţii militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate şi, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României".

Ministrul a vorbit şi despre militarii care au murit sau au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

"Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României, care au plătit cel mai greu preţ, în numele libertăţii noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noştri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca şi până acum", a spus el. Nicolae Ciucă a arătat că peste 200 de militari din Armata română au fost răniţi în aceste misiuni.

Potrivit site-ului MApN, 649 de militari români participă în prezent la misiunea Resolute Support din Afganistan sub egida NATO.

4.06.2021

SUA şi NATO, în alertă după tensiunile dintre Rusia şi Ucraina

 


Întrebat dacă România ar trebui să se teamă de acest conflict, Bogdan Chirieac a spus că "nu în mod direct" şi a adus aminte şi de alte conflicte armate la graniţele noastre. 

"România a mai avut război chiar la graniţă, e vorba de războaiele din fosta Iugoslavie, din anii '90. Sigur, atunci era preşedinte Emil Constantinescu. Prin sacrificarea celui de-al doilea mandat al său, a deschis calea României spre NATO şi UE. România nu a participat la conflict, NATO a bombardat Iugoslavia, dar România a permis survolarea teritoriului său. 

În cazul de faţă, războiul nu e atât de aproape de noi, e la graniţa dintre Rusia şi Ucraina. Îmi este teamă că va izbucni un conflict deschis, dar nici NATO, nici România nu vor participa direct la acest război. Probabil SUA şi NATO vor ajuta cu partea de inteligence partea ucraineană, poate şi cu armament, dar nu în conflict direct. Ce se mai vehiculează pe ici pe colo, că România ar putea fi atacată sau implicată direct, eu cred că nu se va întâmpla. 

Sigur, nu e confortabil să ştii că se întâmplă asta în Europa, dar cum nu e confortabilă România, nu e confortabilă nici Germania, care are legături economice foarte strânse cu Rusia. Dar de aici şi până la a aştepta inimaginabilul, Doamne fereşte, bombardamente în România, e cale lungă", a spus Bogdan Chirieac la România TV. 

sursa:https://www.dcnews.ro/sua-si-nato-in-alerta-dupa-tensiunile-dintre-rusia-si-ucraina-bogdan-chirieac-nici-nato-nici-romania-nu-vor-participa-direct_812565.html

3.24.2021

”BOYY” ARMATEI ROMÂNE

 


Gafă a ministrului Apărării: Parole publicate pe Facebook

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a comis-o. 

Aflat în vizită la Sibiu, la Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu, ministrul Ciucă a postat pe Facebook mai multe poze de la faţa locului. Inclusiv una în care apar mai multe parole, pe o tablă.

Parola de acces la o videoconferinţă, cea de la o adresă de e-mail şi parola unui laptop au fost împărtăşite de ministrul Apărării. La câteva ore, poza cu pricina a fost ştearsă, însă era deja tardiv. 

sursa:https://www.cotidianul.ro/gafa-a-ministrului-apararii-parole-publicate-pe-facebook/

3.12.2021

Sute de militari străini vor participa în martie la exercițiile de la Galați

 


500 de militari români, americani și polonezi vor participa la exercițiul "Justice Eagle 21.1" de la Galați, din perioada 16-24 martie.

Aproximativ 500 de militari aparţinând Armatei României, Statelor Unite ale Americii şi Poloniei se vor instrui în comun, în perioada 16-24 martie, în cadrul exerciţiului "Justice Eagle 21.1", se arată într-un comunicat transmis, vineri, de Compartimentul de informare şi relaţii publice al Brigăzii 9 Mecanizată "Mărăşeşti".

Potrivit sursei citate, exerciţiul, care se va desfăşura la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din Smârdan, judeţul Galaţi, are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre NATO: USA, Polonia şi România, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent, dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale şi creşterea profesionalismului militarilor.

Armata României este reprezentată la acest exerciţiu de militari din cadrul următoarelor structuri: Batalionul 341 Infanterie "Constanţa"/ Brigada 9 Mecanizată "Mărăşeşti"; Batalionul 911 Infanterie "Capidava"/ Brigada 9 Mecanizată "Mărăşeşti"; Batalionul 168 Sprijin Logistic "Pontus Euxinus"/ Brigada 9 Mecanizată "Mărăşeşti"; Batalionul 631 Tancuri "Oituz"/ Brigada 15 Mecanizată "Podu Înalt"; Batalionul 285 Artilerie "Vlaicu Vodă"/ Brigada 282 Blindată "Unirea Principatelor". 

sursa:https://www.dcnews.ro/sute-de-militari-straini-vor-participa-la-exercitiile-de-la-galati_807307.html

2.24.2021

Zeci de elicoptere americane Black Hawk ajung în România


Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a informat, printr-un comunicat de presă, că aproximativ 30 de elicoptere Black Hawk urmează să decoleze de la Alexandroupoli (Grecia) către bazele de antrenament din România.

"În perioada 24 februarie  - 5 martie, aproximativ 30 de elicoptere aparținând Forțelor Terestre ale S.U.A. urmează să decoleze de la Alexandroupoli, din Grecia, către bazele de antrenament din  România. 
Elicopterele „Black Hawk” aparțin Brigăzii 1 Aviație de Luptă, care face parte din Divizia 1 Infanterie, cu sediul la Fort Riley, în Kansas, detașate în Europa pentru o rotație de 9 luni, în sprijinul operațiunii „Atlantic Resolve”.  

În această perioadă, este posibil ca localnicii din zona aflată în proximitatea bazei „Mihail Kogălniceanu” să vadă o formație amplă de elicoptere în zbor. 
Zborurile sunt planificate între orele 8:00 și 18:00. Se vor respecta procedurile standard de reducere a zgomotului. 

Pentru noi este importantă relația cu aliații din România și luăm din proprie inițiativă toate măsurile pentru a fi buni vecini, în timp ce ne păstrăm eficiența în luptă.  
În scopul protejării sănătății și asigurării protecției militarilor participanți și a populației locale, se vor lua măsuri de prevenție împotriva COVID-19, cum ar fi purtarea măștilor, distanțarea socială, desfășurarea activității în ture, prin rotație. Brigada va efectua proceduri de screening, testare și carantinare în Germania, la baza de antrenament Grafenwoehr, înainte de a pleca spre destinațiile de pe teritoriul aliaților și partenerilor. 
Începând cu luna aprilie 2014, Forțele Terestre ale S.U.A. din Europa și din Africa au coordonat eforturile terestre din cadrul operațiunii „Atlantic Resolve” a Departamentului Apărării, prin dislocarea unităților din Statele Unite în misiuni de rotație de nouă luni în Europa.

Dislocarea forțelor pregătite pentru luptă, credibile, ale Statelor Unite în Europa, în sprijinul operațiunii „Atlantic Resolve” reprezintă o dovadă clară a angajamentului puternic, neclintit, al Statelor Unite față de NATO și de Europa. Prin antrenamentele bilaterale, multinaționale, în comun, operațiunea „Atlantic Resolve” consolidează nivelul de pregătire, sporește interoperabilitatea și îmbunătățește legăturile dintre armatele aliate și partenere. Pentru detalii, accesați: www.EuropeAfrica.army.mil/AtlanticResolve", se arată în comunicatul Ambasadei SUA la Bucureşti.

2.19.2021

NATO, marele PERICOL pentru ROMÂNIA. Ce ne spun datele SRI - România suferă consecințele activității NATO și SUA

 


Date de maximă importanță, care vin să confirme teoriile privind pericolele la care se expune România în urma asocierii cu acțiunile și activitățile NATO și SUA.

Mai mulți bani, mai multă implicare – acestea sunt mesajele transmise de liderii NATO și de propagandiștii organizației militar-politice. Deși campioană la alocări în această direcție, România pare gata să se supună acestor cereri, iar principalii avocați sunt miniștrii Aurescu și Ciucă – și, desigur, președintele Iohannis.

Dar, dincolo de uriașul efort bugetar, apare întrebarea dacă această apartenență ajută sau nu România? Știu, este un subiect interzis, dar de ce oare? La fel, am întrebat de ce, din momentul în care Iohannis a cerut/impus partidelor acel pact pentru minim 2% pentru ”Apărare”, instituția prezidențială NU a mai făcut publice rapoartele de activitate a CSAT.

Așa că vă propun tema interzisă: a avut un aport pozitiv apartenența la NATO – sau aceasta a adus, de fapt dezavantaje României, dar pune și în pericol țara noastră? Fac această analiză prin intermediul datelor expuse de cea mai informată instituție din România, Serviciul Român de Informații.

Mai puțin mediatizată decât scandalurile zilei, conferinţa Monitorului Apărării și Securității a adus în prim plan câteva luări de poziție interesante, printre care o analiză succintă a unui specialist din SRI.  

Din ampla intervenție a specialistului serviciului de Intelligence, reținem ideea că ”România a întâmpinat, la rândul său, situaţii complicate în gestionarea principalelor probleme de securitate”.

Hai să urmărim câteva considerații și afirmații ale ofițerului de Intelligence.

”Țări ostile României” – o ”ţintă de oportunitate” pentru terorism

Atenție la o primă considerație: ”În prezent, grupări de criminalitate organizată, teroristă sau chiar ţări ostile derulează atacuri, uneori concertate, asupra infrastructurilor critice din România sau statelor aliate, agresivitatea operaţiunilor fiind fără precedent”.

Întrebare logică: de unde și când au apărut aceste ”țări ostile” și, desigur, care sunt acestea? Dincolo de curiozitatea firească a jurnalistului, cred că ar fi important și pentru cetățeni, ca să ocolească asemenea zone – ca turiști, afaceri etc.

Mai mult, specialistul arată că și terorismul este un pericol luat în seamă, România putând deveni ”oricând o ţintă de oportunitate”.

”Potrivit evaluării noastre, deşi nu există riscul unui atac terorist iminent, se menţine ameninţarea la adresa României”, se arată în expunerea ofițerului de Intelligence, precizând că ”Nu constituim o ţintă directă şi explicită a unor organizaţii teroriste, dar putem fi oricând o ţintă de oportunitate”.

Din nou întrebare – tradus în limbaj profan, înseamnă că România e privită un fel de ”șa bătută… ca să priceapă calul”? Dacă e așa… cine este calul?

”Riscul radicalizării”, români trecuți la Islam și… ”progresiști”

Continuând, specialistul SRI vorbește de ”riscul radicalizării, care a cunoscut un trend ascendent în ultimii ani, în special în rândul persoanelor recent sosite în ţară din ţări afectate de terorism şi al cetăţenilor români convertiţi la islam”.

Radicalizare… în ce privință? Pentru sau împotriva a ce anume? ”Țări afectate de terorism”? Nu cumva sunt țări afectate de ”revoluții” primăvăratice și intervenții militare NATO și SUA, pe urma cărora au apărut ”teroriștii”?

”Români convertiţi la Islam” la care ”riscul radicalizării” e crescut?!

Ciudat, mi s-a părut că a existat un risc al radicalizării la români care s-au ”convertit” la progresism – și care au atacat forțe de ordine, întruniri de partide, erau să omoare o jandarmeriță, au atacat un parlamentar în etate, l-au agresat pe președintele CCR, au organizat pe rețele de socializare adevărate scenarii de atac al Guvernului, au postat atitudini războinice, uneori cu arme în mână, au distribuit ca modele secvențe violente din Ucraina și au transformat spațiul public în mod radical de exprimare, injurios – de unde au rezultat (în online și spațiul public) atitudini de o agresivitate radicală etc.

Or fi și români trecuți la Islam, e cunoscut cazul unei tinere din Arad, dar comparativ cu radicalizarea de care aminteam, pare minoră. Și neclar.

România, culoar NATO pentru ”indivizi” și droguri

”Din fericire, ţara noastră nu a înregistrat cazuistică de tip Foreign Terrorist Fighters, dar au fost identificate situaţii în care indivizi proveniţi din state europene au tranzitat teritoriul naţional cu destinaţia Siria sau Irak, iar, în ultima perioadă, observăm parcurgerea traseului invers”, mai spune specialistul SRI.

Ei, asta e chiar interesant: deci România a devenit o țară/culoar de tranzit pentru ”indivizi proveniţi din state europene cu destinaţia Siria sau Irak” și retur? Așa și?... Ce înseamnă, în noul limbaj (NATO?) de specialitate ”indivizi”. E vorba de teroriști? Sau ce? Nu, chestiunea șocantă este că România este singura țară din zonă care face o legătură continuă prin țări NATO din Orient în Occident: Turcia (Marea Neagră) - România – Ungaria – Occident.

Și atunci, ne întrebăm, de ce personajele despre care vorbește specialistul, de ce nu ocolesc, de nu o iau prin nord sau sud, pe lângă traseul NATO?

În opinia mea, rezultă clar un aspect – sau un răspuns comun – în toate chestiunile evidențiate: NATO.

Asta se leagă de o altă afirmație: ”Exploatarea vulnerabilităţilor în securizarea frontierelor non-UE a făcut şi face posibilă continuarea operaţiunilor de contrabandă şi trafic de droguri”, spune specialistul în Intelligence.

Întrebare: Da, România are frontiere non-UE, dar toate sunt NATO sau pro-NATO – și atunci, avea dreptate DIICOT când arăta că traseele drogurilor trec (numai) prin NATO sau pro-NATO?

Întrebări și concluzii

Dar, dacă tot am ajuns aici, hai să încercăm o primă concluzie, sintetizând răspunsuri la mai multele întrebări.

Întrebarea 1: de unde țări ostile României? Răspuns: NU sunt ostile României, ci NATO și SUA, care au atacat mai multe state din Orient și au instalat baze cu potențial ofensiv, amenințător, mai ales în contextul ”filosofiei” războiului preventiv. Altfel spus, România suferă consecințele activității NATO și SUA.

Întrebarea 2: Poate fi România e privită un fel de ”șa” bătută de teroriști… ca să priceapă calul”? Dacă e așa… cine este calul? Din nou clar – cei care au propriile meciuri cu teroriștii, NATO și SUA. Atenție – teroriști pe care chiar SUA i-au finanțat, cel puțin la un moment dat, cum este cazul Al Qaeda.

Întrebarea 3: am răspuns deja -  ”Țări afectate de terorism”? Sunt chiar țările date peste cap de ”revoluții” tip primăvara arabă, susținute de SUA, care au dat peste cap zone întregi, au adus la putere tot felul de personaje dubioase, radicalism pseudo-religios, distrugere și foamete! Plus intervenții militare NATO și SUA în Orient, generând un dezastru internațional și un haos din care au apărut ”teroriștii”!

Întrebarea 4: Cine sunt românii radicalizați? Exact cei care flutură slogane pro-SUA, Occident și NATO, care sunt ”corupția” în gură – și, s-a văzut, au fost la un pas să omoare oameni jandarmi! Nu e vorba numai de femeia jandarm, ci și de folosirea cocteilurilor Molotov, de atacuri fizice dure etc. Ce au făcut ”partenerii strategici”? I-au susținut pe așa zișii ”manifestanți pașnici”!

Întrebarea 5: Referitor la ”traseul NATO” al unor indivizi care, din câte spune colonelul SRI, ar fi dubioși! E clar, din moment ce trec prin state NATO sau controlate de NATO înseamnă că… li se permite! Că, altfel, nu ar fi atât de stupizi să se expună aiurea…

În fine, la întrebarea 6: Traseul drogurilor prin state NATO duce la un răspuns rezultă traseul Afganistan – Olanda și retur implica și România, nu numai ca tranzit ci, din păcate, ca și consum! Și o ipoteză firească: traseul drogurilor prin state NATO, pro-NATO sau controlate de NATO este așa, ca printr-un sat fără câini? Sau, dimpotrivă, ”câinii” asigură, în anumite condiții, traseul drogurilor?

Nu mai insist…

Concluzia în urma observațiilor făcute în expunerea citată mi se pare clară – asocierea cu NATO prezintă deocamdată multe riscuri și pericole pentru România. Desigur, e posibil să fie și beneficii, în viitor dar… mai bine Doamne ferește să fie nevoie!

”Ferește-mă, Doamne, de parteneri, că de dușmani…”

Dar, stați!... Asta nu e tot! Vă prezentăm o ofertă de nerefuzat (vorba reclamelor Teleshop). Specialistul SRI mai spune ceva foarte interesant, chiar șocant:

”Reţelele criminale investesc profituri ilicite pentru a-şi asigura suport în rândul funcţionarilor publici şi încearcă să influenţeze actul decizional”. Da, da, se referă la România, țară NATO și UE! Nu comentez, e prea mult de spus aici. O las pe Diana Șoșoacă.

Și încă o bombă: ”Entităţi interesate, inclusiv statale, au continuat eforturile de dezvoltare clandestină a programelor ce vizează dezvoltarea armelor de distrugere în masă şi vectori purtători sau transferuri de expertiză şi tehnologii”.

”România este o zonă de interes pentru achiziţii de armament sau o zonă de tranzit”, a menţionat specialistul SRI la conferința  organizată de Monitorul Apărării și Securității.

O informație foarte interesantă – dar iar mă întreb: cine, în afara NATO, face comerț cu armament pe aici? Că îmi aduc aminte de cei doi români, oameni e afaceri super legali, unul fost secretar de stat la Apărare, care au fost luați pe sus, închiși, călcați în picioare de SUA, pentru că ai îndrăznit să facă afaceri (legale!) cu arme! Cu acuzații ridicole!

Deci, cine și cum își poate permite să facă ”achiziții de armament” în România, spațiu controlat de NATO și SUA?

Eu i-aș sugera distinsului specialist să reflecteze mai mult la proverbul mereu valabil, puțin adaptat: ”Ferește-mă, Doamne, de parteneri, că de dușmani mă feresc singur!”.

Epilog: normalitatea lui ”Știe, dar tace”

Da, am omis o constatare din expunerea specialistului: ”România traversează o perioadă în care propaganda anti-Occidentală şi anti-Europeană îmbracă forme mai mult sau mai puţin subtile”.

Așa o fi, SRI știe întotdeauna mai bine! Dar… oare de bine ce le este românilor și de frumos ce se poartă cu ei Occidentul o fi așa?

Eu mi-aș permite să-i atrag atenția asupra unei alte propagande, vizibilă și făcută complet dement în mass media mainstream, dar și de la nivel parlamentar sau guvernamental: cea anti-Rusia și anti-China!

E normal să provoci și să arunci cu invective în cea mai mare putere apropiată, Rusia, cu care avem (sau am putea avea) interese economice și strategice uriașe? Și de care ne leagă secole de istorie, dar și multe evenimente care au dus la devenirea noastră ca națiune?

E normal să ataci și să faci tot ce poți pentru a rupe relațiile cu cea mai mare și dinamică putere economică și investițională a lumii, China, prieten statornic al României de peste 70 de ani?

E normal să faci praf asemenea relații, lovind în interesele românilor? Poate că o fi… nu știu, așa cum spuneam, SRI știe întotdeauna mai bine.

Dacă nu cumva… știe și/dar tace? Experiența mea politică și de presă m-a adus, încă din 1990, în legătură cu mulți oameni de excepție din zona de Informații - și știu că nu gândesc contra țării. Dimpotrivă.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20210219/33693061/NATO-marele-pericol-pentru-Romania-Ce-ne-spun-datele-SRI.html

2.18.2021

Secretarul General NATO : "Întărim prezenţa militară în zona Mării Negre"

 


La Bruxelles se desfăşoară în zilele de 17 şi 18 februarie reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO, un eveniment semnalat de jurnalistul Radu Tudor drept deosebit de important pentru întărirea apărării şi capacităţii de descurajare pe flancul estic, cu precădere în zona Mării Negre.

În conferinţa de presă organizată la finalul primei zile a reuniunii, Radu Tudor l-a întrebat pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, despre măsurile concrete preconizate de Alianţă în regiunea menţionată.

“In ultimii ani, am sporit semnificativ prezenta militara în zona estica a Aliantei. Avem o prezenta rotationala avansata (Tailored Forward Presence) în România, cu Brigada Multinationala de la Craiova si in Nord, cu Grupurile de Lupta din zona Baltica şi în Polonia, mai multă Poliţie Aeriana şi mai multe nave militare din fortele navale NATO.

În ultimele luni am vazut şi nave militare americane, cel putin 3, în Marea Neagra dar si alte state aliate operând în Marea Neagră.

Jens Stoltenberg: Am propus mai multă finanţare NATO pentru descurajare şi apărare.

Avem 3 state riverane la Marea Neagra – Turcia, România şi Bulgaria – şi avem 2 parteneri apropiati, Ucraina si Georgia. Deci aliatii investesc mai mult.

Avem şi sistemul Alliance Ground Surveillance (AGS), drone care patruleaza şi supravegheaza de-a lungul frontierelor noastre, în special în Sud şi Est, îmbunatatesc capacitatea şi abilitatea noastra de a executa misiuni de cercetare, recunoaştere şi culegere de informatii la frontierele noastre.

Un alt motiv pentru care am facut o propunere ca să existe mai multa finanţare NATO pentru descurajare si aparare este următorul: eu cred că, investind mai mult împreună, vom stimula mai multi aliati sa furnizeze mai multe capabilitati, în special pe Flancul Estic şi în zona Marii Negre şi a Marii Baltice”, a spus Jens Stoltenberg.


sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/radu-tudor-jens-stoltenberg-nato-flanc-estic-marea-neagra-593882.html

1.28.2021

Reuniunea Comitetului Militar al NATO pe tema Balcanilor și a Orientului Mijlociu. România a trimis tehnică militară în Irak

 


Șeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, a participat miercuri, 27 ianuarie, prin videoconferință, la cea de-a 185-a reuniune  a Comitetului Militar al NATO, cea mai înaltă autoritate militară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

La întâlnire a luat parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat obiectivele Alianței pentru anul 2021 între care energizarea relațiilor transatlantice și adaptarea misiunii în Afganistan. Totodată, secretarul general a prezentat principalele direcții strategice ale Alianței formulate în cadrul conferinței miniștrilor de externe ai statelor membre ale NATO din luna decembrie 2020 și obiectivele reuniunii miniștrilor apărării, din luna februarie 2021.

Pe parcursul sesiunilor de lucru, șefii apărării au discutat angajamentele operaționale, inclusiv în Afganistan, Irak și Balcani, au aprobat conceptul fundamental „NATO Warfighting”, au analizat progresul privind consolidarea posturii de descurajare și apărare în spațiul Euro-Atlantic și au propus soluții pentru eliminarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra capacităților defensive naționale și aliate.

România trimite tehnică militară în Irak

 Generalul-locotenent Daniel Petrescu a reliefat angajamentul Armatei României în misiunile Alianței, amintind că ultima acțiune a țării noastre, în acest sens, a fost dislocarea în Irak, în luna ianuarie, a unui detașament de comunicații și informatică care acționează în operațiile „NATO Mission in Iraq” și „Inhererent Resolve”. De asemenea, a transmis mulțumiri pentru contribuțiile constante ale aliaților din Canada, Italia, Marea Britanie și Spania pentru întărirea serviciului de poliție aeriană. Nu în ultimul rând, a salutat sprijinul constant al țărilor NATO în procesul atingerii capacității operaționale inițiale a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est, dispus pe teritoriul țării noastre.

Comitetul Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate. Pe durata unui an, reuniunile la nivelul şefilor apărării se desfășoară de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o ţară membră a Alianţei. Activitatea de rutină este efectuată de Reprezentanții Militari naționali prezenți permanent la comandamentul NATO din Bruxelles.

sursa:https://www.dcnews.ro/reuniunea-comitetului-militar-al-nato-pe-tema-balcanilor-si-orientului-mijlociu-romania-a-trimis-tehnica-militara-in-irak_798337.html