Toată lumea a auzit, dacă nu a și văzut, operele lui Constantin Brâncuși. Ne place să ne lăudăm că acesta e român, ne mândrim că operele sale sunt vândute cu milioane și milioane de dolari, ba, chiar, am încercat să cumpărăm, prin subscribție publică, „Cumințenia pământului“. Nu ne-a ieșit, dar aceasta este altă poveste.
Și dacă tot am ajuns la capitolul povești, iată una care circulă de ceva vreme pe net, dar care tot merită reluată, fără să intervenim vreun pic asupra ei.
„Coloana sacrificiului infinit”
„Această poveste s-a aflat de la un medic, Traian Stocoiu care a locuit lângă Tg.Jiu….
Părinții săi au fost directori la școlile din Tg Jiu: cea de băieți și cea de fete. Tatăl său, Matei Stoicoiu, a cumpărat o casa chiar în Tg. Jiu, ca să fie aproape de școală. Într-o vară, când se plimba prin parcul de la Tg. Jiu, l-a întâlnit pe Brâncuși în parc. Ei se cunoșteau, deoarece fuseseră colegi în clasele primare.
L-a întrebat de ce a venit, iar el a spus ca a venit ca să cerceteze locul în parc, unde să amplaseze niște monumente, care au fost comandate în memoria eroilor din Primul Război Mondial. Apoi, Matei i-a spus că o să-i facă cunoștință cu fiul său, medic de care v-am spus, Traian Stoicoiu. Astfel că, atunci când Traian l-a cunoscut pe Brâncuși, a rămas impresionat.
Traian era supărat când îmi povestea că comuniștii au schimbat adevăratele nume ale operelor lui Brâncuși și anume:
– Nu se chema “Coloana infinitului”, ci “Coloana sacrificiului infinit” dat de eroii noștri. Pe de alta parte, dacă numărați modulele din care este alcătuită coloana, veți obține un număr care reprezintă anul când a fost primul război mondial și se termină cu o jumătate din modul, adică reprezintă jumătatea anului respectiv.
– Al doilea monument, așa cum l-a conceput Brâncuși, este o masă înconjurată de 12 scaune. Deci nu “Masa tăcerii”, ci “Masa apostolilor neamului”, iar în mijloc s-ar afla Iisus Christos.
– Al treilea monument arată ca o poarta, dar nici pe departe nu este poarta. Deci, nu se numește “Poarta sărutului”, deoarece nu are legătură cu memoria eroilor, ci monumentul “Întregirii neamului”, deoarece fiecare stâlp este alcătuit din 4 stâlpi uniți sus cu o grindă. Deci acestea reprezintă 8 regiuni care trebuiau să se alipească patriei mame, România.
Trebuie să știe lumea ca Brâncuși a fost un sculptor simbolist. Comuniștilor nu le-au plăcut numele date de Brâncuși, operelor lui.
De atunci, a rămas așa, iar românii parcă sunt drogați, nu vor să schimbe nimic“.
Brâncuși de milioane
Și dacă tot am aflat o poveste cu Brâncuși, poate nu ar fi rău de știut și că Muza adormită” și „La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” se află în top 10 al celor mai scumpe sculpturi vândute la licitație, alături de opere de Giacometti, Jeff Koons și Modigliani, relatează CNN, citat de Mediafax.
„L’Homme au doigt” (1947) de Alberto Giacometti este cea mai scumpă lucrare, vîndută în 2015 cu 141,3 milioane dolari, de casa Christie’s din New York. Cumpărător a fost miliardarul Steven A Cohen.
Alte două lucrări de Giacometti sunt prețuite cu mai mult de 100 de milioane de dolari: „L’Homme qui marche I” (1960) și „Chariot” (1950).
„La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” de Brâncuși a fost vândută în 2018 cu 71,2 milioane dolari, de casa Christie’s, la New York, iar „Muza adormită” s-a vândut, tot în New York, în 2017, cu 57,4 milioane dolari.
sursa:https://www.cotidianul.ro/numele-operelor-lui-brancusi-schimbate/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu