Acest Veklury conține celebrul ”Remdesivir”, un antiviral conceput inițial pentru tratamentul Ebola de către americanii de la gigantul farmaceutic ”Gilead”
Conform datelor oficiale, România va primi săptămâna asta, pe 7 august, 6.026 de flacoane de Remdesivir ”pentru asigurarea tratamentului pentru aproximativ 1.200 pacienţi eligibili (5 flacoane/pacient)”.
În aceste condiții rezultă că România a primit a doua cea mai mare cantitate de medicament după Spania. Pe 11 septembrie România va primi alte 10.336 flacoane pentru aproximativ 2.067 pacienţi eligibili, iar pe 9 octombrie - 8.795 flacoane pentru încă aproximativ 1.759 pacienţi eligibili.
Livrarea acestor flacoane se va face în depozitele controversatei CN Unifarm SA, de unde vor fi distribuite către ”unităţile sanitare desemnate în cadrul Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 555/2020, în funcţie de numărul de cazuri medii şi severe eligibile”.
De reținut că.pe 28 iulie, Veklury a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19, iar cantitatea cumpărată de Comisia Europeană, în valoare totală de 63 de milioane euro, ”asigură tratamentul a aproximativ 30.000 de pacienţi din spaţiul european care prezintă simptome severe de COVID-19”, transmite Agerpres.
Totul bine și frumos dar… apar câteva întrebări după ce citești informațiile despre produs prezentate pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului.
”Mai există dovezi despre medicament pe care compania trebuie să le furnizeze”
Prima întrebare pusă chiar de Agenție: ”De ce este autorizat Veklury în UE?” Am subliniat afirmații care ridică semne de întrebare. Veți vedea la final de ce.
”Veklury a arătat un efect semnificativ clinic asupra timpului de recuperare la pacienții cu COVID-19 cu pneumonie care necesită oxigen suplimentar, fiind în același timp tolerat cu efecte secundare ușoare. Prin urmare, Agenția Europeană a Medicamentului a decis că beneficiile Veklury sunt mai mari decât riscurile sale și că poate fi autorizată pentru utilizare în UE”.
”În contextul situațiilor de urgență pentru sănătatea publică și nevoia urgentă de tratamente eficiente pentru COVID-19, Veklury a primit o autorizație condiționată de introducere pe piață. Aceasta înseamnă că mai există dovezi/evidențe despre medicament pe care compania trebuie să le furnizeze. Agenția va examina orice informații noi care devin disponibile și această imagine de ansamblu va fi actualizată după caz”.
Atenție acum: ”Ce informații sunt încă așteptate pentru Veklury?”
”Deoarece Veklury a primit autorizație condiționată, compania care comercializează medicamentul va furniza agenției date suplimentare privind calitatea, eficacitatea și siguranța medicamentului până în august 2020 și rapoartele finale ale studiilor efectuate cu Veklury până în decembrie 2020”.
De înseamnă concret toate astea, mai ales ultima precizare, cu ”rapoartele finale în decembrie”? Că e un medicament aflat încă în stadiul de testare în cazul Covid-19!
Ce măsuri se iau pentru a asigura utilizarea sigură și eficientă a Veklury?
(…) ”La fel ca pentru toate tratamentele, ”datele privind utilizarea Veklury sunt monitorizate în mod continuu. Efectele secundare raportate cu Veklury sunt evaluate cu atenție și se iau toate măsurile necesare pentru protejarea pacienților”.
Această prezentare tip chestionar o găsiți pe site-ul oficial al Agenției Europene a Medicamentelor.
Există și opinii contrare, bazate pe teste
Acum, mai e o problemă. Există și opinii contrare, bazate pe teste, care spun că medicamentul minune nu are efect.
Astfel, pe 29 aprilie, jurnalul medical ”The Lancet” afirma că medicamentul Remdesivir nu are ”niciun beneficiu clinic semnificativ” – la baza afirmației fiind un studiu realizat în China. ”Tratamentul cu Remdesivir nu grăbește vindecarea și nici nu reduce mortalitatea în cazurile de COVID -19 în comparație cu placebo”, rezulta din acest studiu.
După contestații, textul a fost corectat, concluzia fiind mai blândă: ”În rezumat, am constatat că acest regim de doză de remdesivir intravenos a fost tolerat în mod adecvat, dar nu a furnizat efecte clinice sau antivirale semnificative la pacienții bolnavi grav cu COVID-19. Cu toate acestea, nu am putut exclude diferențele semnificative din punct de vedere clinic și am văzut reduceri numerice ale unor parametri clinici”.
Precizăm că publicația britanică ”The Lancet” este una dintre cele mai vechi reviste de specialitate din domeniul medicinei, fondată în 1823 de chirurgul englez Thomas Wakley – și a fost, până în 1991, organul de presă al Colegiului Medicilor din Marea Britanie. Adică… nu e vreo revistă de senzațional sau ”negaționistă”.
De menționat că studiul în cauză a fost publicat și de OMS – iar Gilead a reacționat imediat. ”OMS a postat prematur un rezumat al unui studiu chinezesc efectuat pe pacienții cu coronavirus care utilizează medicamentul Remdesivir”.
Din documentul postat de OMS rezulta aceeași concluzie: ”Remdesivir nu a îmbunătățit condițiile pacienților cu coronavirus și nici nu a redus prezența virusului în sânge”.
Aici puteți găsi o interesantă punere față în față a pozițiilor OMS și Gilead, publicată de „Teh Daily Mail”.
Epilog: Capitalism și testări pe populație
Desigur, și în privința companiei producătoare, Gilead, sunt controverse. De exemplu, „The New York Times”, publicație care face o agresivă campanie contra președintelui Trump, consemna, în noiembrie 2019, că ”Administrația Trump acționează în judecată Gilead, producătorul de medicamente preventive H.I.V.”. Compania farmaceutică era acuzată că ”a profitat miliarde de dolari din cercetarea contribuabililor fără a plăti redevențele”.
Sigur, asta nu e problemă… ci capitalism de nivel înalt! Dar, la fel se poate pune problem – nu cumva se profită de pârghii extra-medicale pentru a impune un medicament și NU altul? Pentru că avem de-a face cu o adevărată cursă între marile puteri medicale pentru medicamente și vaccinuri anti-Covid.
Iar o bătălie la fel de mare se duce pentru testări pe populație. Ori, China are la dispoziție anumite mijloace, Rusia le are pe ale ei… iar marile companii SUA și UE… le au pe ale lor,
Și ne au și pe noi, românii! Pentru că, evident, reacțiile și efectele secundare după tratarea românilor în august, septembrie, octombrie cu ”Veklury” – vor apărarea în datele pe care Gilead e obligată să le furnizeze până în decembrie Comisiei Europene. Adică românii vor fi și pacienți, dar și un fel de testări.
Vom reveni. Și așteptăm și opiniile Institutului Cantacuzino – dar nemilitarizate și nepolitizate, dacă se poate.
sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20200803/31156379/Ce-NU-se-spune-despre-Medicamentul-minune-primit-de-Romania-de-la-Bruxelles.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu