La finalul lunii martie, la scurt timp după declararea pandemiei, președintele SUA a semnat legea prin care oferea sprijin financiar americanilor izolați la domiciliu (o majorare a ajutorului de șomaj și un cec de 1.200 de dolari pentru fiecare adult), dar în special pentru marile corporații. Din totalul de 2,2 trilioane de dolari, 500 de miliarde s-au îndreptat către marile corporații și 350 de miliarde către IMM-uri.
Din acel moment, în ciuda crizei induse de închiderea economiei, bursele nu au mers decât în sus. Mulți economiști au apreciat că a fost un moment de răscruce, momentul din care politica financiară americană a început să fie condusă de Federal Reserve, sistemul bancar central. A fost momentul începând din care Fed a început să cumpere obligațiuni ale marilor companii, pentru a le ajuta să rămână pe linia de plutire. A fos momentul în care a dispărut legătura între ceea ce guvernul încasează și ceea ce poate cheltui.
Aceasta înseamnă că alegerile din SUA au foarte puțină importanță pentru marile corporații și pentru bursă. Federal Reserve, care nu poate fi controlată de președinte, are de ales între prăbușirea piețelor și împrumutarea în continuare a marilor corporații. Primul scenariu este de neconceput. Prin urmare, marile companii vor fi împrumutate, indiferent de cine va fi ales președinte.
Această situație mai semnalează un lucru important, subliniat de mulți analiști, însă nu de la tribuna presei de mainstream. Acum însă, cea mai mare banca comercială din SUA, JP Morgan, spune același lucru: oricât de păguboase ar fi pentru oamenii de rând, restricțiile impuse în timpul pandemiei fac bine acționarilor și burselor, cel puțin pe termen mediu. ”Deși are un impact negativ pe termen scurt, izolarea și reducerea creșterii economice pot duce la creșterea acțiunilor pe termen mediu și lung, prin intermediul relaxarii cantitative și al creării de lichidități”, se arată într-un document al JP Morgan, citat de Finanz.dk. Este un exercițiu de sinceritate dusă până la cinism din partea băncii americane.
Plecând de la această viziune, scrie Finanz.dk, se poate spune că o președinție cât mai disfucțională ar fi in avantajul marilor acționari și al marilor corporații. O președinție paralizată, așa cum a fost mult timp administrația Trump, va face ca politica financiară să treacă tot mai mult în seama Federal Reserve. De altfel, așa se și explică de ce indicii bursieri sunt la un nivel record, în timp ce economia americană a trecut printr-o perioadă de creștere modestă.
sursa:https://www.cotidianul.ro/sinceritate-pana-la-cinism-cine-castiga-de-pe-urma-izolarii/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu