Alimentaţia corectă ne scapă de boli

Noi, oamenii din ziua de astăzi, ne hră­nim cu totul altfel decât străbunicii noş­tri, în urmă cu un secol. Avem în per­manenţă acces la orice şi ne putem satisface toate poftele culinare. Cu toate acestea, alimentaţia noas­tră nu este nici pe departe suficient de diversificată - prea mulţi carbohidraţi, prea mult zahăr, prea multe alimente prelucrate in­dustrial, cu prea mulţi adi­tivi. Medicii se contrazic mereu pe diverse teme, dar în aceas­tă privinţă au căzut de acord: ei afirmă într-un glas că mi­nimum 50% din totalul afec­ţiuni­lor cunoscute în pre­zent sunt provocate de erorile de nutriţie. "Oamenii suferă de diabet, hipertensiu­ne arte­rială sau gută, fiindcă se hră­nesc nesănătos. Can­cerul de co­lon, de pan­creas sau ficat sunt can­cere provenite din ali­men­taţie. Acolo este nece­sar să intervenim cu modi­ficări. Meniul nostru nu mai cores­punde ne­voilor reale ale orga­nismului uman. O ali­mentaţie corect concepută ne poate pro­teja efectiv împo­triva majo­rităţii bolilor cronice sau ne oferă posi­bilitatea de a le combate cu diete spe­cifice".
"Deseori devine posibilă reducerea dozelor sau chiar renunţarea completă la medicamentele care se adresau oricum doar simp­tomelor, nu şi cauzelor lor profunde." Iar marele avantaj comparativ cu tra­­tamentele medicamentoa­se este acela că schim­barea alimentaţiei sub control medical reprezintă un demers terapeutic lipsit de riscuri şi de efecte secundare.

Diabetul de tip 2

Diabetul de tip 2 este pus în legătură cu anumiţi factori de risc, cum sunt un depozit masiv de gră­sime în zona abdominală, alimentaţia dezechili­brată, sedentarismul şi predispoziţia genetică. To­tuşi, diabetologii sunt optimişti: "Există o şansă reală de vindecare, cu condiţia ca pacienţii să-şi asume consecvent efortul de schimbare a ali­men­taţiei şi de reducere a greutăţii lor corporale". Ei trebuie să realizeze două lucruri. În primul rând, eliminarea surplusului de greutate, ceea ce nu este chiar atât de dificil cum pare: "Cei ce se hrănesc corect slăbesc automat, iar aceasta va diminua solicitarea pancreasului." Al doilea obiec­tiv este consumul de alimente care determină doar o creştere neîn­semnată a glice­miei. Printre acestea se numără legu­me­le şi uleiurile, urmate de sursele de proteine, respectiv ouăle, peştele, nu­cile şi semin­ţele, legumi­noasele. Pas­tele, cerealele integrale şi orezul (care conţine amidon) sunt permise numai în porţii mici. Atenţie la alimentele pro­cesate şi la dulciuri - n-ar trebui consumate mai mult de 25 până la 50 grame de zahăr pe zi. Preferaţi fructele cu conţinut redus de zahăr, ca merele, grepfrutul, papaya, fruc­tele de pădure şi renunţaţi, dacă se poate, la pepenii roşii şi galbeni, struguri, banane şi mango.

Migrena

În jur de 13% dintre fe­mei şi 7% dintre bărbaţi suferă de dureri violente de cap, pro­vocate de unele dereglări intervenite în prelu­cra­rea sti­mulilor la nivelul creierului. E vorba de dureri pulsatile, în­soţite de greţuri, vomis­mente şi o sensibilitate acută la lu­mină şi la sunete. Deosebit de supărătoare sunt aşa-numitele "migrene cu aură". Prin "au­ră" se înţelege un anumit inter­val, în care se manifestă diferite simptome ca: tul­bu­rări de vedere (per­soana afec­tată vede pete lu­minoase şi forme transpa­ren­te), ori de auz (îi sună în urechi o melodie sau alte so­no­rităţi, venite de nicăieri), dar şi amorţeli, furni­cături, slăbi­ciune musculară şi dificultăţi de arti­culare a cuvintelor. Cau­zele bolii au rămas până în prezent neprecizate, astfel în­cât cercetătorii dau vina (din nou!) pe moştenirea genetică. Tot ce se cunoaşte este că există anu­miţi factori declanşatori, care pot provoca un atac migrenos.
Din păcate, medicii nu pot recomanda o dietă specială pentru suferinzii de migrenă. To­tuşi, unele măsuri de prevenire a atacurilor şi-au confirmat în practică valabilitatea. De pildă, cu mesele luate regulat şi la ore fixe se poate evita foamea chinui­toare, considerată a fi unul dintre factorii declan­şatori amintiţi mai sus. Iar foamea mai puţin inten­să, apărută ocazional între mese, poate fi uşor alun­gată cu un suc de fructe şi legu­me sau un pumn de seminţe. Întrucât migrena are un pronunţat caracter individual, este nevoie ca pacienţii să se observe atent şi minuţios, cu perseverenţa unui detectiv, pentru a identifica acele elemente, singulare sau acţionând în com­binaţii, şi acele momente ale zilei care favori­zează declanşarea crizelor. Unii pacienţi reac­ţionează la pere, căpşuni, vin roşu, ciocolată, brânzeturi fermentate, glutamat sau la alimentele procesate, cu adaos de conservanţi şi arome. Cei ce îşi descoperă o sensibilitate la alcool, cofeină sau nicotină sunt sfătuiţi să-şi reducă neapărat consu­mul. Foarte importantă este şi hidratarea, care trebuie să fie suficientă şi să acopere întreaga du­rată a zilei. Sunt utile şi preparatele cu mag­neziu. Studiile clinice confirmă că o doză zilnică de 600 miligrame reduce atât numărul, cât şi forţa atacu­rilor migrenoase. La rândul lor, şi suplimen­tele cu acizi graşi Omega-3 aduc o contribuţie pozitivă la profilaxia migrenei.

Hipertensiunea

Supraponderalitatea, lipsa de mişcare, dar şi stresul sau pre­dispoziţia genetică fac să crească presiunea sângelui în interiorul arterelor. Hiperten­siunea ocupă primul loc pe lista cauzelor de deces pe plan mondial: această boală provoacă peste jumătate din cazurile de accidente vasculare cere­brale şi aproape 50% din numărul total de îm­bolnăviri ale vaselor coronariene.

"Pasul decisiv pe calea spre hipertensiune îl reprezintă supraalimentaţia, consumul de calorii dincolo de limita considerată normală. În această situaţie se află aproximativ 50% dintre români, care ingerează zilnic cu 500 calorii mai mult decât ar avea nevoie", avertizează medicii. Când transpor­tăm cu noi un surplus de 10, 20, 30 kilograme sau chiar şi mai mare, este imposibil ca tensiunea să nu crească. Şi de aici, pacientul intră într-o spirală a tratamentelor, care devine treptat dramatică. Me­dicul de familie se grăbeşte să-i tempereze tensiu­nea cu medicamente, iar ele îi accelerează pulsul. Pentru a-l linişti, omul se vede nevoit să ia beta-blocante, iar administrarea acestora pe termen lung îi va îmbolnăvi inima. O întreagă suită de nenoro­ciri, când totul s-ar fi putut rezolva mai bine, mai repede şi mai simplu: slăbind. Prima măsură tera­peutică ar trebui să fie reducerea greutăţii corpo­rale şi a circumferinţei abdomenului. Un minus de numai zece kilograme poate scădea cu 15 mmHg tensiunea sistolică şi cu 8-10 mmHg pe cea dias­tolică.

Merită, de asemenea, să adoptaţi o alimentaţie prietenoasă cu sistemul circulator. Nutriţioniştii recomandă limitarea consumului de sare la 5-6 gra­me pe zi (ceea ce corespunde cu 2-2,4 grame de sodiu). Nu e greu, dacă veţi renunţa la gustările de tip fast-food şi la alimentele procesate. Mezelurile şi pâinea ascund şi ele multă sare. Alimente de top: studiile arată că sfecla roşie, ananasul şi ceaiul de hibiscus (3 căni pe zi) ajută la scăderea tensiunii. Ardeii graşi, morcovul, broccoli şi fructele de pă­dure menţin elasticitatea vaselor de sânge. De mare folos pentru sănătatea vaselor sunt şi acizii graşi Omega-3, pe care îi găsim în peştele gras (somon, hering, ton, sardine, hamsii), ca şi în uleiurile de in, rapiţă, soia şi nucă, iar în cantităţi mai mici, şi în se­minţe: in, dovleac, susan şi mac.

Alcoolul ar trebui evitat, pe cât posibil, deoa­rece se ştie că el determină în general o creştere a tensiunii arteriale.

Colonul iritabil

Sindromul colonului iritabil este foarte răs­pân­dit la nivel mondial, căci perturbă digestia a nu mai puţin de 10-15 % dintre locuitorii planetei. Pacien­ţii suferă de balonări, gaze, al­ternanţe de diaree şi constipaţie, dureri abdo­minale, senzaţia neplăcută că nu reuşesc să elimine în întregime materile fe­cale, greaţă şi oboseală persistentă. Este evidentă şi influenţa factorului psihic, cu tot ce presupune el: stres, emoţii negative, odihnă insuficientă. De aceea, ar trebui practicate consecvent tehnicile de re­laxare. Totodată, e important să faceţi mişcare, fiindcă sedentarismul încurajează lenevirea intes­tinului. Sunt foarte utile, de pildă, exerci­ţiile de stretching. Nu uitaţi să aveţi grijă şi de hidratare, pentru că ea combate eficient consti­paţia.
Însă principalul factor de risc îl constituie hrana zilnică. Alimentele bogate în substanţe care fer­mentează (laptele, dulciurile concentrate, fasolea, varza, conopida, broccoli) au tendinţa de a irita intestinul. Ele ar trebui excluse din meniu pentru o perioadă de timp, împreună cu preparatele de fast-food, prăjelile, produsele alimentare rezul­tate dintr-o procesare laborioasă, alcoolul şi cafeaua. Şi, cu toate că fibrele sunt necesare pentru între­ţi­nerea unui tranzit intestinal satisfăcător, alimentele care le conţin în cantităţi mari (ex. cerealele inte­grale, nucile, merele, perele) ar trebui consu­mate cu măsură, întrucât excesul va provoca diaree.
Un capitol aparte îl reprezintă medicamentele. Şi administrarea sistematică de antiacide sau laxa­tive afectează procesul digestiei, însă cele care dezechi­librează grav flora intestinală sunt antibio­ticele. Desigur, există situaţii când tratamentul cu antibiotice este indispensabil, dar el trebuie însoţit într-o formă sau alta de probiotice: zilnic 200 grame de iaurt cu culturi vii de bac­terii "bune" (lactobacili sau bifidobacterii), ori aceleaşi bacterii şi altele, concentrate în capsu­le.

Guta

Când creşte concentraţia acidului uric în sânge, se formează cristale de uraţi. Acestea se depun mai ales la încheieturi, în tecile sinoviale, dar şi în aparatul excretor, mai exact în rinichi. Cris­talele de uraţi pot provoca atacuri de gută, manifestate prin dureri, roşeaţă şi umflături. În lipsa tratamentului, boala progresează, ajungân­du-se în timp la limi­ta­rea capacităţii de mişcare, deformări ale articu­laţiilor şi dureri cronice.

Potrivit informaţiilor furnizate de OMS, aproa­pe 20% dintre europeni pre­zintă valori ridicate ale acidului uric. Cau­za: excesele alimentare şi con­sumul de alcool. Guta dobândită printr-o ali­men­­taţie abuzivă este vindecabilă în pro­porţie de 100%, dacă bolnavii acceptă să respecte anumite reguli. Cea dintâi se referă la readucerea greutăţii în limi­tele normale, iar a doua, la alcătuirea unui meniu în măsură să micşoreze aportul de purine. Acestea sunt substanţe organice, pe care metabolismul celular le transformă în acid uric. Dintre alimentele care aduc multe purine în organism putem aminti: carnea roşie, organele (ex. ficatul), me­zelurile, unii peşti (păstrăvul, tonul, codul, heringul), scoicile, drojdia sau extractele de drojdie, băuturile al­coolice, dar şi ciupercile, mazărea, spanacul, le­gu­minoasele (fasolea uscată, lintea), pre­cum şi germenii şi tărâţele de grâu. Pa­cienţii diagnosticaţi cu gută n-ar trebui să depăşească 500 miligrame acid uric pe zi şi 3000 miligrame pe săptămână. Pen­tru evaluarea cantităţii de purine preluate din hrana zilnică şi ţinerea ei sub control, vă puteţi servi de o apli­caţie pentru smartphone - un calcu­lator special, pe care îl găsiţi în Magazin Play.

Şi în ceea ce priveşte consu­mul de lichide, tre­buie să ţineţi seama de anumite lucruri. Spe­cialiştii vă recomandă să beţi trei litri pe zi, căci astfel vă veţi spăla bine rinichii. Ideale sunt apa sau ceaiurile neîndulcite. Băuturile îndulcite cu fructoză, ca sucurile din comerţ şi răcoritoarele, creează probleme bolnavilor de gută. Ele îngreunează eliminarea acidului uric, la fel ca alcoolul.

Hrăniţi-vă potrivit nevoilor organismului!

* Legume şi fructe - Mâncaţi-le la fiecare masă, însă nu după regula "cinci porţii pe zi". Două sau trei mese consistente în cursul unei zile re­glea­ză mai bine nivelul glicemiei. Cantităţile reco­mandate zilnic sunt: 400 g legume şi maxi­mum 200 g fructe (preferabil cu un conţinut mai scăzut de fructoză, în special pentru diabetici şi suprapon­derali).
* Grăsimi - N-au voie să vă lipsească din că­mară. Uleiurile vegetale presate la rece (de măs­­line, in sau nucă) sunt perfecte pentru salate şi dressinguri, iar la felurile care necesită pre­parare termică se pot întrebuinţa uleiuri rafinate de rapiţă, măsline şi floarea-soarelui.
* Proteine - Clasamentul arată astfel: pro­teine vegetale (leguminoase), peşte, pasăre, ouă, lac­tate. Se exclud carnea roşie (porc, viţel, vită, miel) şi mezelurile din carne roşie (ex. salam, cârnaţi etc.). Autorii unor studii recente, realizate la Univer­sitatea Harvard, au ajuns la concluzia că persoanele care consumă preponderent pro­teine vegetale au şansa de a-şi prelungi durata vieţii.
* Carbohidraţi - Pâinea, pastele, orezul sau cartofii sunt carbohidraţi cu asimilare rapidă. Renunţaţi, însă, la porţiile gene­roase.
* Îndulcitori - Cei ce pun preţ pe sănă­tatea lor n-ar trebui să-şi permită mai mult de 50 g zahăr pe zi. Atenţie: băuturile dulci sunt doldora de za­hăr - adevărate capcane pentru firile slabe...
* Alcool - Nici o cantitate de alcool, oricât de mică ar fi ea, nu este inofensivă. În condiţiile unui consum regulat, riscul de cancer şi boli car­dio­vasculare creşte pro­gresiv.

10 alegeri inspirate

* Uleiuri vegetale în locul gră­si­mi­lor de origine animală - Uleiurile de măsline, in, nucă sau rapiţă conţin mult mai mulţi acizi graşi nesaturaţi decât un­tura sau untul.
* Orez brun integral în locul celui alb - Orezul natur este mai bogat în minerale, oligoelemente şi fibre. Dacă to­tuşi nu-l agreaţi ca atare, îl puteţi găti amestecat.
* Pasăre în loc de carne roşie - După cum suspectează specialiştii, carnea de vită măreşte riscul de apariţie a can­cerului de colon. O alternativă mai bună este carnea albă de pasăre - şi aceea, mâncată cu moderaţie.
* Ciocolată amăruie în locul celei cu lapte - Cu cât mai multă cacao, cu atât mai bine. Economiseşte zahărul şi conţine teobro­mină, care activează sistemul circulator.
* Iaurt combinat cu fructe în mixerul dvs. în locul produsului din comerţ - Luat de-a gata de pe raft, va fi plin de zahăr şi arome sin­tetice. Iaurtul natur, amestecat cu fructe proas­pete sau congelate, prezintă două avantaje deloc ne­glijabile: vitaminele şi gustul autentic.
* Nuci sau migdale în locul dulciurilor - Grăsimile sănătoase din nucile şi migdalele crude vă ajută să fiţi supli şi plini de energie.
* Plante aromate în loc de sare - Mân­carea gătită cu mai puţină sare contribuie la normalizarea tensiunii arteriale. Pregătiţi-vă un amestec din sare marină şi ierburi.
* Roşii la cutie în locul celor proas­pete - Pentru pastă sau conservare la cutii, pro­ducătorii aleg roşiile foarte coapte. Acestea con­ţin mai mult licopen, un antioxidant care pro­tejează celulele, vasele de sânge şi previne can­cerul.

sursa:http://arhiva.formula-as.ro/2019/1373/nutritie-55/alimentatia-corecta-ne-scapa-de-boli-25399